„Statul român are datoria de a acționa ferm împotriva urii, xenofobiei și incitării la discriminare. Totuși, această datorie poate fi îndeplinită doar prin legi clare, previzibile și echilibrate. În caz contrar, riscăm efectul opus, amplificarea tensiunilor într-o societate deja polarizată și adâncirea neîncrederii în instituțiile statului”, își motivează șeful statului român demersul într-o postare făcută pe pagina sa de Facebook.
El spune că, așa cum este legea în prezent, „este insuficient de clară în definirea unor infracțiuni” și că unele articole „pot fi interpretate abuziv, ceea ce ar putea transforma în infractori persoane fără legătură cu extremismul”.
Pentru exemplificare, președintele s-a referit la prevederea conform căreia este pedepsită cu închisoare de la unu la cinci ani pentru distribuirea oricărui material care conține idei xenofobe, fără a face vreo diferență între propaganda extremistă și opere literare sau texte istorice.”
În cererea de reexaminare, el reia argumentația expusă și în contestația făcută la Curtea Constituțională și spune că legea încadrează ca infracțiune transmiterea oricăror materiale care conțin idei antisemite sau xenofobe, inclusiv opere clasice.
El atrage atenția că, în dorința de a sancționa ca infracțiune transmiterea unor materiale care au fost create pentru propaganda fascistă, legionară, rasistă sau xenofobă, se sancționează ca infracțiune distribuirea oricărui material care conține idei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Or, spune președintele, literatura clasică românească sau străină cuprinde numeroase opere care conțin idei xenofobe emise de: Ion Budai-Deleanu, Nicolae Filimon, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Mihai Eminescu, William Shakespeare, Christopher Marlowe, Walter Scott, Charles Dickens, Joseph Conrad.
Cele două norme citate încadrează ca infracțiune, pedepsită cu închisoare de la unul la cinci ani, transmiterea unor astfel de opere, spune președintele.
Președintele spune că nu este suficientă prevederea care stabilește că nu constituie infracțiune fapta prevăzută în articolele care o sancționează dacă este săvârșită în interesul artei sau științei, cercetării ori educației sau în scopul dezbaterii unei chestiuni de interes public.
De exemplu, transmiterea unei opere literare între doi particulari care nu sunt artiști sau cercetători, în scopul unui interes personal față de respectiva opera literară nu se încadrează în excepția prevăzută de lege, argumentează Nicușor Dan.
De asemenea, legea în cauză încadrează ca infracțiune aderarea la o organizație cu caracter legionar, fără să definească precis noțiunea, spune Nicușor Dan în cererea de reexaminare.
„Una este o organizație care își propune glorificarea Mișcării Legionare și alta este o asociație care se ocupă de promovarea mișcării de rezistență anticomunistă din Munții Făgăraș, unde o parte dintre luptători făcuseră parte din Mișcarea Legionară, sau o asociație care se ocupă de memoria închisorilor comuniste, unde au fost întemnițați și membri ai Mișcării Legionare, sau o asociație care își propune promovarea operei științifice a lui Mircea Eliade, care a avut și scrieri cu caracter legionar.
Este necesar ca legea să definească ce este o organizație cu caracter legionar, pentru care prevede ca infracțiune, pedepsită cu închisoare de la trei la zece ani, apartenența la o astfel de organizație”, apreciază președintele care s-a născut și format la Făgăraș.
El se referă și la alte „ambiguități” din textul legii care, spune el, nu definesc suficient de explicit noțiuni ca „idei legionare”, „naționalism extremist” și altele. În sprijinul celor remarcate, Nicușor Dan vine cu exemple din legislația statelor membre UE, Germania și Italia, despre care spune că „identifică mai precis sfera organizațiilor, a faptelor, a materialelor și a simbolurilor interzise”.
De asemenea, el critică neclaritatea sintagmei „cultul persoanelor care au făcut parte din conducerea unor organizații fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe” și spune că încă nu este clar ce este o organizație legionară.
„Una este Mișcarea Legionară însăși sau o organizație de glorificare a acesteia, alta este o asociație de promovare a rezistenței din Munții Făgăraș sau a memoriei închisorilor comuniste”, spune Nicușor Dan.
Tot așa cum - spune el - nu este clar ce înseamnă noțiunea de „cult al persoanelor”, expresie pe care o plasează în diverse contexte pentru a sugera lipsa unui standard precis de evaluare.
De asemenea, el atrage atenția și asupra unei neglijențe în întocmirea legii, arătând că înlocuirea sintagmei „infracțiuni de crime de război” cu „infracțiuni de război”, în acord cu Codul Penal, nu este făcută în toate articolele legii.
Pe 10 iulie, președintele Nicușor Dan a atacat la Curtea Constituțională, pe motive de neclaritate legea care modifică legislația care interzice organizațiile cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, cultul persoanelor vinovate de genocid și crime de război și care combate antisemitismul.
În sesizarea adresată CCR, președintele a reclamat lipsa de claritate a legii și a adus critici de constituționalitate din perspectiva dreptului la informație, al accesului la cultură și libertății de exprimare, pentru care aduce ca argument chiar o parte din opera lui Mihai Eminescu, a cărei propagare ar intra sub incidența legii în cauză.
Astfel, președintele a adus șase critici de constituționalitate din perspectiva necesitații clarității și previzibilității legii și a securității raporturilor juridice și una singură din perspectiva dreptului la informație, a accesului la cultură și a libertății de exprimare.
Imediat după demersul președintelui, inițiatorul legii, deputatul Silviu Vexler, președinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti în Parlament, a declarat că returnează „Ordinul Naţional pentru Merit” în semn de protest.
Tot în iulie, Curtea Constituţională a respins sesizarea preşedintelui.
Parlamentul a aprobat în iunie legea care prevede pedepse mai dure pentru constituirea, sprijinirea sau aderarea la organizații cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.
Potrivit legii, „distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi”.
Legea introduce o sancțiune de la 3 luni la 3 ani sau amendă pentru cei care promovează în public cultul persoanelor „care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste”.
Totodată, „fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea unor drepturi”.
Legea pedepsește contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea Holocaustului pe teritoriul României, cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
