Liderii Uniunii Europene s-au reunit joi la Bruxelles la summitul Consiliului European pentru a decide asupra unei propuneri a Comisiei Europene de folosire a activelor rusești înghețate pentru finanțarea nevoilor economice și militare ale Ucrainei în următorii ani, pentru a face față invaziei totale rusești începută cu aproape patru ani în urmă.
Polonia a sintetizat, prin vocea premierului Donald Tusk, situația în care se află în prezent țările UE printr-un avertisment dur: europenii au de ales între a da astăzi bani pentru a evita vărsarea de sânge de mâine, un „mâine” fatidic al istoriei imediate europene, văzut ca o extindere a actualei agresiuni rusești asupra Ucrainei, ultima baricadă în apărarea UE.
Contextul în care are loc reuniunea liderilor UE
Summitul Consiliului European (EUCO) de joi, 18 decembrie, are loc la o zi după ce președintele rus Vladimir Putin i-a criticat dur pe liderii blocului comunitar, folosind un cuvânt din rusă care poate fi tradus prin „porc tânăr”.
El a reiterat amenințările că Moscova își va atinge obiectivele războiului împotriva Ucrainei prin forță, dacă eforturile SUA pentru pace nu produc un acord care să îndeplinească cerințele Moscovei.
Într-o scurtă declarație de presă, banca centrală a Rusiei a avertizat în legătură cu „încercările continue de a confisca și utiliza ilegal” activele rusești și a spus că le va recupera în instanță, una rusească însă, unde va cere nu doar „activele reținute ilegal”, ci și „profiturile pierdute”.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sosit la Bruxelles și a vorbit la summit, declarând că propunerea actuală de împrumut garantat cu activele înghețate este preferabilă, dar că, în cele din urmă, nu contează cum sunt utilizate fondurile, atâta timp cât se găsește o soluție.
În acest timp, fermierii din UE, în special cei francezi, au ieșit în stradă îngrijorați că acordul Mercosur, discutat la reuniunea liderilor UE, îi va afecta negativ din cauza unui flux de bunuri mai ieftine din partea gigantului agricol Brazilia și a vecinilor săi.
De asemenea, aceștia se opun planurilor înaintate de Comisia Europeană de revizuire a subvențiilor agricole uriașe ale blocului celor 27 de națiuni, temându-se că vor primi mai puțini bani.
Protest violent al fermierilor europeni la Bruxelles, în timpul summitului Consiliului European
Roberta Metsola: Zi crucială pentru securitatea Ucrainei și a Europei
Într-o conferință de presă susținută după discuțiile cu liderii UE din această dimineață, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a avertizat că trebuie menținut „impulsul” de unitate cu „partenerii noștri ucraineni”.
Ea a spus că doar luarea unor „măsuri decisive” ar putea duce la încheierea și nu la amânarea războiului din Ucraina, iar pentru asta este nevoie de garanții puternice de securitate „care să asigure securitatea Ucrainei și, în cele din urmă, securitatea Europei”.
Din acest motiv, ea a spus că ziua acestui summit este „ziua crucială” pentru luarea deciziilor privind finanțarea Ucrainei.
Metsola a dat asigurări că, dacă liderii UE iau astăzi o decizie privind împrumutul pentru reparații din banii de active rusești înghețate, Parlamentul European va fi în măsură să avanseze în acest sens în prima sa ședință din ianuarie, accelerând procedura de urgență.
Procedura survine propunerii Comisiei Europene de a sprijini Ucraina cu 135 de miliarde de euro, ajutor garantat cu cele 210 miliarde de euro din active rusești înghețate.
„Pacea nu este ieftină. Este neprețuită. De la începutul agresiunii Rusiei, poporul ucrainean a plătit prețul suprem pentru libertatea sa. Europa rămâne hotărâtă să-i sprijine cât timp este nevoie”, a scris pe X președintele Consiliului European (EUCO), Antonio Costa, gazda summitului.
La summitul UE a participat și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care s-a adresat participanților.
„Dacă în primăvară Ucraina nu primește tranșa corespunzătoare – care, în caz de pace, va fi utilizată pentru reconstrucția țării, iar în cazul continuării războiului, pentru alte priorități, mai ales producția de drone – producția de drone a Ucrainei va fi redusă de câteva ori”, a declarat el reporterilor într-o conferință de presă după ce a vorbit la summit cu ușile închise.
Ucraina se confruntă în prezent cu un deficit de ajutor extern de aproximativ 53 până la 59 de miliarde de dolari anul viitor, a adăugat el.
Până acum, țările occidentale au sprijinit țara sfâșiată de război atât cu sprijin bugetar direct, cât și cu ajutor militar de la invazia totală a Rusiei, începută în urmă cu aproape patru ani, dar perioada următoare ar putea fi diferită.
