„Fac tot ce ține de mine, acum, în al 13-lea ceas, ca aceste centrale de la CE Oltenia, Govora și Craiova să nu fie închise în 31 decembrie 2025, conform asumărilor României în PNRR”, spunea ministrul Energiei, Bogdan Ivan, pe 17 septembrie, într-un reel înregistrat în fața Comisiei Europene de la Bruxelles.
A doua zi, după venirea de la Bruxelles, ministrul vorbea la Digi24 despre un posibil blackout în această iarnă, în cazul în care centralele pe cărbune vor fi închise.
Și, mai spunea Ivan, România ar fi început negocierile cu Comisia Europeană pentru a prelungi acest termen până când vor fi construite noi centrale pe gaz.
Ce nu a spus ministrul este că dacă termocentrala de la Craiova va fi oprită – în cazul în care Comisia nu acceptă prelungirea termenului de închidere – municipiul cu peste 200.000 de locuitori ar putea rămane în plină iarnă fără căldură și apă caldă. Și uzina Ford – fără agentul termic necesar producției.
Până acum, contrar celor spuse de ministru, la Comisia Europeană nu a venit nicio solicitare oficială de prelungire a termenului, a transmis un reprezentant al Comisiei, la solicitarea Europa Liberă România.
„Suntem pregătiți pentru orice scenariu, craiovenii nu vor rămâne fără agent termic”, dă asigurări primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, pentru Europa Liberă România.
Termocentrala Craiova – investiție prin PNRR ratată
Încălzirea Craiovei nu ar fi trebuit sā mai fie vreo problemă după ce Electrocentrale Craiova, societatea care deține termocentrala, a primit – prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – banii necesari pentru construirea unei centrale noi în cogenerare, pe gaz. Investiția a fost, însā, ratată, iar proiectul – abandonat.
Povestea începe în 2022, când din Complextul Energetic Oltenia s-a desprins, printr-o așa numită divizare simetrică, o nouă societate, Electrocentrale SA Craiova, cu aceeiași acționari ca și complexul - Ministerul Energiei (77%), Fondul Proprietatea (21%), Electrocentrale Grup SA și Societatea de Închidere și Conservare Mine (sub 1% fiecare).
Separarea a fost parte a unui plan de restructurare și decarbonizare, pentru eficientizarea activității și atragerea fondurilor europene pentru modernizare. Mai exact, atragerea de fonduri din PNRR pentru construirea unei noi centrale pe gaz.
Termocentrala din Craiova este unul dintre marii poluatori ai orașului, dar e esențială pentru furnizarea agentului termic în municipiu (peste 46.000 de apartamente) și pentru uzina Ford Otosan.
În PNRR, Electrocentrale Craiova a avut o alocare de 162 de milioane de euro pentru construirea unei noi centrale pe gaze naturale în cogenerare de înaltă eficiență, cu o capacitate de 295 MW.
Electrocentrale Craiova a organizat două licitații pentru retehnologizare. Ambele proceduri de achiziție au eșuat din cauza lipsei ofertelor admisibile, ceea ce a condus la anularea acestora și, implicit, la abandonarea proiectului. Construirea noii centrale avea ca termen de realizare august 2026.
„Căutăm soluții cu Ministerul Energiei, care este principalul acționar”, spune pentru Europa Liberă directoarea societății, Lorena Voican.
Proiectul a fost, de la început, o misiune imposibilă, spune pentru Europa Liberă o sursă implicată în proces.
„Contractul de finanțare pentru centrala pe gaz de la Craiova a fost semnat în 30.06.2023, la opt luni de la depunerea proiectului. În acel moment, pentru finalizarea proiectului, mai erau disponibile doar 36 de luni. Termenul era imposibil de realizat – Electrocentrale Craiova trebuia să organizeze licitație pentru alegerea consultantului, să semneze contractul cu acesta, să întocmească documentația de atribuire, să organizeze procedura de achiziție pentru desemnarea constructorului, să semneze contractul «la cheie» (proiectare, procurare, construcție, punere în funcțiune). Absolut imposibil”, declară sursa Europa Liberă.
