După a doua rundă de negocieri față în față, de pe 2 iunie, de la Istanbul, pare că Rusia și Ucraina sunt mai departe de un armistițiu - cu atât mai mult de un acord care să pună capăt celui mai mare război din Europa din 1945 încoace - decât au fost atunci când s-au așezat pentru a începe discuțiile.
Câteva zile mai târziu, calea către pace pare și mai lungă, iar obstacolele tot mai mari: președintele rus Vladimir Putin a reacționat violent pe 4 iunie după atacurile ucrainene asupra unor căi ferate, numind „terorist” guvernul de la Kiev și întrebându-se dacă discuțiile ar trebui să mai continue.
După o convorbire telefonică pe care a avut-o în aceeași zi cu președintele rus Vladimir Putin, președintele american, Donald Trump, a declarat că discuția lor nu va duce la „pace imediată” și că Putin i-a spus că Moscova va răspunde atacurilor cu drone ucrainene în care au fost distruse bombardiere strategice în interiorul Rusiei.
Dacă primele discuții de pace directe, după cele care au avut loc la o lună de invadarea Ucrainei, în februarie 2022, nu erau deja sortite eșecului, sunt ele oare acum?
Iată ce trebuie să urmărim după cea de a doua rundă de negocieri, după atacurile ucrainene cu drone asupra bombardierelor rusești, a izbucnirii de furie a lui Putin și a conversației sale cu Trump.
Se înăsprește sau nu poziția lui Putin?
Lansate în ajunul discuțiilor din 2 iunie, atacurile ucrainene cu drone au reprezentat o demonstrație majoră de forță.
În zilele următoare, o serie de postări pe rețelele de socializare ale ucrainenilor și ale susținătorilor acestora au sugerat că atacurile demonstrează că Kievul poate să aibă cărțile în mână, contrar unei remarci făcute de Trump după o întâlnire dezastruoasă avută în februarie cu Zelenski, în Biroul Oval.
Însă Tatiana Stanovaia, care analizeză de multă vreme Kremlinul și care e cercetător senior la Centrul Carnegie Rusia Eurasia, spune că ar fi greșit să ne așteptăm ca atacurile să-l împingă pe Putin mai aproape de a face concesii. De fapt, afirmă ea, l-ar putea împinge în direcția opusă.
„Cred că astfel de atacuri nu vor face decât să-i întărească hotărârea de a dezmembra statul ucrainean în forma sa actuală”, a scris Stanovaia pe X.
„Va răspunde devenind mai intransigent și mai puțin docil.”
În același timp, Rusia vrea să pară că menține discuțiile directe cu Ucraina, spun observatorii, pentru că acestea i-ar permite Moscovei să pretindă că urmărește pacea, o mișcare prin care ar împiedica Washingtonul să-și impună sancțiunile.
Cine l-a urmărit pe Putin la ședința de guvern din 4 iunie ar putea crede că Moscova este pe cale să abandoneze procesul de pace după cele două întâlniri de la Istanbul, de pe 16 mai și 2 iunie.
„Cine poartă negocieri cu cei care se bazează pe teroare, cu teroriștii?”, a spus Putin, care a afirmat despre conducerea Ucrainei că reprezintă „capetele unui regim complet putred și corupt”.
Cuvinte belicoase, dar nu neapărat cuvinte care sugerează și o schimbare a strategiei diplomatice. Rusia a menținut o poziție intransigentă timp de luni de zile, stabilind termeni maximaliști la discuțiile de la Istanbul și respingând apelurile Kievului și ale Occidentului pentru un armistițiu de 30 de zile.
Moscova a precizat că se opune eforturilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a organiza un summit cu Putin, iar Iuri Ușakov, consilierul principal pentru politică externă al Kremlinului, a indicat că remarca despre teroriști înseamnă că Rusia va respinge orice alte discuții directe.
Putin i-a spus lui Trump că negocierile de pe 2 iunie au fost „utile” și că „sperăm că cele două părți vor putea continua discuțiile” după ce vor studia propunerile pe care negociatorii ruși și ucraineni le-au schimbat la ultima întâlnire.
În urma acesteia, șeful echipei de negocieri a Ucrainei, ministrul Apărării, Rustem Umerov, a propus continuarea discuțiilor între 20 și 30 iunie.
Zelenski a criticat aspru Rusia după ce un atac cu drone asupra regiunii Cernigău a dus la moartea unei femei, a fiicei ei adulte și a nepotului ei, în vârstă de un an. Nu a spus și dacă acest lucru va afecta discuțiile ulterioare cu Moscova.
„Până acum, se pare că atacurile ucrainene asupra teritoriului rus nu vor avea nicio consecință asupra discuțiilor de la Istanbul”, a scris publicația de știri în limba rusă The Bell într-un buletin informativ pe 4 iunie.
„Nu sunt prea multe de subminat, deoarece nu ar trebui să ne așteptăm la rezultate serioase din discuțiile actuale”, scrie publicația, care adaugă că rezultatele „sunt necesare de ambele părți pentru a-și demonstra intențiile pașnice față de Donald Trump”.
Va face Trump presiuni asupra lui Putin?
