– „Sper să mă întorc acasă în viață.”
– „Unde ți-e casa?”
– „Păi... depinde... Sper că totul se va termina cu bine. Cu credință în Dumnezeu.”
Acestea sunt cuvintele lui Neđo Panić, un tânăr de 30 de ani din Kotor Varoš, nord-vestul Bosniei și Herțegovinei, care a plecat asta primăvară să lupte în Ucraina de partea Rusiei– o faptă penală, conform legii bosniace, pedepsită cu închisoare de la trei luni la zece ani.
În august, când a vorbit cu jurnaliștii Europa Liberă, Panić nu mai era pe front.
A spus însă că intenționează să revină la luptă. În noiembrie, el se afla încă în Rusia.
Agențiile de securitate bosniace sunt la curent cu plecarea sa, după ce, în iulie, Panić a publicat pe Facebook o filmare în care explica că s-a alăturat războiului de partea Rusiei.
În videoclip – care a fost șters ulterior – Panić spunea și că a obținut cetățenia rusă.
Într-un interviu telefonic acordat RFE/RL, tânărul explică de ce a plecat în Rusia.
„Am lucrat nouă ani în Occident, în țări europene. Și, într-un fel, am decis să plec spre est – nu-mi mai plăcea viața în Occident. Motivul este pur și simplu aventura”, a spus Panić, care are cetățeniile bosniacă și sârbă.
Panić neagă că ar fi cerut ajutorul cuiva din Balcanii de Vest care plecase deja în Rusia sau Ucraina, spunând că nu a avut nevoie de îndrumare.
„Totul se face online. Oricine poate merge. Trebuie doar să iei avionul și să te înscrii. Nu e mare lucru”, afirmă Panić.
Rusia legalizează înrolarea străinilor în armata sa
În vara anului 2025, Rusia, prin decrete semnate de președintele Vladimir Putin, le-a permis străinilor să servească în armata rusă – nu numai în stare de urgență sau de război, ci și în timpul mobilizării.
Harry Stevens, cercetător american în domeniul politicii externe și al apărării, specializat în Rusia, a declarat pentru RFE/RL că sunt mai multe explicații pentru această decizie a Rusiei și pentru motivele cetățenilor străini care se alătură armatei ruse.
În primul rând, spune Stevens, este intenția Rusiei de a încuraja cât mai mulți străini să se alăture armatei sale.
Stevens consideră că guvernul rus se confruntă cu o penurie foarte gravă de forță de muncă și de oameni în general.
„Și devine din ce în ce mai dificil pentru ei să convingă oamenii să se înroleze, mai ales că devine din ce în ce mai clar că serviciul militar în armata rusă și luptele din Ucraina au o rată de mortalitate foarte ridicată.
Una dintre modalitățile prin care Rusia a reușit să recruteze oameni este oferirea de sume de bani din ce în ce mai mari, precum și plăți semnificative în caz de deces sau vătămare. Recrutarea de soldați străini, în special din țările mai sărace, este, de asemenea, o modalitate de a evita plata acestor beneficii”, spune Stevens.
Pentru Panić, banii nu au fost imboldul. El insistă că aventura a fost motivul principal.
„Eram într-o cameră de hotel în Germania, stăteam și mă gândeam ce să fac în continuare. Așa am decis să merg în Rusia. M-am dus în Bosnia să-mi iau rămas bun de la părinții mei, apoi am plecat în Rusia. Am cumpărat un bilet și am venit la Sankt Petersburg. După aceea, totul a fost ușor”, spune Panić.
Părinții lui, spune el, știau că pleacă în Rusia. Tânărul de 30 de ani adaugă că „nu erau tocmai liniștiți în privința asta”, dar că se simțeau și „onorați” de decizia fiului lor.
Când este întrebat dacă este conștient că, pe linia frontului, ar putea fi ucis sau ar putea ucide pe cineva în orice moment, el răspunde că da. „Sunt conștient de toate. La fiecare zece minute se întâmplă ceva pe front – atacuri – sunt conștient de toate.”
Deși videoclipul pe care l-a postat pe Facebook a fost distribuit și de Aleksandar Velimirović, un bărbat despre care Serviciul Balcanic al RFE/RL a scris de mai multe ori și care recrutează public și cheamă oamenii să se alăture armatei ruse pe rețelele de socializare, Panić neagă că Velimirović l-ar fi ajutat să ajungă pe câmpul de luptă.
Velimirović a fost condamnat anterior în Bosnia și Herțegovina; și-a schimbat mai apoi numele, s-a mutat în Rusia și s-a înrolat în armată. El a postat în repetate rânduri invitații și a oferit asistență oricui din Bosnia și Herțegovina și Serbia care dorește să lupte de partea Rusiei.
Panić, însă, spune că nu are nicio legătură cu Velimirović – că l-a întâlnit în Rusia și îl cunoaște, dar asta este tot.
„Petrec mai mult timp cu soldații ruși. Este adevărat, sunt oameni din diferite țări, chiar și din Bosnia, dar nu am prea multe contacte cu ei.”
Când este întrebat despre salariul său, spune că nu dorește să dea detalii.
„Banii nu sunt motivul. Am lucrat și am câștigat bani în toată Europa. În Germania, am câștigat la fel sau chiar mai mulți bani”, spune Panić, repetând că spiritul aventurier l-a adus în Rusia.
Cazul lui Dario Ristić, care și-a pierdut piciorul pe câmpul de luptă
De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, în Bosnia și Herțegovina a existat un singur caz cunoscut de cetățean arestat în legătură cu luptele de pe ambele părți ale războiului.
Este cazul lui Dario Ristić din Modriča, pentru care Bosnia și Herțegovina a emis un mandat Interpol. Ristić s-a întors în Bosnia și Herțegovina și a fost arestat, pe 17 septmebrie, la aeroportul din Sarajevo. Curtea de Stat a dispus reținerea lui în arest preventiv pentru o lună, după care a fost eliberat și plasat în arest la domiciliu.
Ancheta privind plecarea sa și participarea la război este în curs, iar între timp Ristić dorește să încheie un acord de recunoaștere a vinovăției și să negocieze o pedeapsă cu Parchetul.
În timp ce se afla în Rusia și Ucraina, Ristić a înregistrat și a postat conținut pe rețeaua socială rusă Vkontakte și pe TikTok. A continuat să facă acest lucru chiar și după ce a fost eliberat din arest în Bosnia și Herțegovina.
Și-a pierdut un picior pe câmpul de luptă și este suspectat că a luptat de partea Rusiei în Ucraina din noiembrie 2023. La fel ca Panić, a obținut cetățenia rusă.
Panić spune că este conștient că ceea ce a făcut constituie o infracțiune în Bosnia, dar nu este sigur dacă va fi urmărit penal dacă se întoarce în Bosnia și Herțegovina.
„Nu știu dacă cineva mă va aresta dacă mă întorc. Nici măcar nu știu cum aș reacționa. Dacă sunt cetățean rus, poate că nu mă pot urmări penal”, spune Panić, care nu a renunțat la niciuna dintre cele trei cetățenii ale sale și nici nu i s-a cerut acest lucru.
Cine altcineva din Bosnia și Herțegovina e pe câmpul de luptă din Ucraina?
Pe lângă Panić, Ristić – care s-a întors în Bosnia și Herțegovina – și Velimirović, despre care RFE/RL a scris de mai multe ori și care rămâne pe câmpul de luptă din Ucraina sau din Rusia, surse din serviciile de informații au declarat pentru Europa Liberă că Danijel Grubač din Kneževo și Andrej Vukašinović din Trebinje au plecat și ei din Bosnia pentru a se alătura războiului.
Expertul Harry Stevens spune, de asemenea, că este dificil să se vorbească despre numărul exact al străinilor care servesc în rândurile armatei ruse.
El explică că cifrele publicate oficial de surse din serviciile de informații ucrainene sunt probabil mult mai mici decât situația reală de pe teren.
„Țările cu cel mai mare număr de voluntari străini sunt Belarus, Uzbekistan, Cuba, Tadjikistan, Nepal, Sri Lanka și Kârgâzstan. Conform cifrelor oficiale, se spune că sunt între 1.000 și 1.300 de persoane. Dar, așa cum am spus, aceste cifre sunt foarte probabil subestimate.
În cercetarea pe care am efectuat-o anul trecut, am ajuns la concluzia că anumite țări au trimis probabil câteva mii de persoane.
De exemplu, Nepalul a trimis probabil cel puțin câteva mii de persoane. Așadar, în vara anului 2024, am estimat că cel puțin 10.000, și poate mai aproape de 15.000 sau chiar 20.000 de voluntari străini au fost implicați în luptă”, spune Stevens.