Societatea Electrocentrale Craiova, înființată în 2022, are deja pierderi de peste 433 milioane de lei, la venituri de 540,2 milioane lei, în 2024.
Ajutor de la stat de 350 de milioane de lei
2 octombrie a fost ultima zi în care Ministerul Energiei aștepta puncte de vedere privind un proiect de hotărâre de guvern care prevede ca 350 de milioane de lei de la fondul de rezervă să fie alocați „pentru finanțarea activității Societății Electrocentrale SA Craiova, în vederea alimentării cu agent termic a municipiului Craiova”.
Cu alte cuvinte, statul dă un ajutor unei companii deținută majoritar de stat, ca aproximativ 46.000 de apartamente din municipiul Craiova să nu rămână fără căldură și apă caldă în prag de iarnă. Și ca producția la uzina Ford să nu se oprească.
Pentru ce sunt acești bani?
Acum un an, același stat garantase pentru societatea din Craiova un împrumut de 350 de milioane de lei de la Exim Bank. Banii erau necesari pentru a garanta o tranzacție de certificate CO2 de la Complexul Energetic Oltenia.
Complexul a perceput de la Elecrocentrale Craiova comision pentru tranzacție/împrumut, și a solicitat garantarea împrumutului atât cu 350 de milioane de lei într-un cont escrow, cât și cu veniturile Electrocentrale Craiova care proveneau din contractele cu clienții mai importanți.
Electrocentrale Craiova nu a restituit certificatele CO2 către CE Oltenia până la data prevăzută de contract, iar complexul energetic a executat contul de garanții. Prin urmare, Electrocentrale Craiova trebuie să plătească acum creditul către Exim Bank – a achitat deja aproximativ 75 de milioane de lei din el.
Statul vrea să vină acum în ajutorul Electrocentrale Craiova cu 350 de milioane de lei dați de la fondul de rezervă pentru „continuarea activitatii Societatii Electrocentrale Craiova SA și pregătirea acesteia pentru sezonul rece”.
Ce se întâmplă cu încălzirea Craiovei?
Primarul Craiovei e optimist. Comisia Europeană va acorda prelungirea necesară în cazul grupurilor care ar trebui închise, dar care produc nu doar energie electrică, ci și agent termic.
„Au fost discuții la nivel tehnic, au înțeles despre ce e vorba. Sunt în permanentă legătură cu ministerul Energiei pentru a rezolva problema”, spune Olguta Vasilescu pentru Europa Liberă România.
Există, totuși, și un plan de rezervă, pentru cazul în care Comisia nu acceptă solicitarea de prelungire a termenului.
„Avem deja un teren în spatele actualei termocentrale și putem să ne organizăm acolo pentru producția de agent termic, în regim propriu”, explică primarul Craiovei.
„Putem monta în 40 de zile o nouă capacitate de producție, cu motoare termice închiriate. O să aflăm decizia Comisiei până la 1 decembrie, și avem timp să ne organizăm”, adaugă ea.
„Nu rămânem fără căldură!”, dă ea asigurări.
Chiar în cazul în care Comisia va aproba prelungirea, Primăria Craiovei vrea să-și asigure singură producția de agent termic. „Centrala va fi oprită la un moment dat, pentru a fi adusă în concordanță cu normele europene. Trebuie să fim pregătiți pentru acel moment”, spune Lia Olguța Vasilescu.
Prin urmare, Primăria va cumpăra capacități proprii de producție de agent termic, adaugă ea.
Primarul Craiovei recunoaște că proiectul de construire a unei noi centrale pe gaz la Electrocentrale Craiove cu fonduri din PNRR a fost dificil de realizat de la început.
„Nimeni nu putea construi o asemenea capacitate în termenul dat de PNRR”, explică ea.
