Noul cod de deontologie medicală propus de curând de Colegiul Medicilor, care urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026, aduce reguli stricte pentru medicii din România.
Codul are reguli privind utilizarea reţelelor sociale în comunicarea publică şi stabileşte limitele şi rolul inteligenţei artificiale în actul medical, interzice promovarea de informaţii pseudoştiinţifice și reglementează telemedicina.
De asemenea, conform noilor prevederi, medicul poate refuza îngrijirea unui pacient atunci când îi sunt afectate independența profesională sau imaginea sau dacă îi sunt solicitate acte medicale nelegale ori dacă este agresat fizic sau verbal de pacient și/sau de rudele acestuia.
În cazul refuzului, acesta trebuie explicat pacientului.
Potrivit noului cod, medicii nu mai au voie să transmită în spațiul public informații pseudoștiințifice, considerate nedeontologice.
Conf. univ. dr. Carmen Pantiș, medic primar ATI la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor, este unul din medicii care au lucrat la noile reguli pentru medici.
Ea este și vicepreședintă a Biroului Executiv al Colegiului Medicilor din România și coordonatoare a Departamentului de Jurisdicție Profesională de la Colegiul Medicilor din România (CMR).
Într-un interviu pentru Europa Liberă, Carmen Pantiș explică noile reguli.
1. Europa Liberă: De ce era nevoie de un nou cod pentru medicii din România?
Carmen Pantiș: De la precedentul cod deontologic, adoptat în 2016, a trecut un deceniu, în care pur și simplu medicina a luat un avânt extraordinar.
E foarte important să ne aliniem la tot ce e nou: telemedicină, inteligența artificială, relația între colegi, relația medic-pacient, medicina bazată pe dovezi. Pentru că ați văzut ce s-a întâmplat în perioada pandemiei, când am avut foarte multe probleme cu așa-zișii conspiraționiști, iar anul acesta au fost din nou probleme legate de prelegeri pseudoștiințifice.
Codul de etică și de deontologie medicală, pe care îl vom publica în Monitorul Oficial, este un cod mult mai suplu, mult mai adaptat realității în care trăim în anul 2025.
Spunem noi că e un cod cu reguli moderne, transparente și primează respectul și încrederea între medic și pacienți. Codul este realizat la standarde profesionale corespunzătoare și aliniază practica medicală la evoluții legislative și etice din ultimul deceniu.
2. Europa Liberă: Ce se va întâmpla de acum cu medicii care greșesc față de pacienți?
Carmen Pantiș: Pacienții vor depune plângeri la colegiile medicilor teritoriale, iar acestea vor fi analizate de comisiile de disciplină, conform regulamentului privind desfăşurarea anchetei disciplinare la nivelul colegiilor teritoriale şi, respectiv, al Colegiului Medicilor din România.
3. Europa Liberă: Noul cod deontologic introduce explicit clauza de conștiință pentru medici. Când poate refuza un medic un pacient invocând clauza de conștiință?
Carmen Pantiș: Medicul poate refuza un act medical invocând clauza de conștiință doar dacă acest lucru contravine convingerilor sale etice, morale sau religioase, însă fără a pune în pericol viața pacientului.
4. Europa Liberă: Denigrarea altor medici este considerată faptă nedeontologică. Care este limita să vorbești de rău despre un coleg care spune neadevăruri sau care greșește?
Carmen Pantiș: Medicii trebuie să manifeste respect față de confrații lor în toate împrejurările. Medicul care ia cunoștință despre aspecte care, în opinia sa, ar putea constitui erori profesionale săvârșite de un confrate își va informa verbal sau în scris colegul.
Dacă eroarea nu este corectată ori apreciază că nu s-au întreprins toate măsurile adecvate situației, medicul va sesiza Colegiul Medicilor teritorial, fără a face publice informațiile.
În codul de deontologie medicală scrie clar că nu ai voie să-ți denigrezi colegii.
5. Europa Liberă: Ce se va întâmpla cu medicii din sistemul public care condiționează actul medical de plic?
Carmen Pantiș: Solicitarea sau acceptarea de avantaje necuvenite sub orice formă constituie faptă nedeontologică, pentru care medicul răspunde disciplinar.
