În 2024, partidele politice din România au primit o subvenție de 387 de milioane de lei (77,5 milioane de euro) de la bugetul statului, fiind cea mai mare alocare bugetară din istorie.
În primele nouă luni din 2025, deși politicienii aflați la putere au promis reducerea cu 25% a subvenției, partidele au primit în jur de 174 de milioane de lei (35 de milioane de euro).
Cam tot atât cât au primit partidele pe parcursul anului 2023 și doar cu 14,7% mai puțin decât în perioada similară a anului trecut – când au avut loc patru tipuri de alegeri.
Cel puțin până în iulie, când a fost cea mai recentă raportare a partidelor privind cheltuielile, cei mai mulți bani (aproximativ 80 de milioane de lei) au fost investiți în presă și propagandă.
Unde mai exact au ajuns acești bani și cum anume au influențat ei relatările mass media rămâne în continuare un secret bine păstrat de toate partidele, care refuză să spună care sunt beneficiarii finali: fie televiziuni, fie ziare.
„Mi se pare o involuție. Deși sunt tot mai mulți bani, acum avem tot mai puține informații despre modul în care se cheltuie”, spune Septimius Pârvu, expert electoral la think thank-ul Expert Forum, pentru Europa Liberă.
Câți bani ar trebui să primească partidele în 2025?
În vara acestui an, liderii celor mai mari partide de la guvernare – Sorin Grindeanu de la PSD și Ilie Bolojan de la PNL – au promis că vor reduce subvențiile partidelor.
Grindeanu, care este și șeful Camerei Deputaților, a confirmat și procentul scăderii, care fusese propus prin lege, la finele anului trecut, de fostul premier Marcel Ciolacu: 25%.
La rândul său, premierul Ilie Bolojan a promis și el o reducere.
„Cred că și partidele politice și toți cei care au câștiguri bune din administrația de stat, din companiile de stat trebuie să fie parte a acestui efort”, a declarat premierul Ilie Bolojan, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, în luna iulie.
O reducere cu 25% a subvenției pe 2025, față de 2024, înseamnă că partidele ar trebui să primească anul acesta aproximativ 290 de milioane de lei (75% din 387 de milioane de lei).
Până la 1 septembrie, în conturile partidelor intraseră deja 173,9 milioane, ceea ce înseamnă că până la finele anului ar trebui să mai intre doar 116 milioane pentru ca ținta de 25% reducere să fie atinsă.
Premierul Bolojan a promis însă că va reduce suma la prima rectificare bugetară.
„Prin rectificarea bugetară veți vedea inclusiv această măsură pe care personal o voi susține […] în vremurile grele pe care le traversăm, noi trebuie să fim parte în acest efort”, a declarat Ilie Bolojan, pe 2 iulie.
Deocamdată, nu în spațiul public nu se discută despre rectificări bugetare.
Pe ce au cheltuit partidele banii?
După alegerile de anul trecut, partidele care au dreptul la bani de la bugetul statului sunt PSD, PNL, AUR, SOS, POT, Forța Dreptei și PMP.
Potrivit legii, pot primi subvenții de la stat partidele care câștigă alegerile, fie că e vorba de cele parlamentare, europarlamentare sau locale.
În primele nouă luni din 2025, cei mai mulți bani au ajuns la Partidul Social Democrat (PSD) – 57,7 milioane de lei (11,5 de milioane de euro).
Lunar, partidele sunt obligate să depună la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) o declarație privind cheltuielile pe care le fac cu banii primiți de la buget. Cele mai recente declarații de acest fel sunt pentru iulie 2025.
Până la finele acelei luni, PSD a primit subvenții de 45,1 milioane de lei și a avut cheltuieli de peste 73 de milioane de lei. Peste 60,1 milioane de lei au fost pentru cheluielile de presă și propagandă – mai mult decât subvenția pe primele șapte luni.
Alți 951.000 de lei au fost cheltuiți de social-democrați pentru producția și difuzarea de clipuri publicitare.
