Pe 12 decembrie 2024, între proiectele de acte normative care urmau să intre în ședința de guvern condusă de premierul Marcel Ciolacu, undeva la finalul listei publicate pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, scria: „Analiza referitoare la proiectul de Ordonanță de urgență privind unele măsuri pentru restituirea către competitorii electorali a sumelor aferente cheltuielilor electorale la alegerile pentru Președintele României din anul 2024”.

Era prima ședință de după decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024. O decizie care a zguduit din temelii România, cu urmări politice și financiare incalculabile.

Proiectul de ordonanță și nota ei de fundamentare nu erau accesibile – aceste documente sunt, de regulă, publice înaintea ședințelor de guvern.

La finalul întâlnirii cabinetului Ciolacu, când au fost publicate proiectele aprobate, a apărut OUG 143/2025, publicată în Monitorul Oficial în aceeași zi.

Ce prevede Ordonanța? Că Executivul deblochează bani din rezerva bugetară pentru a deconta cheltuielile electorale considerate eligibile în campania electorală pentru alegerile prezidențiale anulate.

Legea finanțelor publice (Legii nr. 500/2002) definește rezerva bugetară la art. 30, alin (2):

„În bugetul de stat se înscrie o rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, care se utilizează pentru finanțarea unor acțiuni urgente sau neprevăzute, stabilite de Guvern, precum și pentru suplimentarea creditelor bugetare aprobate prin bugetul de stat, în scopul asigurării desfășurării corespunzătoare a acțiunilor autorităților administrației publice centrale”.

În textul ordonanței, Guvernul lămurește care e aspectul urgent și neprevăzut al decontării cheltuielilor electorale: să asigure finanțarea unei viitoare campanii electorale pentru Președinția României și egalitatea de șanse în competiția politică la viitoarele alegeri, a căror dată nu era stabilită la acel moment.

„În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public și constituie o situație de urgență și extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată”, Guvernul aprobă ca decontarea cheltuielilor electorale să se facă din fondul de rezervă bugetară.

Constituțional, o ordonanță de urgență intră în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial și depunerea ei spre dezbatere în procedură de urgenţă la camera competentă din Parlament. Ceea ce cu ordonanța 143/2024 s-a întâmplat o săptămână mai târziu, pe 19 decembrie.

Conform informațiilor Europa Liberă România, statul a decontat deja, prin Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), cheltuielile din campania electorală pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 – aproximativ 88 de milioane de lei (17,6 milioane de euro).

Legea privind aprobarea OUG 143/2024 nu a trecut încă de Parlament. Este în continuare la Camera Deputaților, în așteptarea unor avize. Și-a produs, însă, efectele.

Un miliard de lei de la bugetul statului, în 2024, pentru partidele politice

Anul trecut au avut loc patru runde de alegeri – locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale. Pentru toate campaniile electorale organizate de partide și competitorii independenți care au depășit pragul electoral de 3% prevăzut de lege, statul a decontat toate cheltuielile considerate eligibile.

La acești bani s-au adăugat și subvențiile lunare vărsate în conturile partidelor parlamentare, de la același buget al statului.

Inițial, subvenția anuală pentru partide fusese estimată la 314 milioane lei (aproape 63 de milioane de euro), dar a fost suplimentată în septembrie 2024 cu încă 60 de milioane de lei (12 milioane de euro), printr-o rectificare bugetară pe tăcute.

Europa liberă a calculat câți bani a rambursat statul de la buget pentru toate cele patru campanii electorale din 2024.

Și câți bani au primit partidele ca subvenții – peste 386 de milioane de lei (77 de milioane de euro).

Iar totalul e de peste un miliard de lei, adică 200 de milioane de euro.

De ce partidele nu mai sunt interesate de cotizațiile membrilor din diferite circumscripții? De ce finanțele partidelor au devenit super-centralizate?

Cum de a ajuns statul român să plătească politica? Printr-o modificare din 2015 a legislației privind finanțarea partidelor.