De fapt, medicul răspunde disciplinar și cercetarea se declanșează la nivelul colegiului teritorial, se declanșează la nivel de comisie de jurisdicție și comisie de disciplină.
De asemenea, condiționarea actului medical intră sub incidența legii penale.
6. Europa Liberă: Codul de Deontologie Medicală reglementează și comunicarea pe internet/rețelele de socializare. Am văzut și în pandemie, dar și mai recent, medici care spun tot felul de lucruri pe rețelele de socializare. Ce mai pot medicii să scrie pe Facebook?
Carmen Pantiș: Medicul poate comunica pe rețele de socializare informații științifice către public sau alți profesioniști, în scop educativ sau sanitar. Dar toate aceste trebuie făcute respectând prevederile legale aplicabile, normele profesionale și obligațiile deontologice.
7. Europa Liberă: Sunt mulți medici care nu sunt neapărat antivacciniști sau conspiraționiști, dar vorbesc despre diverse medicamente, tratamente. Ce se întâmplă cu acești medici?
Carmen Pantiș: Codul de deontologie medicală aduce reguli stricte privind publicitatea medicală, pentru că trebuie ca absolut toate informațiile să fie verificabile, să fie neutre, corecte. Să nu inducem în eroare populația, pacienții noștri.
Să nu facem promisiuni sau comparații care sunt neadevărate științific. Interzicem publicitatea agresivă care poate duce la afectarea demnității profesiei. Publicitatea este excepțional punctată în capitolul dedicat.
Medicina nu poate fi practicată exclusiv ca o activitate comercială.
Tot ceea ce facem noi trebuie să facem pentru pacient, în interesul pacientului, pentru sănătatea acestuia și pentru un act medical de calitate. Cuvântul acesta -exclusiv - a lipsit din câteva declarații care au apărut pe social media.
8. Europa Liberă: În concluzie, ca medic mai ai voie să te mai promovezi pe Facebook sau altă rețea de socializare?
Carmen Pantiș: Te poți promova dacă serviciile pe care le promovezi sunt de calitate, sunt bazate pe date științifice, sunt ale tale. Adică nu e ok să promovezi servicii pe care nu le poți face.
Aici nu avem probleme legate de promovarea pe social media decât în acele situații în care neadevăruri științifice sunt promovate la rang de adevăr științific.
Pentru că principiile fundamentale ale profesiei sunt legate în primul rând de interesul pacientului. Deci este o medicină bazată pe interesul pacientului, trebuie să fie nediscriminare, trebuie să avem respect pentru demnitatea persoanei, indepenedența profesională a medicului.
Și, extrem de important, să nu uităm de confidențialitatea și protejarea secretului medical, pentru că în această eră a digitalizării se pot întâmpla foarte repede anumite situații care sunt fapte nedeotologice.
9. Europa Liberă: În noul cod deontologic se specifică clar că pacientul are dreptul la o a doua opinie medicală. În ce condiții și cine i-o poate da?
Carmen Pantiș: Noi considerăm că pacientul, mai ales pacientul în stare critică, într-o situație complexă, are nevoie de dreptul la doua opinie.
Și aici depinde foarte mult dacă este vorba despre o consultație în ambulator sau dacă este vorba de un pacient care este în spital, pentru că în spital întotdeauna la pacienții critici se face o consultație complexă, în echipă.
10. Europa Liberă: Printre altele, noul cod arată că este interzisă practicarea selecției sexului, exceptând patologia genetică legată de sex, fiind considerată faptă nedeontologică. La ce anume vă referiți?
Carmen Pantiș: Această prevedere se referă la practica selecției genului copilului înainte de naștere, care ar putea fi realizată prin tehnici de reproducere asistată, precum fertilizarea in vitro combinată cu diagnostic genetic preimplantare (PGD).
Medicii și clinicile nu au voie să aleagă sexul copilului din motive non-medicale, cum ar fi preferințe personale sau culturale ale părinților. Singura excepție permisă de cod este în situațiile medicale în care există un risc genetic asociat sexului copilului (patologii cromozomiale).
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
