Actualizare marți, 22 iulie, ora 16:00:
Președintele României, Nicușor Dan, a mărturisit într-o postare pe rețele sociale că este „profund" îngrijorat de rezultatele studiului prezentat INSCOP și IICMER.
„În opinia mea, principalul motiv pentru care tot mai mulți români idealizează comunismul este dezamăgirea profundă față de clasa politică din ultimele trei decenii. Corupția, lipsa de transparență, promisiunile nerespectate și sentimentul de nedreptate au slăbit încrederea oamenilor în prezent și în viitor", a scris președintele Dan.
El a adăugat că „această imagine falsă despre perioada comunistă este întreținută și de campanii de dezinformare, care încearcă să submineze valorile democratice și să ofere un trecut împachetat frumos, în timp ce ascund adevărul despre represiune, frică, foamete și lipsa de libertate".
Șeful statului prezizează că „pentru a păstra democrația vie și relevantă, trebuie să combatem ferm dezinformarea, să redăm oamenilor încrederea prin politici publice corecte și să construim o societate în care dreptatea, echitatea și dezvoltarea reală să fie resimțite de toți cetățenii."
Principalele concluzii ale studiului
- Există o prăpastie imensă între realitatea istorică a regimului comunist și percepția publică actuală. O mare parte a populației idealizează această perioadă, contrar faptelor istorice documentate;
- Aproape 50% dintre participanții la sondaj sunt de părere că înainte de 1989 se trăia mai bine în România.
- 66% dintre români consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun, deși regimul a comis fapte grave și a generat probleme sociale majore.
- Nostalgia față de comunism este alimentată nu doar de un fenomen natural (regretul pentru tinerețe sau stabilitate economică aparentă), ci mai ales de dezinformări sistematice și campanii de manipulare, interne și externe.
- Această nostalgie colectivă are potențialul de a afecta grav stabilitatea regimului democratic din România, prin alimentarea unor repere valorice denaturate și promovarea unor mituri periculoase.
- Fenomenul este deosebit de accentuat în rândul grupurilor vulnerabile, nemulțumite economic și social, în contextul lipsei unor politici publice eficiente și a unui vid educațional privind istoria recentă.
Reabilitarea simbolică a regimului comunist și a lui Nicolae Ceaușescu
Potrivit raportului, peste jumătate dintre români (aproape 56%) consideră că regimul comunist a însemnat „mai degrabă un lucru bun pentru România”, în timp ce doar 35 % îl percep ca fiind mai degrabă negativ.
Această percepție nu se referă doar la epoca în ansamblu, ci și la personalitatea lui Nicolae Ceaușescu, tot mai frecvent invocat drept „lider autoritar, dar eficient”, arată studiul. 66% dintre români consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România.
„Raportul sugerează că nostalgia pentru comunism nu reflectă doar raportarea la trecut, ci și la eșecurile prezentului: inegalități sociale, instabilitate economică și lipsa unei perspective optimiste pentru viitor”, spune directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac.
Sunt de părere că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România în special persoanele peste 60 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic sau rural și persoanele cu un venit mai redus.
Tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București, persoanele cu un venit mai ridicat cred cel mai mult că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru rău pentru România.
Deși cei mai mulți recunosc că în timpul regimului comunist era mai puțină libertate, participanții la sondaj au indicat numeroase domenii în care regimul comunist era superior celui de acum, de la calitatea alimentelor, la siguranța publică sau accesul la sănătate.
Mai mult, mitul Ceaușescu este întreținut și de percepțiile despre o presupusă ordine, disciplină și eficiență în administrarea statului.
58,7% dintre respondenți afirmă că „instituțiile statului erau mai eficiente înainte de 1989”, iar 75,1% spun că „era mai multă siguranță publică”.
Președintele executiv al IICCMER, profesorul Daniel Șandru, spune că e nevoie de un efort al autorităților și al societății pentru a combate aceasta tendință de a idealiza perioada comunistă, cauzată în mare parte de lipsa de informație corectă.
„Ne aflăm, din păcate, într-un moment în care nostalgia față de regimul comunist nu mai este doar o chestiune de opinie sau o vulnerabilitate culturală. Este, o spun răspicat, o problemă de securitate națională”, declară Daniel Șandru.
Mitologia trecutului, alimentată de lipsa de informare
Studiul susține că, pe fondul unei slabe educații istorice și al carențelor în comunicarea publică, imaginea lui Nicolae Ceaușescu capătă adesea o aură nemeritată de lider providențial iar perioada comunismului e percepută ca una în care multe dintre aspectele vieții erau mai bune decât în prezent.
Doar 38% dintre români cred că au suficiente informații pentru a-și forma o opinie corectă despre perioada comunistă, iar principalele surse sunt memoria directă sau transmisă de familie (35% – „am trăit în acea perioadă”, respectiv 14% – „părinți sau bunici”).
Sunt de părere că au suficiente informații pentru a-și face o părere despre perioada comunistă din istoria României în special persoanele peste 45 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București și cei cu un venit mai ridicat.
De cealaltă parte, sunt de părere că au suficiente informații pentru a-și face o părere despre acest subiect mai ales tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație primară, locuitorii din rural, cei cu un venit mai redus și utilizatorii TikTok.
14% dintre respondenți spun că îi interesează perioada comunistă din istoria României foarte mult. Cei mai mulți, aproape 40%, spun să sunt interesați foarte puțin sau deloc de acea perioadă.
Sunt interesați destul de mult și foarte mult de perioada comunistă din istoria României mai ales bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și cei cu un venit mai ridicat.
Sunt destul de puțin sau foarte puțin / deloc interesați de această perioadă în special femeile, persoanele cu educație primară, locuitorii din urbanul mic, cei cu un venit mai redus și angajații la stat.
41% din respondenți obișnuiesc să se informeze cel mai des de la posturile de televiziune, 22% de pe rețelele de socializare (Facebook, Instagram, TikTok, etc) și 20% de pe site-urile de știri.
Persoanele de peste 45 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural și persoanele cu venituri reduse declară că se informează cel mai des de la posturile tv.
Se informează de pe rețelele sociale în special persoanele sub 45 de ani. Utilizează ca sursă principală de informare site-urile de știri mai ales persoanele sub 45 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București și din urbanul mare, cei cu venituri mai ridicate și angajații la privat.
În prezent există partide cu mesaj pro-comunist
Aproape 58% dintre participanții la sondaj sunt de părere că în acest moment în România există partide sau formațiuni politice care au mesaje pro-comunism.
În acest procent se află în principal tineri sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, cei cu venituri ridicate și angajații la stat. Sunt de părerea contrarie mai ales bărbații, locuitorii din București și angajații la privat.
Aproape 60% dintre respondenți consideră că regimul comunist dinainte de 1989 este responsabil de abuzuri și crime, în timp ce numai 14% din cei chestionați cred că responsabilii pentru crimele și abuzurile regimului comunist au fost pedepsiți de justiție.
82% dintre români declară că au auzit despre faptul că „Sute de mii de români au fost omorâți și torturați în închisorile comuniste” în timpul regimului comunist, în timp ce 18% spun că nu au auzit despre acest lucru. 73% dintre cei chestionați cred că acest fapt este adevărat.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