Istoria unei modificări legislative

Pe 18 septembrie 2013, la Camera Deputaților e depusă o inițiativă legislativă de modificare a Legii de finanțare a partidelor politice, aprobată în 2006.

Proiectul era semnat de cinci senatori și deputați – Mircea Drăghici, Marian Neacșu și Ilie Sîrbu (Partidul Social Democrat - PSD), Andrei Dominic Gerea (Partidul Conservator - PC) și Puiu Hașotti (Partidul Național Liberal - PNL).

Modificările propuse de cei cinci plecau, conform expunerii de motive, de la raportul GRECO privind finanțarea partidelor din România, publicat în 2010.

GRECO - Grupul de State împotriva Corupției („Group of States against Corruption”) este un organism al Consiliului Europei creat pentru a monitoriza politicile anticorupție ale statelor membre și pentru a le oferi recomandări concrete de reformă.

Raportul conținea o serie de recomandări referitoare la România, după ce analiza GRECO identificase lacune în înregistrarea și raportarea fluxurilor interne (filiale, fonduri interne, asociații sau fundații afiliate).

Recomandările vizau o mai mare transparență a donațiilor, a contribuțiilor mici, supravegherea finanțării private de instituții de control, reglementarea împrumuturilor, precum și obligația mass media de a raporta publicitatea electorală.

Proiectul propus de cei cinci parlamentari aducea modificări la legea deja în vigoare, pentru a transpune în legislația internă recomandările GRECO, afirmau inițiatorii. Astfel a intrat proiectul de modificare în circuitul legislativ de la Parlament.

Abia pe 18 martie 2015, adică doi ani mai târziu, proiectul de lege e aprobat de Camera Deputaților. Doar că între forma inițială și cea finală, aprobată de parlamentari, surveniseră schimbări.

Cea mai importantă a fost adusă în Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, propunerilor legislative privind modificarea Legii partidelor politice şi a Legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Un amendament aprobat de Comisie introducea în lege articolul 38^1, care permitea rambursarea cheltuielilor electorale din fonduri private (împrumuturi, donații), pentru competitiorii care depășesc un prag electoral de 3%.

Amendamentul a fost prezentat în Comisie de Mihai Voicu, la acel moment deputat PNL, și a fost aprobat de toți membrii comisiei, cu o excepție – deputatul UDMR, Márton Árpád.

Europa Liberă a găsit în arhiva Camerei Deputaților dezbaterea din comisia comună pe marginea introducerii amendamentului privind rambursarea cheltuielilor electorale.

„A fost o discuție de principiu privind finanțarea. Ce facem? Mergem în continuare cu partide dependente de finanțare neoficială – care uneori poate deveni dubioasă sau condiționată – sau adoptăm modelul polonez? Legea poloneză a fost sursa de inspirație, și nu doar Polonia sau România fac asta. Mai multe state din UE rambursează cheltuieli de campanie”, explică în iunie 2025, pentru Europa Liberă, Mihai Voicu, de ce a făcut această propunere.

„A existat un consens politic în favoarea rambursării, cu condiția de a elimina cheltuieli care nu țin de mesajul politic propriu-zis: gen pixuri, brichete, panouri, obiecte promoționale. Asta a fost logica”.

Legea a trecut fără mari dezbateri în Camera Deputaților – cu 262 de voturi pentru, 20 abțineri și 8 voturi împotrivă, pe 18 martie 2015. Stenograma ședinței arată că aprobarea modificărilor a fost aplaudată în Camera Deputaților.

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:
Stimaţi colegi,
Domnule preşedinte,
Vreau să felicit pe cei 262 de deputaţi care au votat această lege. După promulgare, vom avea şi noi, românii, o lege foarte transparentă la nivel european.
Vă mulţumesc (Aplauze),
sursa: stenograma ședinței

Trei ani după acel apel, Mircea Drăghici, în calitate de trezorier PSD, avea să își ia o vilă, un autoturism de lux și să meargă în vacanțe pe banii PSD – primiți de la stat. A fost condamnat pentru asta la șase ani de închisoare.

Deocamdată, traseul acelei modificări de rău augur, duce la Cotroceni.

