Rusia a înmânat Ucrainei memorandumul său privind încetarea focului și ajungerea la pace deplină, documentul este detaliat, iar Kievul și-a luat timp să îl studieze, a declarat Vladimir Medinsky, care conduce delegația rusă la discuțiile de la Istanbul.
„Am înmânat memorandumului nostru părții turce, care constă din două părți. Prima se referă la cum se poate ajunge la o pace cu adevărat durabilă. Iar a doua parte se referă la pașii care trebuie urmați pentru a face posibil un armistițiu deplin. Și în a doua parte există chiar și o variantă: să se procedeze așa sau așa”, a declarat el reporterilor după discuțiile de luni de la Istanbul.
„Planul este destul de detaliat, elaborat de partea noastră. De aceea, partea ucraineană a decis să îl ia în considerare. Îl vor studia și vor reacționa la el. Vom vedea”, a spus Medinsky.
Șeful declarației ruse, consilier al președintelui rus Vladimir Putin, a declarat că Rusia a propus Ucrainei o „încetare a focului de două până la trei zile în anumite secțiuni ale frontului”, astfel încât să poată fi colectate cadavrele soldaților morți.
„Ultima propunere făcută de noi - deoarece partea ucraineană vorbește adesea despre necesitatea unui armistițiu, în termeni destul de generali - am propus în mod specific un armistițiu: două-trei zile în anumite părți ale frontului”, le- declarat Medinsky reporterilor.
„Specialiștii noștri militari și cei ucraineni vor lua acum în considerare acest lucru”, a spus el, „pentru ca comandanții să poată colecta cadavrele soldaților lor”, a spus el.
Rusia va oferi Ucrainei 6.000 de trupuri ale soldaților ucraineni săptămâna viitoare, a mai spus Medinsky.
„Am rezolvat mai multe probleme practice. În primul rând, oferim unilateral părții ucrainene 6.000 de cadavre congelate ale unor soldați și ofițeri ucraineni morți”, a declarat Medinsky reporterilor.
„Le-am depozitat. Am identificat tot ce am putut, am efectuat teste genetice, am aflat cine sunt. Vom da aceste cadavre părții ucrainene într-un mod direct, organizat, cu trenuri speciale săptămâna viitoare, pentru ca acestea să le poată îngropa într-un mod uman”, a spus el.
„Nu știu dacă există vreunul pentru noi. Dacă au niște cadavre pe partea lor, le vom lua și pe ele”, a spus Medinsky.
Componența delegației rusești la discuțiile de la Istanbul
Opt oficiali ruși au sosit la Istanbul pentru negocieri cu Ucraina – patru delegați oficiali și patru experți.
Ce se știe despre ei:
Vladimir Medinski conduce delegația. Tot el a condus echipa de negociere rusă în 2022, când discuțiile au stagnat în cele din urmă.
Medinski este unul dintre principalii ideologi ai narațiunii rusești despre Ucraina.
În 2023, a publicat un manual de propagandă în care scrie că Ucraina modernă este un „stat ultranaționalist" și „antirusesc creat de Occident".
Igor Kostiukov - Șeful GRU, Igor Kostiukov, nu a participat la discuțiile din 2022.
Pe atunci, serviciile de informații militare erau reprezentate de adjunctul său, Vladimir Alexeiev, în special în timpul discuțiilor despre coridorul cerealelor.
Presa rusă subliniază acum că prezența lui Kostiukov semnalează intenția Moscovei de a negocia situația de pe câmpul de luptă.
Alexander Fomin - Ministrul adjunct al Apărării, Alexander Fomin, responsabil cu cooperarea militară internațională, a participat, de asemenea, la discuțiile de la Istanbul din 2022. El a fost cel care a anunțat public așa-numitul „gest de bunăvoință": retragerea trupelor rusești din regiunile Kiev și Cernigov (Cernigău).
Viktor Șevțov - Adjunctul șefului Direcției Principale pentru Cooperare Militară Internațională din Ministerul Apărării a făcut parte și din delegația din 2022.
În 2022, prezența sa nu a fost dezvăluită oficial, dar poate fi văzut în fotografiile de la discuții.
Acum este prezentat ca simplu expert. Șevțov, 59 de ani, a lucrat în direcția financiară și economică a Ministerului Apărării înainte de a trece la afaceri internaționale la sfârșitul anilor 2010. În 2019, a fost promovat la gradul de general-maior. Un bărbat cu numele său a susținut o teză de doctorat despre managementul personalului în Ministerul de Interne al Rusiei.
