Potrivit agendei reuniunii CSAT, la ședință va fi prezentat proiectul de Strategie Naţională de Apărare a Ţării pentru intervalul 2025-2030.
Documentul urmează să fie examinat și avizat de către membrii CSAT. Ulterior, Proiectul de strategie va ajunge în comisiile de specialitate ale Parlamentului, unde se pot aduce modificări sau adăugiri.
Apoi, documentul urmează să fie dezbătut și aprobat într-o ședință comună a Parlamentului. Prezentarea oficială în fața legislativului este programată pentru 27 noiembrie.
Documentul strategic pentru perioada 2025-2030 a fost prezentat publici de președintele Nicușor Dan pe 12 noiembrie.
Președintele României a spus atunci că administrația publică din România are mai multe vulnerabilități: lipsa unei abordări bazate pe date în procesul decizional, absența unei dorințe reale de colaborare între instituții, precum și o rezistență față de inovare.
Șeful statului a vorbit atunci și despre rolul serviciilor secrete în combaterea corupției.
Nicușor Dan a spus că atribuția serviciilor va fi de a realiza „o poză de ansamblu asupra unui fenomen de corupție” pe care „o vor spune procurorului”. Președintele a precizat că serviciile de infirmații nu vor interveni în niciun fel pe durata cercetării penale.
„Activitatea de cercetare de plan este desfășurată de parchet, de judecată de magistrați. Orice interferență este ilegală", a declarat Nicușor Dan.
Legat de contextul internațional, președintele a avertizat că actuala ordine mondială este fragilă.
„Războiul din Ucraina este un exemplu, vedem o creștere a tensiunilor militare peste tot în lume, vedem cumva o tendință de grupare a statelor guvernate autoritar și vedem o diminuare a capacității organismelor internaționale de a păstra ordinea internațională bazată pe reguli”, a spus Nicușor Dan.
Administrația Prezidențială mai precizează în Strategia de Apărare că influența României pe scena regională nu reflectă încă pe deplin dimensiunea reală a țării, situație pusă de președinte pe seama lipsei de adaptare a instituțiilor la noile realități.
Conform legii, președintele are obligația de a prezenta Strategia în Parlament în primele șase luni de mandat. Nicușor Dan a depus jurământul pe 26 mai.
Analiza Strategică a Apărării e un alt element important al discuțiilor din ședința CSAT din 24 noiembrie. Va fi prezentată o evaluare detaliată a situației actuale și a nevoilor viitoare în domeniul militar.
Va fi prezentat, de asemenea, un raport dedicat activităților din primele șapte luni ale lui 2025 pentru prevenirea și combaterea traficului și consumului de substanțe interzise.
Subiectul a devenit o prioritate de securitate națională după ce, în 2023, fostul președinte Klaus Iohannis a declarat că fenomenul consumului de droguri în rândul tinerilor reprezintă o amenințare alarmantă și trebuie inclus pe agenda CSAT.
În urma acelei decizii s-a constituit un grup de lucru format din secretari de stat din mai multe ministere, Interne, Justiție, Sănătate, Educație, Familiei, reprezentanți ai SRI, procurori și experți. Misiunea acestui grup a fost elaborarea unui plan comun de acțiune care să prevină și să combată riscurile generate de traficul și consumul de droguri.
Va fi, de asemenea, prezentată o evaluare privind riscurile, amenințările și vulnerabilitățile estimate pentru România în anul 2026.
În plus, va fi prezentat un raportul consolidat referitor la participarea României la Exercițiul NATO de management al crizelor „CMX-25".
CMX-25 (Crisis Management Exercise 2025) a fost un exercițiu NATO de management al crizelor, desfășurat între 13 și 18 martie 2025. Scopul principal al CMX-25 este testarea și perfecționarea capacității NATO de coordonare și reacție strategică în situații complexe de criză, inclusiv prin simularea răspunsului comun al aliaților în contextul unei crize majore ce implică aspecte militare, politice și civile.
Propunerile României pentru Programul SAFE
Un subiect important de pe agenda ședinței CSAT este prezentarea proiectelor pe care România intenționează să le includă în Programul european SAFE (Security Action for Europe).
Acesta este un instrument financiar al Uniunii Europene cu un buget de 150 de miliarde de euro, acordați sub formă de împrumuturi, care are ca scop consolidarea capacității de apărare a statelor membre.
Programul urmărește să ajute țările să își acopere lacunele din domeniul Apărării, să cumpere împreună echipamente militare, să stimuleze cooperarea industrială și să limiteze fragmentarea pieței europene de apărare. România se numără printre cele 19 state membre care și-au anunțat interesul de a participa la acest program.
Împrumuturile se acordă pe baza unui plan național de investiții în industria de apărare, care trebuie validat de Comisia Europeană. Statele beneficiare pot utiliza aceste fonduri până la 31 decembrie 2030.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat recent că România va beneficia de 16,7 miliarde de euro prin programul european SAFE.
Acești bani ar urma să fie folosiți nu doar pentru înzestrarea Armatei, ci și pentru poduri, drumuri, autostrăzi și căi ferate vitale pentru mobilitatea trupelor și echipamentelor.
Ministrul a precizat că România ar urma să primească a doua cea mai mare sumă din Uniunea Europeană prin acest program, iar lista completă a proiectelor ce vor fi finanțate urmează să fie definitivată împreună cu Comisia Europeană până la finalul lunii noiembrie 2025.
Programul SAFE oferă împrumuturi cu dobândă de 3%, cu un termen de rambursare de până la 40 de ani, cu o perioadă de graţie de 10 ani pentru rambursarea principalului.
Componența CSAT
Consiliul Suprem de Apărare a Țării este condus de președinte și include premierul, miniștrii Apărării, Internelor, Externelor, Justiției, Economiei și Finanțelor, directorii SRI și SIE, șeful Statului Major al Apărării, consilierul prezidențial pentru securitate națională și secretarul CSAT.
Precedenta întâlnire a Consiliului a avut loc pe 25 septembrie. Atunci, tema principală a fost securitatea spațiului aerian național.
Consiliul a stabilit la acea ședință că aeronavele și dronele militare care încalcă spațiul aerian românesc vor fi doborâte la decizia comandantului misiunii, conform regulamentelor NATO.
În același timp, aparatele de zbor civile care intră fără autorizație în spațiul aerian al României pot fi doborâte doar la decizia ministrului Apărării.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