Cum e posibil? Simplu. Spre deosebire de alte instituții publice, partidele politice își pot păstra bani în conturi de la un exercițiu financiar la altul.
Într-o singură lună, în ianuarie 2025, PSD a făcut plăți de 40 de milioane de lei pentru presă și propagandă. Conform unei anchete snoop.ro, această plată ar fi în contul unui contract cu AMMA Print, pentru materiale de propagandă furnizate în 2024.
Partidul Național Liberal a primit 24,5 milioane de lei pentru primele șapte luni din 2025. Din această sumă, 7,7 milioane le-a cheltuit pentru presă și propagandă.
O sumă aproape egală a fost plătită pentru „investiții în bunuri mobile și imobile” și reprezintă ratele plătite de PNL către RA-AAPS pentru sediile de partid, conform Libertatea.
„PNL are probleme financiare”, spune Septimius Pârvu. Liberalii au de dat înapoi către AEP în jur de 14 milioane de lei, bani cheltuiți în campania prezidențială din 2024 din subvenție și care au fost rambursați apoi și de la buget.
„AEP i-a cerut înapoi și PNL a acționat autoritatea în instanță”, explică el.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), partidul naționalist condus de George Simion, a primit de la bugetul statului 26,7 milioane de lei, între 1 ianuarie și 31 iulie 2025, și a cheltuit 23 de milioane.
Cea mai mare sumă – 12,7 milioane de lei – a fost investită tot în presă și propagandă. Alte 1,4 milioane de lei, în producția și difuzarea de clipuri publicitare.
17,4 milioane de lei au intrat și în conturile partidului de centru dreapta Uniunea Salvați România (USR) în primele șapte luni din 2025.
Cele mai mari cheltuieli ale partidului condus de Dominic Fritz au fost cele de personal: peste 5,6 milioane de lei. Alte 4,2 milioane au ajuns la presă și propagandă.
Partidul extremist S.O.S. România, condus de Diana Șoșoacă, a cheltuit 8 din cele 11 milioane de lei primite subvenție de la stat.
Cei mai mulți bani au mers către organizarea de activități politice – 3,1 milioane de lei și pentru deplasări în străinătate și transport – peste 2 milioane de lei.
Partidul Oamenilor Tineri (POT) a primit de la buget 9,3 milioane de lei, între ianuarie și iulie 2025. A cheltuit trei milioane de lei. Cei mai mulți bani au fost investiți în consultanță politică – 1,5 milioane de lei – și în producția și difuzarea de spoturi.
Declarații politice vs realitate
Sumele primite de partide au crescut de la an la an: 387 de milioane de lei a fost suma primită în 2024 de partidele politice ca subvenție.
În plus, tot de la buget, au fost decontate și o parte din cheltuielile făcute în campaniile electorale de la cele patru runde de alegeri de anul trecut. Adică alte peste 600 de milioane de lei.
În total, în 2024, politica din România a costat aproape un miliard de lei.
Imediat după ce alegerile din 2024 s-au încheiat, au început și promisiunile privind reducerea finanțării partidelor din bani publici.
- 30 decembrie 2024 – „Adoptăm astăzi măsuri clare privind reforma statului și reducerea cheltuielilor publice. Și începem cu noi, cu politicienii. Salariile demnitarilor vor fi înghețate și în acest an, iar partidele vor primi sume reduse cu 25%”, spunea Marcel Ciolacu, pe atunci premier, în ultima ședință de Guvern din 2024.
Promisiunile au fost reluate după alegerile prezidențiale reluate, din mai 2025.
- 26 iunie 2025 – „Se discută în perioada următoare (despre reducerea subvențiilor, n.red), dar eu ştiu că anul acesta deja au fost reduse cu 25%. În mod normal, urmare a discuţiei pe care am avut-o în coaliţie, şi subvenţiile pe lunile rămase vor fi reduse, de asemenea” - spunea președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, la Palatul Parlamentului.