Mihail Galuzin - Adjunctul ministrului de Externe participă pentru prima dată la discuțiile Rusia-Ucraina.
Diplomat de carieră în regiunea Asia-Pacific, a fost ambasador în Japonia, Indonezia, Timorul de Est, Kiribati și Papua Noua Guinee. El a supravegheat afacerile Comunității Statelor Independente (din care fac parte 8 din cele 15 republici ale URSS, excepțiile fiind cele trei țări baltice: Estonia, Letonia și Lituania, precum și 3 țări care au părăsit organizația: Georgia (în 2009), Ucraina (în 2018) și Republica Moldova (în 2023). Turkmenistanul are statut de membru asociat începând cu anul 2005.
Galujin a criticat public Kievul în mai multe rânduri, iar în aprilie, Putin i-a prelungit mandatul până în 2026.
Alexei Polișciuc - Directorul Departamentului CSI din Ministerul de Externe. El e cel care a declarat că Ucraina se pregătește să atace Belarusul și că Occidentul se pregătește să atace Ucraina.
În februarie 2025, după alegerea lui Trump, dar înainte de primele contacte SUA-Rusia, Polișciuc a spus că obiectivele Americii nu s-au schimbat: „hegemonie globală" și orice „înghețare" a conflictului ar fi doar o pregătire pentru "înfrângerea strategică a Rusiei".
Alexander Zorin - Prim adjunctul Direcției de Informații a Forțelor Armate Ruse se alătură și el tot ca expert.
Propagandistul rus Alexander Kots l-a descris ca pe „un negociator dur”, care a ajutat la negocierea armistițiului în Siria.
Potrivit CNN, Zorin și Alexeiev, șeful GRU, au fost implicați în negocierile care au oprit asaltul de la Azovstal în 2022.
Elena Podobreevskaia - Expert la Departamentul Kremlinului pentru Politica de Stat în Sfera Umanitară, este însărcinată cu „politica de stat în educația istorică" și „consolidarea fundamentelor spirituale și morale ale Rusiei".
Este văzută frecvent alături de Medinski, șeful delegației.
La începutul anilor 2010 a apărut la evenimente cu Svetlana Medvedeva, soția fostului președinte Dmitri Medvedev.
Podobreevskaia este, de asemenea, fotograf. În 2023, a deschis o expoziție intitulată „Într-o lume care explorează viața în toate formele sale".
Ucraina a respins în repetate rânduri condițiile rusești, considerându-le echivalente cu capitularea.
Delegațiile părților beligerante s-au întâlnit timp de o oră în a doua rundă de negocieri de acest gen de la cea din martie 2022, organizată la o lună după ce Rusia a invadat total Ucraina.
Acestea au convenit să facă schimb de mai mulți prizonieri de război - concentrându-se pe cei mai tineri și grav răniți - și să returneze cadavrele a 12.000 de soldați morți.
Președintele turc Tayyip Erdogan a descris întâlnirea ca importantă și a spus că speră să-i reunească pe rusul Vladimir Putin și pe ucraineanul Volodimir Zelenski în Turcia cu Trump.
Însă nu a existat niciun progres în ceea ce privește propunerea de armistițiu pe care Ucraina, aliații săi europeni și Washingtonul au îndemnat Rusia să o accepte.
Moscova declară că dorește o soluționare pe termen lung, nu o pauză a războiului, iar Kievul spune că Putin nu este interesat de pace. Trump a declarat că Statele Unite sunt pregătite să renunțe la eforturile sale de mediere dacă cele două părți nu fac progrese către un acord.
Ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, care a condus delegația Kievului, a declarat că Kievul - care și-a elaborat propria foaie de parcurs pentru pace - va examina documentul rusesc, pe seama căruia nu a făcut niciun comentariu.
Ucraina a propus organizarea mai multor discuții înainte de sfârșitul lunii iunie, dar consideră că doar o întâlnire între Zelenski și Putin poate rezolva numeroasele probleme aflate în dispută, a declarat Umerov.
Zelenski a declarat că Ucraina a prezentat Rusiei o listă cu 400 de copii despre care susține că au fost răpiți, dar că delegația rusă a fost de acord să lucreze la returnarea a doar 10 dintre aceștia.
Rusia susține că acești copii au fost mutați din zonele de război pentru a fi protejați.