O întrebare crucială este cum va reacționa Trump la ultimele evoluții și dacă va intensifica presiunea SUA asupra Rusiei, lucru de la care s-a abținut până acum.
Trump, care a încercat să medieze încetarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei de când a preluat mandatul pentru a doua oară, în ianuarie 2025, și-a declarat de mai multe ori convingerea că Putin își dorește pacea.
Însă, în ultimele săptămâni, el și-a exprimat frustrarea crescândă față de Putin, în contextul în care Rusia a atacat Ucraina neîncetat, cel mai adesea ucigând civili, și a respins propunerea de încetare a focului pentru 30 de zile, care a venit inițial de la Washington și a fost acceptată de Kiev.
Putin „a înnebunit complet! Ucide inutil o mulțime de oameni și nu vorbesc doar despre soldați. Rachete și drone sunt lansate asupra orașelor din Ucraina, fără niciun motiv”, a scris Trump pe 26 mai, pe platforma sa, Truth Social.
Două zile mai târziu, Trump a avertizat că Statele Unite vor lua măsuri dacă vor stabili că Putin „ne instigă” în loc să se angajeze într-o căutare de bună-credință a păcii, adăugând că „va dura aproximativ o săptămână și jumătate, două săptămâni”.
Deși Trump a continuat să critice Ucraina uneori, remarcile sale despre Putin au stârnit așteptări că ar putea impune noi sancțiuni Rusiei.
Pe 4 iunie, el a publicat un articol de opinie în Washington Post cu titlul „Congresul îi poate oferi lui Trump pârghia de a-l constrânge pe Putin” - o referință la un proiect de lege bipartinic despre care senatorul republican Lindsey Graham a spus că ar impune „sancțiuni „zdrobitoare” Rusiei.
Însă, după convorbirea telefonică avută cu Putin în aceeași zi, despre care a spus că a fost „o conversație bună, dar nu o conversație care va duce la pace imediată”, Trump nu a mai făcut referire la nicio frustrare față de Rusia sau președintele său.
Într-o postare pe Truth Social dedicată mai puțin războiului din Ucraina și mai mult posibilității ca Putin să contribuie la ajungerea la un acord care să limiteze programul nuclear al Iranului, Trump a declarat că el și Putin au discutat despre „atacuri ale ambelor părți”, Moscova și Kiev.
Și a transmis ceea ce a i-a fost transmis ca un avertisment dur din partea lui Putin – cum că Rusia „va trebui să răspundă la recentul atac asupra aerodromurilor” - un lucru pe care președintele rus nu l-a menționat deloc în public.
Amenințarea unor sancțiuni mai dure plutește încă în aer, iar următorii pași ai lui Trump sunt neclari, dar absența oricăror cuvinte de avertisment la adresa lui Putin sau a Rusiei în postarea sa i-a zdruncinat pe ucraineni și i-a înfuriat pe adversarii săi de pe plan intern.
„Trump, refuzând efectiv să răspundă ferm amenințărilor lui Putin la adresa Ucrainei, a înlocuit poziția anterioară «Putin, oprește-te» cu un «Continuă, Putin: fă-o și nu te vom opri»”, a declarat pentru Current Time politologul Oleg Saakian, cu sediul la Kiev.
Pe 5 iunie, la întâlnirea cu cancelarul german Friedrich Merz la Washington, Trump a declarat că l-a îndemnat pe Putin să nu lovească Ucraina din cauza atacurilor cu drone, dar că se așteaptă ca Rusia să facă acest lucru. „Probabil că nu va fi frumos. Nu-mi place”, a spus Trump.
Între timp, Zelenski și-a intensificat apelurile pentru o presiune sporită asupra Rusiei în urma atacului soldat cu morți din regiunea Cernigău, declarând: „Așteptăm acțiuni din partea Statelor Unite, a Europei și a tuturor celor din lume care pot ajuta cu adevărat la schimbarea acestor circumstanțe teribile”.
„Forța contează, iar războiul nu se poate termina decât prin forță”, a scris el pe X. „Moscova trebuie presată prin toate mijloacele disponibile și treptat privată de capacitatea sa de a continua această agresiune.”
La întâlnirea cu Trump de la Casa Albă, Merz a preluat retorica lui Zelenski, solicitând mai multă presiune asupra Moscovei și afirmând că președintele SUA este „persoana-cheie din lume” în această privință.
Trump nu s-a angajat să sporească presiunea și a refuzat să spună dacă susține proiectul de lege privind sancțiunile din Senat, calificându-l drept „foarte dur”.
El a declarat că i-a spus lui Putin că războiul Rusiei împotriva Ucrainei îi pare ca „doi copii care se bat într-un parc. Uneori este mai bine să îi lași să se lupte o vreme și apoi să îi desparți”.
Trump a sugerat că el crede că este încă prea devreme pentru a impune noi sancțiuni în legătură cu războiul și că, dacă va veni momentul, ar putea viza ambele părți.
„Când voi vedea momentul în care nu se va opri... vom fi foarte, foarte, foarte duri. Și ar putea fi asupra ambelor țări, ca să fiu sincer”, a spus el. „Știți, este nevoie de doi pentru a dansa tango”.
Articol preluat de pe rferl.org.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
