În sesizarea adresată CCR, președintele reclamă lipsa de claritate a legii și aduce critici de constituționalitate din perspectiva dreptului la informație, al accesului la cultură și libertății de exprimare, pentru care aduce ca argument chiar o parte din opera lui Mihai Eminescu, a cărei propagare ar intra sub incidența legii în cauză.
Astfel, președintele a adus șase critici de constituționalitate din perspectiva necesitații clarității și previzibilității legii și a securității raporturilor juridice și una singură din perspectiva dreptului la informație, a accesului la cultură și a libertății de exprimare.
Președintele admite că statul român „trebuie să acționeze cu fermitate pentru a preveni și pentru a combate incitarea la ură, la xenofobie, la discriminare de orice fel”, dar atrage atenția că, dacă nu o face „într-o manieră echilibrată, cu respectarea strictă a prevederilor constituționale, efectul va fi contrar”.
Lipsa de claritate a unor termeni cu incidență penală
Societatea românească, spune președintele, „este puternic polarizată, încrederea în autoritățile statului este la cote reduse, și orice acțiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare crește tensiunea socială și neîncrederea în autorități”.
„Cu alte cuvinte, orice acțiune a statului care se referă la polarizarea existentă trebuie să ofere toate garanțiile pentru a nu putea fi citită ca o acțiune a unei opțiuni politice a societății, cu reprezentare parlamentară majoritară, împotriva celeilalte”, sintetizează președinția cu referire la contextul social în care au apărut modificările la legislația în domeniu.
Criticile aduse legii de președinte din perspectiva necesitații clarității și previzibilității legii și a securității raporturilor juridice:
- Cadrul constituțional;
- Lipsa de claritate a noțiunii de legionar și chiar a noțiunii de fascist;
- Lipsa de claritate a noțiunii de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, din perspectiva conținutului;
- Lipsa de claritate a noțiunii de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, din perspectiva conținutului;
- Lipsa de claritate a noțiunii de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, din perspectiva autorului materialului;
- Lipsa de claritate a noțiunii de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, din perspectiva autorului materialului.
Deși nu o spune, președintele se referă la creșterea, în societate, a curentului antisemit, a xenofobiei și rasismului, pe fondul recrudescenței partidelor de extremă dreaptă din România, învinse la vot, dar care sunt în ascensiune puternică în ultimii ani.
De asemenea, modificările legilor în vigoare apar după ce candidatul independent Călin Georgescu, susținut de AUR și POT, a ajuns în opțiunile electoratului pe primul loc printr-o campanie făcută exclusiv în online, pe TikTok, și s-a calificat în turul doi de scrutin al prezidențialelor din decembrie 2024, anulate între timp de Curtea Constituțională, cu mesaje pro-legionare și făcând cultul mareșalului Ion Antonescu, condamnat ca criminal de război.
Între timp, Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru propagandă legionară.
Distribuirea textelor eminesciene, sursă de infracțiune sau nu?
În ceea ce privește „lipsa de claritate a noțiunii de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, din perspectiva concentrației conținutului”, Nicușor Dan atrage atenția că publicistica lui Mihai Eminescu conține idei și concepții xenofobe, inclusiv antisemite. Chiar și poezia lui Mihai Eminescu conține idei și concepții xenofobe, de exemplu Scrisoarea a III-a.
„Este absolut neclar până la ce nivel prezența unor idei și concepții fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe (...) face dintr-un text un material cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob în sensul Legii”, spune președintele în argumentația sa.
Iar claritatea textului de lege este cu atât mai necesară cu cât unul din articolele legii sancționează penal distribuirea unor astfel de materiale cu închisoare de la un an la cinci ani, atrage atenția președintele.
Nu este de natură să aducă clarificări nici măcar precizarea din lege că nu constituie infracțiune dacă fapta „este săvârșită în interesul artei sau științei, cercetării ori educației sau în scopul dezbaterii unei chestiuni de interes public”, spune Nicușor Dan în argumentația sa.
„De exemplu, transmiterea unei opere literare între doi particulari care nu sunt artiști sau cercetători, în scopul unui interes personal față de respectiva operă literară nu se încadrează în excepția prevăzută de alin. (3)”, atrage el atenția.
Pe 11 iunie, Camera Deputaţilor a adoptat, cu 199 de voturi pentru, 99 împotrivă şi două abţineri, proiectul de lege care modifică şi completează Ordonanţa de urgenţă nr.31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, şi Legea nr.157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului.
Potrivit legii, distribuirea prin sistem informatic a materialelor antisemite, fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, negarea Holocaustului sau a crimelor de război este considerată infracțiune și este pedepsită cu închisoare între 6 luni și 5 ani.
Contestația extremiștilor la CCR, respinsă în aceeași zi
Opoziția a protestat de la tribuna Parlamentului și a numit proiectul „liberticid”, „copiat rudimentar după alte proiecte liberticide din Occident", după cum a spus Tudor Ionescu (SOS), care a negat că în România ar exista vreun un curent antisemit.
„Este un proiect care nu răspunde niciunei realităţi din societatea românească, nu răspunde niciunei nevoi, nu răspunde niciunei aşteptări. Nu există în România un curent antisemit. (...) Nu există în România organizaţii antisemite. Acest proiect nu face altceva decât să încerce să genereze o reacţie adversă", a afirmat Ionescu.
Președinta Partidului Oamenilor Tineri (POT), Anamaria Gavrilă a spus atunci că proiectul „desparte o societate" şi „bagă oamenii la puşcărie pentru că s-au exprimat".
Deputatul AUR Dan Tanasă a declarat că proiectul „nu are nimic de-a face cu antisemitismul", ci este „doar o bâtă" împotriva „celor care nu aplaudă PSD, PNL, USR şi UDMR", referindu-se la partidele din coaliția de guvernare, cu ajutorul cărora proiectul a trecut de votul Parlamentului.
El a reclamat lipsa motivelor pentru care a fost lansată legea care modifică mai multe legi în vigoare și le înăsprește.
„Mi-aş fi dorit să găsesc în expunerea de motive motivele pentru care facem noi acest proiect de lege, o cazuistică, dosare, procese. Nu se regăsesc, pentru că ce încercaţi să faceţi este să ne protejaţi de ceva care s-a întâmplat acum 85 - 90 - 100 de ani. Evident, folosiţi această chestiune pe post de bâtă. Fără doar şi poate, există în Codul penal suficiente prevederi legale", a adăugat Tanasă.
Liberalii au anunțat că susțin legea, prin vocea deputatei Alina Gorghiu, fost ministru al Justiției. Ea a spus că este o lege care „are rolul de a ne proteja împotriva pericolului extrem”.
Ea a menţionat că actul normativ prevede şi incriminarea unor fapte online, pentru că „reţelele sociale, să nu uităm şi platformele digitale sunt astăzi un instrument de conectare între oameni, dar în acelaşi timp pot fi, aşa cum am văzut foarte bine în ultima vreme, şi canale de propagare pentru ideologii extremiste”.
Deputatul minorităţilor naţionale Silviu Vexler, iniţiator al proiectului, a subliniat că el condamnă şi dispreţuieşte orice formă de violenţă, indiferent de modul în care este exprimată.
„Unele fantome ale trecutului m-au acuzat că sunt din nou trădător de ţară, o ruşine pentru evreii buni, un criminal care omoară copiii şi susţine o ţară criminală (...) Disprețuiesc orice formă de violenţă, indiferent de modul în care este exprimată, indiferent de context, indiferent dacă este îndreptată împotriva unor entităţi sau împotriva persoanei mele. Dispreţuiesc chiar şi violenţa îndreptată împotriva celor pe care îi dispreţuiesc pentru ura pe care încearcă să o răspândească în jur”, a spus Vexler.
Conform deputatului PSD Florin Manole, extremismul de dreapta înseamnă „uneori încălcarea dreptului la viaţă, la siguranţă a unor compatrioţi, pe criterii ilegitime, uneori pe criterii etnice", iar acest lucru trebuie combătut.
Proiectul este „o exprimare a libertăţii", a afirmat, la rândul său, deputatul USR Alexandru Paul Dimitriu.
„Este o exprimare a libertăţii mele faţă de incitarea dumneavoastră la ură. Eu trebuie să am libertatea să nu fiu de acord cu aşa ceva. Eu trebuie să am libertatea să-mi protejeze familia şi copiii de invective şi de ura pe care o propagaţi dumneavoastră, pentru că teoria generală a dreptului spune în felul următor: dreptul tău încetează atunci când intră peste dreptul meu. Eu nu vreau ca dreptul meu la normalitate să fie afectat de ura pe care o propagaţi", a transmis Dimitriu, referindu-se la reprezentanţii AUR, S.O.S. România şi POT.
Deputatul UDMR Csoma Botond a menţionat că proiectul aduce clarificări „foarte necesare" şi conferă autorităţilor din România instrumentele necesare pentru a lupta împotriva antisemitismului, a urii rasiale.
„Nu putem să avem o societate democratică dacă vrem să clădim totul numai pe ură, pe ură rasială, pe ură etnică şi pe antisemitism. De asemenea, am credinţa şi speranţa că autorităţile, poliţia şi procuratura vor aplica aceste prevederi legale, pentru că, fără a fi aplicate, aceste prevederi legale nu au nicio valoare", a declarat deputatul UDMR.
Joi, 10 iulie, la scurt timp de la anunțul Cotroceniului că va ataca legea la CCR, Curtea a anunțat că a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale Partidului S.O.S. România, Alianței pentru Unirea Românilor și Partidului Oamenilor Tineri și deputați neafiliați asupra aceleiași legi.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