Ce se întâmplă cu celelalte proiecte de centrale electrice pe gaz, cu fonduri prin PNRR
Pe lângă proiectul ratat de la Craiova, statul mai are încă alte două proiecte în derulare, de construire de noi centrale electrice pe gaz – ambele ale municipalităților locale – Arad și Constanța.
Și aceste proiecte au probleme.
În memorandumul înaintat de Ministerul Energiei prim-ministrului Ilie Bolojan, în septembrie, în care sunt descrise stadiile tuturor proiectelor statului prin PNRR, ministerul raportează că există, „un deficit de finanțare a celor două contracte în cuantum de 57.770.799,62 euro”.
Iar propunerea ministerului este „continuarea implementării celor două contracte de finanțare din cadrul Investiției 3 menționată mai sus, contracte care înregistrează un progres fizic de peste 30%, certificat prin situații de lucrări, în condițiile în care finalizarea obiectivului este asumată de beneficiari, conform graficului de lucrări, anterior datei de 31 august 2026”, cu acoperirea deficitului de finanțare de la bugetul statului sau din economii făcute la finanțările prin PNRR.
Altfel, „cele două contracte de finanțare prezintă un risc major de nefinalizare în termenul de implementare a PNRR și, implicit, un risc de neîndeplinire a Țintei 134, cu penalizarea asociată”, scrie în memorandumul transmis de ministerul Energiei.
Ce solicită România la Bruxelles
România și-a asumat închiderea grupurilor de producție pe cărbune în 2018, prin Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice.
Complexul Energetic Oltenia a reconfirmat închiderea grupurilor prin programul de restructurare impus după ce, în 2020, a primit un ajutor de salvare de 251 de milioane de euro.
Iar planul de renunțare la producția de energie electrică cu cărbune este parte și din PNRR, aprobat de Comisia Europeană în 2021.
Calendarul închiderii are mai multe etape intermediare, una fiind finalul lui 2025. Toate aceste instalații ar trebui închise până la finalul anului 2032.
Până acum, România a închis instalații de aproximativ 2.000 de MW, iar până la final de 2025 ar fi trebuit să scoată din funcțiune alți peste 1.400 de MW.
Mai exact, de la CEO Oltenia și grupuri energetice de la Craiova și Govora.
Ministrul Bogdan Ivan spune că a cerut Comisiei Europene prelungirea acestui termen (31 decembrie 2025) până când vor fi construite noile centrale pe gaz.
„Cred din suflet că, după ce am adus argumente foarte clare cât de important este pentru România ca să păstrăm în continuare aceste grupuri, Comisia Europeană să înţeleagă, să accepte ceea ce am propus cu argumente foarte clare şi să reuşim să amânăm acest termen, cu condiţia foarte clară pe care mi-o asum: să punem în loc noi capacităţi de producţie energie electrică pe gaz tocmai pentru a tempera preţurile şi pentru a avea în continuare energie electrică în România”, a explicat Bogdan Ivan, într-o postare pe Facebook, făcută chiar de la Bruxelles..
După cum spunea, până acum, însă, nicio solicitare oficială nu a ajuns la Bruxelles, a transmis un reprezentant al Comisiei Europene, pentru Europa Liberă România.
„Comisia este în contact regulat cu autoritățile române în ceea ce privește implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României. Nu comentăm asupra schimburilor informale aflate în desfășurare cu statele membre. Odată ce Comisia va primi o solicitare oficială din partea României pentru amânarea termenului de eliminare treptată a cărbunelui, aceasta va fi tratată conform procedurilor stabilite. Va fi evaluată cu atenție în lumina cadrului legal și a obiectivelor mai ample de politică și, ca de obicei, va fi comunicată în mod transparent”, ne-a transmis Comisia.
Europa Liberă a încercat să obțină un punct de vedere și de la ministrul Energiei, însă acesta nu a putut fi contactat până la publicarea acestui articol.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