- 2 iulie 2025 – „Voi propune o reducere a subvențiilor pentru partide. Ele au scăzut foarte mult față de anul trecut, dar cred că și partidele politice și toți cei care au câștiguri bune din administrația de stat, din companiile de stat trebuie să fie parte a acestui efort”, declara premierul Ilie Bolojan, într-o conferință de presă la Palatul Victoria.
- 14 iulie 2025 – „Sunt de acord, că trebuie să avem o reducere (a subvențiilor partidelor, n. red.) şi sper ca pachetul de măsuri să cuprinde astfel de reducere”, spunea și președintele Nicușor Dan, într-o conferință de presă.
Cifra la care se raportează toate aceste presupuse reduceri este una uriașă – subvenția record de 387 de milioane de lei din 2024. Suma de anul trecut a fost cu 67,5% mai mare decât cea din 2023, cu 43% față de 2022 și cu 65% față de 2021.
Așa că orice reducere de până la 40% e încă foarte comfortabilă. Ar include inclusiv inflația.
În primul pachet legislativ aprobat prin asumarea răspunderii guvernului Bolojan, în iulie, a fost legiferată scăderea cu 40% a subvenționării partidelor în 2026, față de 2024, ceea ce înseamnă aproximativ 232 de milioane de lei.
Un amendamentul depus de Blocul Național Sindical care propunea ca partidele să primească bani de la buget doar în anii în care ținta de deficit e atinsă n-a ajuns în forma finală a legii.
La cine ajung banii de la stat, un secret bine păzit
Pe 17 septembrie, prim-vicepreședintele PNL și primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, a părăsit conferința de presă pe care o susținea la Parlament după doar câteva minute.
Ce l-a deranjat? Insistența cu care jurnalistul Cristian Andrei de la Hotnews.ro a întrebat despre contractele pe care PNL le are cu presa.
„Partidele refuză să dea contractele, deși există decizii ale instanței. Faptul că nu le publică nu arată decât lipsă de transparență. Și mai degrabă arată că partidele au ceva de ascuns și refuză să dea niște informații importante”, spune Septimius Pârvu.
Iar problema nu e doar la PNL. Dacă în anii anteriori partidele care primeau subvenții publice (cu excepția PSD) raportau firmele cu care au avut încheiate contracte în rapoartele depuse la AEP, anul acesta niciun partid nu le-a mai publicat.
„Puteai să vezi, măcar parțial, care erau firmele cu care lucrau [partidele]. PSD-ul nu le publica detaliat. Bănuiala mea este că se folosesc de GDPR pentru a nu mai publica datele respective. Practic, în momentul ăsta nu mai avem habar ce bani au intrat și ce bani au ieșit”, spune Septimius Pârvu.
El amintește și despre o anomalie petrecută mai ales la alegerile de anul trecut, când campaniile electorale au fost susținute din împrumuturi, și nu din banii de subvenție – cum era normal.
Europa Liberă a scris pe larg despre acest subiect:
„Anul trecut au cheltuit masiv, au primit și rambursări și subvenții. S-a ajuns la peste un miliard de lei luați din bugetul statului. Partidele nu mai folosesc subvențiile în campanie”, spune expertul.
„În 2019, de exemplu, [subvențiile] s-au folosit masiv la prezidențiale. Anul trecut, aproape deloc. Au preferat să continue contractele pentru reclame pe fundal, probabil mai subtil, nemarcate. Și atunci au preferat să păstreze și subvențiile, și banii din rambursări”, explică Septimius Pârvu.
„Este o anomalie foarte mare”, concluzionează el.
Cât despre reducerea subvențiilor, el crede că nu e vorba neapărat de valoarea cu care scad, ci de semnalul dat românilor. „E o chestie simbolică și ar fi fost apreciată măcar ca un pas din partea partidelor”, spune el.
„Dar totuși să nu reduci nimic practic… Pentru că și reducerea pe care au făcut-o pentru 2025 este relativă, pentru că se raportează la cifrele din 2024, când a fost cea mai mare subvenție din istorie. Practic, tu revii de la o sumă anormal de mare la una foarte mare”, concluzionează el.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