Cerințele Rusiei
Memorandumul rusesc, publicat de agenția de știri Interfax, spune că încheirea războiului ar necesita recunoașterea internațională a Crimeei - o peninsulă anexată ilegal de Rusia în 2014 - și a altor patru regiuni ale Ucrainei pe care Moscova le-a revendicat ca teritoriu propriu, deși unele nici măcar nu sunt ocupate integral.
Ucraina ar trebui să își retragă forțele din toate acestea, spune Rusia.
Documentul reafirmă cerințele Moscovei ca Ucraina să devină o țară neutră - excluzând aderarea la NATO - și ca aceasta să protejeze drepturile vorbitorilor de limbă rusă, să facă din limba rusă limba oficială a statului ucrainean și să adopte o interdicție legală privind glorificarea nazismului.
Ucraina respinge acuzația nazistă ca fiind absurdă și neagă discriminarea vorbitorilor de limbă rusă.
Rusia și-a oficializat, de asemenea, termenii pentru orice armistițiu în vederea unei soluții de pace, prezentând două opțiuni care păreau a fi neconvenționale pentru Ucraina.
Prima opțiune, conform memorandumului, este ca Ucraina să înceapă o retragere militară completă din regiunile Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson.
Rusia controlează pe deplin doar Luganskul și deține aproximativ 70% din celelalte.
A doua opțiune este un pachet care ar impune Ucrainei să înceteze redistribuirile militare și să accepte oprirea furnizării de ajutor militar, comunicații prin satelit și informații din străinătate.
De asemenea, Kievul ar trebui să ridice legea marțială și să organizeze alegeri prezidențiale și parlamentare în termen de 100 de zile.
Conform unei foi de parcurs propuse de Ucraina, Kievul dorește să nu existe restricții privind forța sa militară după orice acord de pace, nicio recunoaștere internațională a suveranității Rusiei asupra părților din Ucraina ocupate deja de forțele Moscovei și despăgubiri.
Între timp, conflictul se intensifică
Conflictul s-a intensificat, Rusia lansând cele mai mari atacuri cu drone din război și avansând pe câmpul de luptă în luna mai, în cel mai rapid ritm din ultimele șase luni, remarcă Reuters.
Duminică, Ucraina a anunțat că a lansat 117 drone într-o operațiune specială cu nume de cod „Pânza de păianjen” pentru a ataca avioanele de bombardament cu rază lungă de acțiune cu capacitate nucleară rusească, amplasate pe aerodromurile din Siberia și din nordul îndepărtat al țării.
Imaginile din satelit arată că atacurile au provocat pagube substanțiale, deși cele două părți fac relatări contradictorii cu privire la amploarea acestora.
Analiștii militari occidentali au descris atacurile, aflate la mii de kilometri de linia frontului, ca pe una dintre cele mai îndrăznețe operațiuni ucrainene ale războiului.
Flota de bombardiere strategice a Rusiei face parte din „triada” de forțe - alături de rachetele lansate de la sol sau de pe submarine - care alcătuiesc arsenalul nuclear al țării, cel mai mare din lume.
Confruntați cu avertismentele repetate ale lui Putin cu privire la puterea nucleară a Rusiei, SUA și aliații săi au fost precauți pe tot parcursul conflictului din Ucraina cu privire la riscul ca acesta să declanșeze al Treilea Război Mondial.
Un oficial al administrației americane a declarat că Trump și Casa Albă nu au fost notificați înainte de atac.
Un fost oficial al administrației a declarat că Ucraina, din motive de securitate operațională, nu dezvăluie în mod regulat Washingtonului planurile sale pentru astfel de acțiuni.
Un oficial al guvernului britanic a declarat că nici guvernul britanic nu a fost informat în prealabil.
Zelenski a declarat că operațiunea, care a implicat drone ascunse în șoproane de lemn, a contribuit la restabilirea încrederii partenerilor că Ucraina este capabilă să continue războiul.
„Ucraina spune că nu ne vom preda și nu vom ceda niciunui ultimatum”, a declarat el într-o conferință de presă online.
„Dar nu vrem să luptăm, nu vrem să ne demonstrăm puterea, atunci o vom demonstra pentru că inamicul nu vrea să se oprească.”
Marți, ofensiva ucraineană a continuat cu atacarea Podului Kerci din strâmtoarea cu același nume, construit de Putin după anexarea ilegală a Crimeei în 2014.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