Statele Unite au semnalat că, cel mai probabil, nu vor mai trimite bani, punând responsabilitatea intensificării ajutorului pentru Ucraina pe umerii UE și ai celorlalte țări din G7.
Aproximativ 140 de miliarde de euro (165 de miliarde de dolari) din activele statului rusesc sunt deținute de compania belgiană Euroclear, care se ocupă de piețele financiare, în timp ce alte 25 de miliarde de euro din activele statului rusesc sunt deținute în bănci din întreaga UE, în principal în Franța, dar și într-o bancă privată belgiană, în Cipru și în Germania.
Împrumutul pentru reparații face parte dintr-un pachet financiar mai amplu, în valoare de până la 210 miliarde de euro, potrivit Comisiei Europene. Acesta include și 45 de miliarde de euro care vor fi utilizați pentru rambursarea unui împrumut G7 acordat Ucrainei începând cu 2024.
Deși majoritatea celor 27 de state membre ale UE sunt în favoarea utilizării activelor pentru a garanta împrumutul, Belgia se teme că planul ar putea să o lase vulnerabilă din punct de vedere juridic, iar alte țări, inclusiv Italia, și-au exprimat, de asemenea, îndoielile.
„Acum avem o alegere simplă - fie bani azi, fie sânge mâine. Și nu vorbesc doar despre Ucraina, ci despre Europa”, a declarat prim-ministrul polonez Donald Tusk, la sosirea liderilor UE la summitul de la Bruxelles.
„Aceasta este decizia noastră și numai a noastră.”
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că nu va părăsi summitul fără un acord privind modul de finanțare a Ucrainei în următorii doi ani.
Cancelarul german Friedrich Merz a emis un avertisment dur la începutul acestei săptămâni, spunând că eșecul ar însemna că „capacitatea Uniunii Europene de a acționa va fi grav afectată ani de zile, dacă nu chiar mai mult, și vom arăta lumii că suntem incapabili să fim uniți și să acționăm într-un moment atât de crucial al istoriei noastre”.
Ministrul suedez pentru afaceri europene a adăugat într-un interviu acordat RFE/RL la Bruxelles pe 18 decembrie că „trebuie să avem un fel de acord care să garanteze cu adevărat că avem un sprijin financiar pentru Ucraina”.
„Este cea mai realistă opțiune pe care o avem la masă, ceva asupra căruia ar trebui să fim de acord. Dar este și soluția care înseamnă cu adevărat că Rusia este trasă la răspundere și trebuie să plătească pentru daunele pe care le-a cauzat Ucrainei.”
UE propune un nou proiect de lege pentru a convinge Belgia
UE va acționa în „solidaritate deplină” cu Belgia și alte state membre afectate de orice consecințe ale împrumutului pentru reparații, conform unui proiect de declarație a participanților la summit.
Belgia, care deține majoritatea activelor rusești blocate în UE, în valoare de 210 miliarde de euro, a declarat că nu va semna un împrumut de reparații pentru Ucraina decât dacă primește garanții că și restul Uniunii va ajuta la plata facturii, în cazul în care Moscova reușește să-și recupereze banii.
Cea mai recentă versiune a comunicatului summitului, consultată de The Guardian, arată că oficialii UE încă se străduiesc să-i convingă pe belgieni.
„Uniunea Europeană va acționa în deplină solidaritate cu statele membre afectate și cu instituțiile financiare din UE în contextul împrumutului pentru reparații.”
Textul promite „solidaritate la nivelul UE și partajare a riscurilor între toate statele membre, oferind garanții proporționale cu dimensiunea economiei lor” și menționează că o parte din sprijin ar putea fi destinat unor scopuri nemilitare.
Acest lucru subliniază faptul că nu toate statele membre – cum sunt Ungaria și Slovacia – susțin un împrumut pentru reparații și, prin urmare, garanțiile aferente acestuia. Textul oferă, de asemenea, o modalitate de a implica statele neutre, cum ar fi Irlanda, care oferă doar ajutor militar și civil neletal Ucrainei.
De asemenea, se precizează că garanțiile nu ar avea niciun impact asupra modului în care statele membre își contabilizează datoria națională - un punct crucial în discuții, pentru că mai multe țări ale UE au deja măsuri speciale pentru datoria publică și deficitul excesiv.
Documentul mai subliniază importanța „partajării sarcinilor și coordonării eforturilor cu G7 și alți parteneri cu aceleași idei”, ceea ce înseamnă că UE dorește ca și alte țări care dețin active rusești - Regatul Unit, Japonia, Canada, Elveția și Norvegia, de exemplu - să urmeze exemplul UE dacă liderii sunt de acord să utilizeze activele ca bază pentru un împrumut.
Toate aceste puncte și multe altele rămân între paranteze pătrate, prescurtarea negocierilor urmând să fie confirmată. Urmează ca și Belgia să fie convinsă.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
