„Armata Română are nevoie de aceste legi, România are nevoie de aceste legi. Astăzi sunt în ședință de Guvern, le vom aproba și vor merge către Parlament și, sper eu, ca până la finalul anului să fie aprobate de Parlament”, a spus Ionuț Moșteanu.
Proiectul de lege privind pregătirii populației pentru apărare prevede un program voluntar de pregătire militară de bază pentru cetățenii români cu vârste între 18 și 35 de ani care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă.
Programul ar urma să aibă o durată de până la patru luni și se desfășoară în condiții similare cu cele ale militarilor în termen. Participanții, înscriși pe baza unui angajament semnat pe propria răspundere și după evaluări medicale și psihologice, beneficiază gratuit de cazare, echipament, hrană, asistență medicală și indemnizație lunară.
Potrivit proiectului, după finalizarea stagiului, voluntarii primesc o indemnizație egală cu trei câștiguri salariale medii brute și sunt luați în evidență ca rezerviști operaționali.
Proiectul legii privind apărarea națională stabilește cum e organizată și cum funcționează apărarea României, care sunt instituțiile și mecanismele responsabile pentru protecția teritoriului și suveranității naționale.
Printre noutățile propuse în noua lege se numără înființarea Centrului Național Militar de Comandă, care ar trebui să coordoneze acțiunile specifice în situații de asediu sau război. Legea reglementează și structura Ministerului Apărării Naționale, mandatul forțelor armate, modul de administrare a resurselor și participarea cetățenilor în programele de pregătire pentru apărare.
Anunțul ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, legat de aprobarea în ședința de guvern a celor două legi ale apărări, vine în contextul în care legislația apărării naționale din România se află într-un proces important de revizuire și actualizare.
Deși această nevoie a fost sesizată și exprimată public încă de la începutul anului 2024, progresul legislativ a fost lent și marcat de numeroase întârzieri și blocaje.
Stadiul legilor apărării
În februarie 2024, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a atras atenția la Europa Liberă asupra lacunelor legale care pun în dificultate Armata într-o perioadă tensionată în regiune.
Una dintre cele mai mari probleme scoase în evidență atunci a fost legislația învechită privind pregătirea populației pentru apărare, care nu mai corespunde noilor realități de securitate în regiune.
Oficialul militar a menționat deficitul de personal militar activ și rezerviștii care sunt în mare parte prea în vârstă pentru acțiuni pe front și a vorbit despre necesitatea unei legi noi care să permită instruirea voluntară a cetățenilor apți pentru serviciul militar și alte activități de protecție civilă.
Această problemă ar urma să fie rezolvată de legea care va fi adoptată azi în ședința de guvern.
Una dintre cele mai recente și importante inițiative legislative se referă la controlul spațiului aerian în contextul intruziunilor dronelor rusești pe teritoriul României.
Legislația adoptată în mai 2025 impunea doborârea unei drone să fie aprobată printr-un lanț decizional lung.
Recent însă, Consiliul Suprem de Apărare Țării a clarificat cine are competența să ordone doborârea dronelor și a aeronavelor militare sau civile
În mai, a fost adoptată și legea care permite desfășurarea de misiune de apărare în România, pe timp de pace.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