Astfel, legea ajunge la promulgare pe masa președintelui Klaus Iohannis pe 14 aprilie 2015. Acesta o retrimite însă spre reexaminare Parlamentului. Nu o semnează.

Președintele reproșa mai multe lucruri cuprinse în prevederile viitoarei legi.

Printre ele, faptul că articolele privind rambursarea donațiilor și împrumuturilor căpătate în campaniile electorale de la persoane fizice au ajuns direct în lege, ca amendamente, fără o dezbatere publică. Și că nici nu se calculase impactul acestor rambursări asupra fondurilor publice.

„Practic, modificările şi completările aduse ca urmare a acceptării amendamentelor depuse în Comisia comună au schimbat însăşi substanța inițiativei legislative în forma adoptată de Camera Deputaților față de cea dezbătută de Senat. De exemplu, în cadrul Comisiei comune au fost introduse reguli importante cu privire la procedura de rambursare a sumelor aferente cheltuielilor efectuate de partidele politice, precum şi alte reguli privind alocarea spaţiilor pentru sediile centrale şi locale ale partidelor politice, fără ca aceste modificări să fi fost avute în vedere de inițiatorii propunerii legislative şi fără să fi fost dezbătute în Plenul Senatului. Faptul că aceste amendamente au fost votate în cadrul unei comisii comune din care fac parte deputaţi şi senatori nu acoperă obligația rezultată din principiul bicameralismului de a dezbate în plenul celor două Camere modificările esenţiale aduse textului inițiativei legislative.”
sursa: cererea de reexaminare trimisă de Președinte.

Aceeași comisie comună analizează pe 28 aprilie 2025 cererea de reexaminare trimisă de președinte și admite trei dintre amendamentele sesizate de președinte.

Articolul referitor la rambursare rămâne neatins.

Pe 6 mai, legea e votată din nou în Camera Deputaților, iar pe 16 mai 2015 e promulgată de președintele Klaus Iohannis.

Când legile se întorc de la Parlament după reexaminare și vot, președintele nu are drept de veto și nici cale de atac.

Și așa a început strânsa relație a partidelor cu bugetul statului, faza pe rambursări.

„Așa cum se întâmplă de multe ori, legea a pornit de la o idee bună – de a rezolva niște probleme – cu limite rezonabile. La început își îndeplinea scopul. Acum... nu mai știu nimic despre aceste sume, conturi sau proceduri”, evaluează, după zece ani, fostul deputat liberal Mihai Voicu, rezultatele aplicării amendamentului propus de el.

„Am avut dreptate să mă opun”, spune, pentru Europa Liberă, Márton Árpád.

„Dubiile mele s-au dovedit întemeiate. Ce pot să vă spun e că orice lege – și orice articol dintr-o lege care nu e suficient de clar și nu e strict aplicabil – poate duce la ocolirea legii. Și la noi, din păcate, există obiceiul de a exploata toate portițele. Fie că au fost puse acolo cu intenție, fie că au fost scăpate din vedere la redactare, ele sunt acum folosite.”

Alegerile din 2016, primul test al politicienilor

Anul 2016 a fost primul an în care au fost aplicate noile prevederi ale legii privind finanțarea campaniilor electorale. Pe 5 iunie 2016 au fost alegeri locale, iar pe 11 decembrie 2016 – alegeri parlamentare.

Pentru alegerile locale, partidele politice și candidații independenți care au obținut mai mult de 3% din voturi au primit înapoi, în total, de la buget, aproape 46 de milioane de lei (aprox. 10 milioane de euro la cursul mediu de schimb leu/euro din 2016) din 53,6 milioane de lei cheltuite.

Cei mai mulți bani au ajuns la PNL – aproape 18 milioane de lei, PSD – 14,4 milioane de lei, ALDE – 5 milioane de lei și PMP – 3,5 milioane de lei.

