„Trecutul ne arată că doar prin solidaritate autentică putem înfrunta cu îndrăzneală provocările prezente și viitoare. Să fim uniți astăzi, așa cum am fost în cele mai grele și decisive momente ale istoriei noastre”, a spus președintele Nicușor Dan.
El a adăugat că România trebuie să se dezvolte în spațiul european și euroatlantic, care oferă siguranță și prosperitate.
„Unitatea nu înseamnă să gândim la fel, ci să ne asumăm împreună direcția. Iar direcția este fără echivoc o Românie europeană, o Românie puternică și solidară”, a spus președintele României.
Apelul la unitate al noului președinte vine la capătul unei campanii electorale îndelungate, tensionate și marcate de anularea alegerilor prezidențiale programate inițial la finele lui 2024.
Observatorii - inclusiv analiștii politici, sociologii și experții militari intervievați de Europa Liberă -, au remarcat că societatea românească a fost profund divizată de temele, dar și de agresivitatea cu care s-a desfășurat campania electorală din 2024 și 2025, în contextul războiului din țara vecină ucraina și a războiului hibrid purtat de Rusia lui Putin în întreaga Europă, inclusiv în România.
Procesul de electoral și desfășurarea celor două tururi ale alegerilor prezidențiale din 4 și 18 mai s-au dovedit suficient de stresante pentru toți cei implicați, de la candidați, demnitari, forțe de ordine la alegători, încât pe rețelele sociale și nu numai, mulți au postat mărturii legate de stări de tensiune nervoasă și chiar rău fizic.
În primul tur, George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), un partid cu discurs naționalist și eurosceptic, a obținut cele mai multe voturi, 41% din total.
Nicușor Dan, candidatul independent cu o orientare pro-occidentală și pro-europeană, a obținut aproximativ 21%, depășind la limită candidatul coaliției de guvernare PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu.
În turul al doilea, Nicușor Dan a câștigat cu 53,6% față de 46,4% pentru Simion, însă contestarea rezultatelor electorale de către George Simion, acuzațiile de fraudă electorală și de interferență a Franței în procesul electoral au ilustrat diviziunile profunde din societate.
Polarizarea politică a fost amplificată și de anularea alegerilor din 2024, după ce autoritățile din România au invocat o presupusă influențare a procesului electoral de către Rusia, în favoarea Călin Georgescu, ieșit câștigător în primul tur.
Polarizarea societății e ilustrată și de diferențele semnificative între zonele urbane și rurale, între generații și între regiuni.
De exemplu, un studiu sociologic arată că electoratul urban este mai orientat spre valori pro-europene și reforme economice, în timp ce în zonele rurale și în unele regiuni mai sărace există o susținere mai mare pentru discursuri naționaliste și eurosceptice.
Una dintre principalele probleme cuantificate în România de intervievații Europei Libere - prof.univ. de științe politice, sociologi, istorici specializați în istorie recentă, politologi ori experți în comunicare - este lipsa încrederii în instituții, începând cu cele politice. Printre atribuțiile constituționale cheie ale președintelui se numără, atrag ei atenția, garantarea bunei funcționări a acestor instituții prin mediere, adică dialog și mesaje relevante.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
