Comemorările au loc în timp ce, în Egipt, delegații israelieni și reprezentanți ai grupării Hamas poartă discuții indirecte privind un plan de pace propus de președintele SUA, Donald Trump.
Negocierile, descrise ca „pozitive” de surse palestiniene, vizează eliberarea ostaticilor israelieni rămași în viață, schimbul lor cu aproape 2.000 de prizonieri palestinieni și o retragere treptată a trupelor israeliene din Fâșia Gaza.
În Israel, mii de oameni s-au adunat în kibbutzurile din sud și la Tel Aviv, cerând guvernului să accepte planul de pace propus de Donald Trump și să pună capăt războiului.
În Piața Ostaticilor din oraș, familiile celor răpiți au strigat: „Aduceți-i acasă!”
Pe câmpia Negev, locul unde s-a desfășurat festivalul de muzică Nova — devenit simbol al tragediei — rudele și prietenii victimelor s-au strâns la ora exactă a atacului, 6:29 dimineața, pentru un moment de reculegere.
Atacul din 7 octombrie 2023 a dus la război devastator în Gaza
Potrivit Ministerului Sănătății din teritoriu, peste 67.000 de palestinieni au fost uciși și aproximativ 170.000 răniți după ce Israelul a declanșat o operațiune militară de amploare împotriva organizației Hamas.
Organizațiile internaționale confirmă că peste jumătate dintre victime sunt femei și copii.
ONU avertizează că foametea a devenit o realitate cotidiană în unele zone ale enclavei, iar sute de oameni au murit de inaniție.
O comisie de anchetă ONU și asociația internațională a cercetătorilor genocidului au acuzat Israelul de „genocid” în Gaza. Acuzația a fost respinsă de guvernul israelian, care susține că acționează în legitimă apărare.
În paralel cu comemorările din Israel, momentul 7 octombrie 2023 este comemorat în toată lumea.
În Germania, la Berlin și Hamburg, au avut loc ceremonii și proiecții cu mesajul „Bring them home now”, în timp ce în Marea Britanie premierul Starmer a denunțat protestele pro-palestiniene ca fiind „lipsite de empatie și umanitate”.
Reacțiile internaționale de 7 octombrie converg în jurul nevoii urgente de armistițiu între Israel și Hamas.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut „eliberarea necondiționată și imediată a tuturor ostaticilor” și „încetarea ostilităților în Gaza, Israel și regiune”.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a afirmat că „momentul trebuie valorificat pentru o pace durabilă, bazată pe soluția celor două state”, iar președintele Franței, Emmanuel Macron, a spus că „durerea rămâne vie. Cerem eliberarea ostaticilor și un armistițiu imediat”.
Premierul italian Giorgia Meloni a condamnat „masacrul împotriva civililor nevinovați” și a cerut „proporționalitate” în răspunsul israelian, adăugând că „avem datoria să facem totul pentru ca planul de pace propus de președintele Trump să reușească”.
Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a făcut apel la „curaj și reținere” din partea ambelor tabere, iar omologul său suedez, Ulf Kristersson, a spus că „nu există loc pentru antisemitism în Suedia”.
De partea palestiniană, un comunicat comun al grupărilor armate a reafirmat că „rezistența prin toate mijloacele este singura cale de a confrunta inamicul sionist”.
Negocierile de pace continuă marți, 7 octombrie, la Sharm el-Sheikh, sub medierea Egiptului, cu sprijinul diplomatic al SUA și Germaniei.
Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, aflat la Cairo, a declarat că Berlinul este „pregătit să contribuie activ la procesul de pace, dacă acest lucru este dorit”.
Totuși, pacea rămâne fragilă. Generalul israelian Eyal Zamir a avertizat că, „dacă negocierile eșuează, armata va reveni la luptă în Gaza”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