Pentru campania dedicată alegerilor parlamentare au fost rambursați de la buget 42,7 milioane de lei (9,4 milioane de euro) din totalul cheltuielilor, de 50,9 milioane: PNL – 14,7 milioane de lei, PSD – 13,7 milioane de lei, PMP – 5,2 milioane de lei, ALDE – 5 milioane de lei, USR – 1,2 milioane de lei.

În același an, 2016, tot de la bugetul statului partidele au primit subvenții de 14,5 milioane de lei.

Studii de caz: alegerile prezidențiale din 2014, 2019, 2024, 2025

Tradițional, cele mai scumpe campanii electorale sunt, în România, cele pentru alegerile prezidențiale. De aceea am ales să analizăm cum a evoluat finanțarea campaniei electorale la patru runde de alegeri.

În 2014, legea nu prevedea că partidele sau candidații își pot deconta cheltuielile făcute din împrumuturi sau donații.

În total, campaniile tuturor celor 14 candidați au costat 32 milioane de lei (7,2 milioane de euro la cursul mediu din 2014), iar veniturile au fost de 15 milioane de lei (3,4 milioane de euro). Partidele au încheiat anul cu pierderi în situațiile financiare.

Următoarea campanie electorală pentru prezidențiale, cea din 2019, a costat dublu față de 2014. Iar jumătate din fondurile cheltuite pentru promovarea candidaților a fost decontată de stat.

Au fost 19 candidați la președinție, care au cheltuit în total pentru campanii 78 de milioane de lei (16,6 milioane de euro la cursul de schimb mediu din 2019), din care 33 de milioane de lei (7 milioane de euro) au fost rambursați de la bugetul de stat.

De remarcat e faptul că pentru Klaus Iohannis, cel care a respins amendamentele privind rambursarea în 2015, PNL a cheltuit doar bani din subvenție – nu a cerut nicio decontare.

Cei mai mulți bani au ajuns atunci la PRO România, partid care l-a susținut la fotoliul pentru Cotroceni pe Mircea Diaconu.

În 2024, în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din noiembrie, competitorii electorali au declarat cheltuieli totale de 109 milioane de lei (21,8 milioane de euro), din care 88 de milioane de lei ( 17,6 milioane de euro) au fost cheltuieli rambursabile, adică 81%.

Cei mai mulți bani au fost rambursați către PSD. Iar PNL a consumat pentru campania electorală cea mai mare sumă din subvenție – aproape 14 milioane de lei.

Alegerile prezidențiale din mai 2025, cu cele două campanii, pentru turul I și II, au fost cele mai scumpe alegeri din istoria României.

Singurul partid care a utilizat în campanie bani din subvenție a fost USR – un milion de lei. Restul și-au păstrat banii din subvenție și au cerut rambursări. Candidata USR nu a trecut pragul electoral.

Pentru campania din primul tur, cel din 4 mai, competitorii au declarat la AEP cheltuieli de 165,8 de milioane de lei (33 de milioane de euro). Iar cei care au trecut pragul electoral au avut în total cheltuieli de 158,9 milioane de lei (aproape 32 de milioane de euro), toate făcute cu finanțări private, deci, teoretic, rambursabile de la bugetul statului. Ceea ce înseamnă că 95,8% din cheltuieli vor fi suportate de bugetul statului.

Cei doi competitori rămași în cursa finală pentru Cotroceni au cheltuit în zilele de campanie dintre cele două tururi 68,4 milioane de lei (13,6 milioane de euro), toți din surse private, deci, teoretic, rambursabili 100%.

Ce cheltuieli au declarat candidații pentru campania din turul II al alegerilor prezidențiale

Concluzia analizei este că la 20 de ani de la modificarea legii, politica românească a ajuns de la zero bani publici pentru campanii electorale la decontare de 100%.

Specialistul în publicitate și social media Dragoș Stanca a comparat, pentru Europa Liberă, bugetele de publicitate din campaniile electorale analizate.

„Echivalentul unei investiții în publicitate de aproximativ 32 de milioane de lei în 2014 ajustat cu inflația acumulată în zona euro și România, precum și cu dinamica pieței de publicitate (care a crescut în ultimii zece ani de la circa 300 de milioane de euro la aproape 800 de milioane de euro anual), ne conduce la concluzia că, în termeni de putere de cumpărare, suma echivalentă în 2025 ar fi între 90 și 100 de milioane de lei (adică 18,5–20 milioane de euro)”, explică el.

Bugetul total al campaniilor din 2025 a fost însă de aproape 234 de milioane de lei (aproximativ 46 de milioane de euro), adică mai mult dublu. De ce a crescut atât?

„Pare greu de explicat, dacă ne raportăm la parametrii economici comparabili. Pentru context, această sumă de 46 milioane de euro reprezintă aproximativ 6% din piața totală de comunicare comercială din România. Spre comparație, campania electorală pentru președinția Statelor Unite a costat 5,5 miliarde USD, ceea ce echivalează cu doar 1,5% din piața totală de advertising din SUA”, contextualizează Dragoș Stanca.

Care concluzionează: „Eficiența relativă a cheltuielilor electorale din România este net inferioară. Sau în acele sume sunt și plăți care nu sunt, de facto, cheltuite cu chibzuință. Asta în cel mai optimist scenariu!”.

Câți bani au primit partidele subvenție și pe ce i-au cheltuit?

Din 2008, anul în care au fost plătite primele subvenții și până în mai 2025, în conturile partidelor au intrat două miliarde de lei, bani de la buget.

Dacă în primii ani, subvenția anuală totală abia depășea zece milioane de lei, din 2018 lucrurile s-au schimbat.

Despre evoluția subvenției pentru partide, Europa Liberă a scris aici:

În 2024, guvernul Ciolacu a alocat, inițial, suma de 312 milioane de lei către șapte partide parlamentare: PSD, PNL, USR, AUR, PMP, Pro România și Forța Dreptei. Suma a fost majorată în septembrie, prin rectificare bugetară, și a ajuns la 386 de milioane de lei.

Adică de aproape 48 de ori mai mult decât în 2008.

Cei mai mulți bani au ajuns, în acești 17 ani, la PSD, aproape 870 de milioane de lei (44% din total), PNL – 583,6 milioane de lei (24%), USR – 254 milioane de lei (12,8%) și AUR – 111 milioane de lei (5,6%).

Pe ce au fost cheltuiți banii?

Expert Forum a analizat destinația subvențiilor în 2024, anul în care partidele au primit cei mai mulți bani. Anul trecut cele mai mari sume au fost cheltuite pentru:

• presă și propagandă: 233,1 milioane de lei – 56% din totalul cheltuielilor. PSD a cheltuit 98 de milioane de lei, PNL 69 de milioane de lei, USR 39 de milioane de lei, iar AUR 21 de milioane de lei;
• organizarea de activități cu caracter politic: 38,7 milioane de lei – 9,3%. PNL a cheltuit 20 de milioane de lei, PSD 3,5 milioane de lei, AUR 7,8 milioane de lei și USR 6,7 milioane de lei;
• personal: 32,5 milioane de lei – 7,8 % din totalul cheltuielilor;
• consultanță politică: 27,1 milioane de lei – 6,5 % din totalul cheltuielilor. Cel mai mult a cheltuit PNL – 20 de milioane de lei, iar PSD și USR au cheltuit câte 3,5 și 3,2 milioane de lei;
• sondaje de opinie: 19,9 milioane de lei – 4,8%. PNL a cheltuit 6,2 milioane de lei, PSD – 9 milioane de lei, iar USR – 4,1 milioane de lei. AUR nu a cheltuit niciun ban pentru sondaje;
• producția și difuzarea de spoturi publicitare: 16,4 milioane de lei – 3,9%. Cel mai mult au cheltuit PSD – 8,2 mililoane de lei și AUR – 6 milioane de lei;
• bunuri mobile și imobile: 15,8 milioane de lei – 3,8%;
• alte categorii: 33 milioane de lei – 6 %.

Mai mult jumătate din subvențiile cheltuite pe publicitate înseamnă că partidele au cheltuit bani pe promovare și în afara campaniilor electorale de anul trecut, spune Septimius Pârvu, expert electoral la Expert Forum. Chiar dacă, teoretic, nu au voie să facă campanie în afara perioadei electorale.