În ceea ce privește Balcanii de Vest, Stevens spune că situația nu este clară.
„Datele oficiale ucrainene arată că există doar aproximativ 101 persoane cu pașapoarte sârbe. Aceasta ar putea include etnici sârbi din Bosnia, Muntenegru sau alte țări.
Cu toate acestea, au existat și alte informații de la începutul războiului care indicau că numărul sârbilor implicați ar putea fi semnificativ mai mare.
Încă din august 2022, grupul francez de informații open-source Intelligence Online a estimat că aproximativ 500 de persoane din țările balcanice – în majoritate sârbi – erau înregistrate la principalul birou de recrutare militară din Moscova”, a spus Stevens.
Ucraina și Moldova, împreună cu Europol, descoperă cazuri de cetățeni străini pe câmpul de luptă, inclusiv unii din Bosnia și Herțegovina.
La sfârșitul lunii octombrie, forțele de poliție din Ucraina și Moldova, în cooperare cu Europol, au descoperit peste 650 de persoane legate de formațiunile paramilitare rusești – Wagner și Redut – și de potențiale crime de război comise în Ucraina.
Printre cei 280 de cetățeni străini identificați, se aflau, potrivit rapoartelor, și persoane din Bosnia și Herțegovina.
Punctul de contact dintre Bosnia și Herțegovina și Europol, precum și Agenția de Investigații și Protecție a Statului (SIPA) au declarat pentru RFE/RL că nu au fost informați cu privire la operațiune. RFE/RL a primit un răspuns similar din partea biroului INTERPOL din Sarajevo.
Poliția ucraineană nu a răspuns la întrebările privind numărul de cetățeni din Bosnia și Herțegovina implicați.
În mod neoficial, RFE/RL a aflat de la Agenția de Informații și Securitate din Bosnia și Herțegovina că Ucraina și Moldova informează în mod regulat Bosnia și Herțegovina cu privire la cetățenii bosniaci prezenți pe câmpul de luptă sau în cadrul grupurilor de mercenari.
În ceea ce privește formațiunea paramilitară Wagner și cetățenii bosniaci, în noiembrie 2023, RFE/RL a scris că Parchetul General al Bosnia-Herțegovina a primit un raport de la Administrația Poliției Federale cu privire la Davor Savičić, din cauza suspiciunii rezonabile că acesta ar fi fost membru al Wagner în perioada 2014-2015.
Pe baza mai multor videoclipuri postate pe Telegram și pe rețeaua rusă VKontakte, RFE/RL a stabilit în 2023 că Savičić a redevenit activ în legătură cu invazia Rusiei în Ucraina și că se afla în spatele unui grup de mercenari numit „Vuk” („Lupul”).
În martie 2025, Serviciul rus al RFE/RL a publicat o anchetă care arăta că Savičić este colonel în Direcția principală a Statului Major General al Forțelor Armate ale Rusiei, mai cunoscută sub numele de GRU.
Agențiile de securitate din Bosnia și Herțegovina păstrează tăcerea cu privire la cetățenii din Ucraina
Agenția de Investigații și Protecție a Statului (SIPA) a declarat în repetate rânduri pentru RFE/RL că, în cooperare cu Parchetul, acționează în cadrul competenței sale în cazurile legate de plecările pe câmpurile de luptă din străinătate.
„Datorită caracterului sensibil și al nivelului de confidențialitate, nu putem divulga mai multe informații”, este răspunsul obișnuit al agenției.
Procuratura Generală a dat răspunsuri similare RFE/RL de mai multe ori, menționând că Departamentul său pentru Terorism se ocupă de cazurile privind participarea cetățenilor bosniaci la conflicte în țări străine.
RFE/RL a aflat anterior, din surse de securitate că, în cursul anului 2023, Parchetul din Bosnia și Herțegovina a deschis anchete împotriva a cel puțin șapte persoane care au participat activ la războiul din Ucraina.
Până la cazul lui Dario Ristić, singura persoană urmărită penal pentru suspiciunea de a fi luptat în Ucraina în 2014 și 2015 era Gavrilo Stević.
Curtea din Bosnia și Herțegovina l-a achitat pe Stević de acuzații din lipsă de dovezi.
Stević a declarat anterior pentru RFE că nu neagă faptul că a fost în Ucraina, dar insistă că nu a luptat.
Articol preluat de la Serviciul Balcanic al RFE/RL
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.