„E greu de spus exact pe ce s-au dus acești bani. Am încercat să analizăm cum s-au făcut aceste cheltuieli, inclusiv în lunile de campanie, dar nu avem detalii despre contracte – pot fi contracte-cadru, cu plăți lunare etc. Un exemplu a fost campania PNL cu panourile lui Nicolae Ciucă – bani cheltuiți pe promovarea partidului, dar în fapt era promovarea candidatului, în afara campaniei electorale”, explică Septiumius Pârvu.

Banii din subvenții cheltuiți pe promovare și publicitate sunt și un mod de a alimenta presa cu contracte permanente, mai spune el.

„Sunt contracte pe tot anul, de obicei așa se face. Și scuza e: «Domnule, avem un contract anual, ce facem acum, îl întrerupem?» Am avut discuția asta inclusiv cu partide anul trecut, chiar și la nivel de conducere. I-am întrebat: «Ok, pentru ce cheltuiți banii ăștia?» Și ni s-a spus: «Domnule, avem nevoie de vizibilitate, avem nevoie de promovare»”, spune Septimius Pârvu.

Diferența între cele două situații e, însă, importantă: publicitatea în campaniile electorale este reglementată strict și marcată. „În schimb, când cheltuiești pentru partid lucrurile nu sunt la fel de transparente”, adaugă el.

Cât de transparente sunt partidele?

Conform legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, formațiunile politice care primesc subvenții de la bugetul de stat trebuie să depună rapoarte anuale detaliate, însoțite de documente justificative.

Ce trebuie să conțină raportul:

• sumele primite ca subvenție;
• destinația cheltuielilor (ex: presă și propagandă, sedii, personal, consultanță etc.);
• documente justificative pentru fiecare categorie de cheltuială.

Termenul-limită pentru depunerea acestor rapoarte este 30 aprilie a anului următor. Rapoartele sunt transmise către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), care verifică legalitatea utilizării fondurilor.

AEP are obligația să publice rapoartele pe site-ul său în termen de 60 de zile de la primirea acestora.

Doar că modul în care sunt întocmite aceste rapoarte diferă de la un partid la altul, după cum fiecare formațiune politică alege să înțeleagă legea. De fapt, o notă de subsol la normele de aplicare a legii unde este stipulat formatul de raportare face diferența.

„Există un artificiu printr-o explicație la template-ul respectiv, care este o anexă la normele de aplicare, în care se stabilește că se pot depune aceste rapoarte de venituri și cheltuieli într-o formă restrânsă”, explică Septiumius Pârvu, de la think tank-ul Expert Forum.

„Este un pic absurd, pentru că el se numește raport detaliat de venituri și cheltuieli. Nu există unitate în modul în care se publică rapoartele astea, iar unele partide au înțeles că pot publica doar niște sume totale”, spune el pentru Europa Liberă.

PSD este partidul care nu a depus niciodată acest raport cu menționarea exactă a destinatarului final al banilor. Partidul Social Democrat depune doar sumele totale.

Dar și partidele care au depus situația ceva mai detaliat au înșiruit doar o serie de contracte, mai ales în cazul celor pentru promovare și propagandă, fără a da detalii legate de destinația finală a banilor.

Diverse investigații jurnalistice au demonstrat unde au ajuns parte din banii de subvenții. Europa Liberă a scris, de asemenea, în mod repetat despre acest subiect.

PSD plătește promovarea pe site-urile televiziunilor Antena 3 CNN, România TV, B1 TV, Digi24 și Realitatea Plus, potrivit mai multor surse din conducerea partidului, scria, în februarie 2024, Libertatea.

Un lucru important de menționat: articolele plătite de PSD nu sunt marcate ca publicitate politică. Publicul neavizat crede că e vorba relatări jurnalistice.

În 2023, PNL a plătit pentru propagandă 67 de milioane de lei, doar din banii primiți ca subvenție de la buget. Aproape 41 de milioane de lei la o singură firmă – Inventus Strategy Design. A doua cea mai mare sumă plătită de liberali unei singure firme a ajuns la Avandor Labs SRL – 4,2 milioane de lei.

Firmele menționate mai sus sunt, de fapt, agenții de publicitate. Destinatarii finali ai banilor sunt instituții de presă, care nu sunt menționate explicit în raportul prezentat de liberali, după cum au demonstrat mai multe investigații de presă: un milion de euro din bani publici de la PNL pentru site-ul Digi24, de exemplu. Articolele nu au fost marcate cu semnul P (publicitate), a scris Libertatea în decembrie 2023.

Nici în rapoartele de cheltuieli depuse de candidați în campaniile electorale nu sunt date lămuritoare despre destinația finală a banilor.

Partidele lucrează preponderent cu agenții de publicitate și raportarea se oprește la facturile plătite către acestea. Și sunt același firme care de ani de zile lucrează cu aceleași partide.

Au mai scăpat, însă, și informații despre contracte directe care demonstrează sumele importante de bani care ajung la televiziuni, de exemplu.

Pe de altă parte, în condițiile în care agențiile de publicitate respective sunt la rândul lor beneficiare a banilor publici, apare și problema influenței politice pe care acestea încep să o aibă în partide.

Cine dirijează banii, dirijează resurse și dirijează influență. Și atunci cine e mai influent?

Un ministru eficient sau un lider local charismatic și care este, eventual, reales? Sau donatorii „generoși”, necunoscuți alegătorilor, cu sumele oferite rambursate la finalul campaniei de la stat, împreună cu „lanțul trofic” alcătuit din conducerea restrânsă a partidelor, agențiile de publicitate/casele de producție și proprietarii redacțiilor plătite politic?

Ce e de făcut?

După alegerile prezidențiale din 2025, când cortina s-a tras peste aproape un an de campanii electorale, Expert Forum a tras concluzii și a formulat o serie de propuneri legislative pe care autorităţile statului şi partidele politice trebuie să și le asume cât mai repede, pentru a îmbunătăți transparența și integritatea spațiului politic și electoral.

Ce propun experții?

• Reducerea bugetelor anuale pentru subvențiile acordate partidelor politice. Subvențiile creează dependență față de stat și consolidează monopolul politic al partidelor mari, spune Expert Forum.
• Modificarea mecanismului de stabilire a bugetului anual și reglementarea unor criterii predictibile pentru elaborarea acestuia. Legea permite bugete între 0,01–0,04% din PIB, fără reguli predictibile.
• Motivarea reală a modului prin care se construiesc bugetele anuale. Bugetele de subvenții sunt decise arbitrar, la propunerea AEP, în funcție de interesele partidelor, scrie în propunerea Expert Forum. Bugetele AEP nu explică modul de calcul, iar tendința e să nu se aloce niciodată mai puțin decât anul precedent.
• O mai mare transparență a modului în care sunt cheltuite subvențiile. Peste 55% din bani cheltuiți pe presă și propagandă, fără marcarea materialelor. Propunere: limitarea cheltuielilor media la 30-40% din total.
• Transparență redusă a finanțării în timpul campaniei electorale. Deși partidele trebuie să raporteze cheltuielile în trei zile, AEP nu e obligată să le publice în timpul campaniei. Propunere: publicarea obligatorie și regulată a veniturilor/cheltuielilor.
• Transparentizarea identității finanțatorilor. Rapoartele anuale nu includ numele donatorilor. Expert Forum propune publicarea identității celor care contribuie cu peste 10.000 lei și stabilirea unor limite anuale pentru donații/împrumuturi per persoană.
• Reducerea plafonului maxim pentru prezidențiale. În 2025, un candidat a cheltuit până la 81 de milioane de lei, mai mult decât toți ceilalți la un loc, ceea ce duce la disparități, spune Expert Forum.
• Verificarea originii finanțărilor private. Expert Forum atrage atenția asupra riscului unor „donatori de paie”; AEP nu poate verifica sursa reală a banilor.
• Reglementarea participării terților în campaniile electorale. Legea actuală interzice participarea terților, dar în realitate multe campanii online sunt derulate de entități non-politice.
• Reglementările privind publicitatea politică și serviciile digitale Regulamentul va introduce noutăți cu privire la publicitatea politică și la modul în care va trebui această marcată și declarată.

Lista de propuneri a ajuns deja la Autoritatea Electorală Permanentă, spune Septiumius Pârvu de la Expert Forum.

„Am început și contactarea partidelor. E un proces lung și anevoios. Nu trimiți lista și gata, aștepți să se rezolve”, explică el.

Vor urma discuții și cu alte instituții, într-o încercare de colaborare instituțională.

Experiența campaniilor electorale de anul trecut a demonstrat că e nevoie de verificarea sursei banilor din politică. De altfel, verificarea sursei banilor e o idee bună în orice situație...

„Degeaba vorbești doar cu AEP dacă Agenția Națională de Integritate (ANI) nu verifică declarațiile de avere, iar Oficiul împotriva Spălării Banilor nu monitorizează tranzacțiile suspecte”, spune Septimius Pârvu.

Unele măsuri sunt mai simple – de pildă, ce date se publică, în ce format – altele sunt mai complexe, cum ar fi plafonarea subvențiilor.

„Ar fi bine ca și președintele Nicușor Dan, care a comentat pe tema asta în campanie, să se implice. Dacă nici după anul trecut, când am avut poate cea mai opacă campanie electorală din punct de vedere financiar , nu avem o discuție serioasă despre reformă, data viitoare sigur nu mai scăpăm așa ușor”, spune Septimius Pârvu.

Reamintim că alegerile prezidențiale din decembrie 2024 au fost anulate, au spus autoritățile, din cauza unei campanii agresive a unui candidat care declarase cheltuieli electorale zero, dar care erau, de fapt, de milioane de euro, distorsionând grav competiția electorală.

Nici donatorii pentru campania electorală a actualului președinte nu sunt cunoscuți. Încă nu se știu numele celor 400 de donatori privați din campania sa, însă Nicușor Dan a anunțat că îi consultă pe aceștia, iar dacă ei sunt de acord, le va face publice.

Pe de altă parte, Nicușor Dan și-a depus la ANI declarația de avere, însă ea nu e disponibilă, în urma deciziei recente a Curții Constituționale de a nu mai acorda publicului acces la declarațiile de avere ale oficialilor.

Președintele a anunțat pe 26 iunie, într-o conferință de presă, că partidele au discutat despre subvenția primită de la bugetul de stat. Nu, însă, și ce anume.

„Pe subvenția partidelor a fost o discuție și cred că și aici o să avem o veste bună”, a spus el.

Ceva mai explicit a fost președintele PSD, Sorin Grindeanu.

„Se discută în perioada următoare, dar eu ştiu că anul acesta deja au fost reduse cu 25%. În mod normal, urmare a discuţiei pe care am avut-o în Coaliţie, şi subvenţiile pe lunile rămase vor fi reduse, de asemenea”, a declarat Sorin Grindeanu, pe 26 iunie.

Și, mult mai tranșantă, a fost declarația premierului Ilie Bolojan, de la finalul ședinței de Guvern din 27 iunie.

„”Reducerea subvenţilor pentru partide şi toate celelalte măsuri care urmează să fie puse în practică vor fi adoptate la rectificarea bugetară. Personal, consider, şi este una din direcţii, că toată lumea, inclusiv partidele politice, inclusiv cei care suntem pe funcţie de conducere, trebuie să fie parte a acestui efort naţional de corecţie”, a spus premierul.

Revenind la propunerile Expert Forum care, puse în practică, ar avea ca efect limitarea accesului partidelor la bugetul statului, lupta e abia la început, și nu e nouă.

„Nimic din ce am propus nu e nou – multe sunt recomandări vechi sau extrase din practici recente. Luptăm pentru ele de ceva timp. Nu sunt foarte optimist, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să luptăm în continuare”, spune Septimius Sever pentru Europa Liberă.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI