Întrebat despre retragerea unor militari americani din România, președintele Donald Trump a spus că „se întâmplă să-mi placă poporul român”, că românii „sunt oameni grozavi” și i-a cerut șefului Pentagonului, Pete Hegseth, să spună ceva pe acest subiect la întâlnirea pe care a avut-o cu premierul Ungariei, Viktor Orbán, primit vineri la Casa Albă.
„Nu, nimic nu a fost necoordonat cu Casa Albă. Totul face parte din viziunea pe care o avem despre Europa. Și vor rămâne trupe în România, dar există unele schimbări în modul în care ne rotim și câte ne rotim”, a spus Pete Hegseth întrebat de un reporter despre decizia Pentagonului de a retrage un număr semnificativ de trupe din România.
În acest timp, Donald Trump a revenit și i-a cerut lui Hegseth să confirme dacă „relația cu România este foarte bună, nu?”
„Foarte bună”, a răspuns Hegseth, care a completat că decizia Pentagonului a fost coordonată cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, cu toți aliații și că „toată lumea a fost anunțată în avans”.
Ministerul Apărării a informat pe 29 octombrie că Statele Unite „redimensionează” prezența trupelor americane din Europa și că până la 1.000 de militari americani vor fi retrași de la Baza Mihail Kogălniceanu din Constanța. Aproximativ 1.000 de militari americani vor mai rămâne în România, la trei baze militare.
Întrebat când a fost informat pentru prima oară despre retragerea celor o mie de militari americani, ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a răspuns că luni, adică pe 27 octombrie.
Unde sunt staționate trupele americane în Europa
Forțele armate americane sunt staţionate şi desfăşurate în Europa de la sfârşitul celui de‑al Doilea Război Mondial, cu un vârf în perioada Războiului Rece: aproximativ 475.000 de militari activi erau în Europa la finele anilor 1950. După prăbuşirea URSS şi încheierea Războiului Rece, numărul a scăzut semnificativ.
La începutul anului 2025, conform EUCOM (United States European Command), în Europa erau dislocaţi aproape 84.000 de membri ai forţelor americane.
Cifra totală variază destul de mult, întrucât include atât forţe permanente, cât şi rotaţionale/temporare – în timpul războiului din Ucraina s‑au adăugat circa 20.000 de militari americani pentru a sprijini statele vecine Rusiei, Belarusului și Ucrainei.
Pe parcursul războiului, numărul total de trupe a variat între aproximativ 75.000 și 105.000 de militari, în principal din Forțele Aeriene, Armată și Marină.
Unde sunt dislocate forţele americane în Europa
Peste 40 de baze militare americane sunt răspândite pe continent, de la Groenlanda, în nord‑vest, până la Turcia, în sud‑est. Multe dintre aceste baze sunt interoperabile cu NATO.
Cele mai mari baze sunt în:
- Germania, Italia, Polonia şi Regatul Unit – acestea sunt centre logistice, de comandă şi dislocare majoră pentru forţele americane.
- Sediul Comandamentului European al Statelor Unite (EUCOM) se află la Stuttgart, Germania, alături de sediul pentru Africa al SUA.
Ce forțe sunt dislocate?
Forţe „permanent asignate” – militari americani care stau, pentru o perioadă extinsă, în baze europene.
- Forţe rotaţionale pe termen lung – desfăşurate pentru misiuni specifice sau în răspuns la evenimente.
În Europa există două operațiuni principale care implică forțe rotative: Prezența Înaintată Îmbunătățită (EFP) a NATO și Operațiunea Atlantic Resolve.
EFP a fost înființată în 2017 pentru a unifica soldații NATO din mai multe state membre sub o singură comandă. Cele patru așa-numite grupuri de luptă multinaționale sunt situate în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia și sunt conduse de Regatul Unit, Canada, Germania și Statele Unite. În 2022, EFP-urile și-au dublat dimensiunea ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina și au apărut grupuri de luptă și în România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria.
Departamentul Apărării a lansat Operațiunea Atlantic Resolve în aprilie 2014 pentru a trimite trupe americane în statele membre NATO din Europa de Est timp de nouă luni. Atlantic Resolve are sesiuni de instruire multinațională în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia și România.
- Forţe temporare, de exerciţii sau manevre – militari americani transferaţi în Europa doar pentru durata unor exerciţii mari sau misiuni speciale.
- Programul de parteneriat al Gărzii Naţionale a SUA (National Guard State Partnership Program) – care implică cooperare bilaterală cu ţări europene pentru instruire, reformă militară etc.
Forțele americane gestionează, de asemenea, arsenalul nuclear al SUA în Europa și au creat, în timpul Războiului Rece, un program de partajare nucleară prin intermediul NATO. În baza acestor acorduri, Statele Unite au deținut cândva aproape șapte mii de arme nucleare în Europa.
În prezent, se crede că există aproximativ o sută de bombe gravitaționale B16 – care sunt arme nucleare tactice mai mici – în Belgia, Italia, Olanda, Germania și Turcia. Nicio țară nu poate utiliza aceste arme fără permisiunea Statelor Unite.
Misiunile şi capabilităţile forţelor americane
Forţele americane din Europa îndeplinesc multiple misiuni:
- Apărare (forward defence) – prin prezenţă, descurajare, consolidare a flancurilor vulnerabile.
- Logistică, suport pentru echipamente şi arme – de exemplu, facilitarea transferului de sisteme de armament către Ucraina, antrenarea trupelor ucrainene la baze europene.
- Integrare cu aliaţii – forţele americane operează în coordonare cu structuri NATO; bazele americane sunt interoperabile cu cele ale aliaţilor pentru procese, tehnologie, informaţii.
- Desfăşurarea rapidă şi mobilitate – rotaţii de forţe, exerciţii la scară mare, intervenţii în caz de criză.
- Participarea la misiuni speciale, instruire, parteneriate regionale (ex: grupuri din Gărzi Naţionale americane care fac instruire cu forţe locale europene).
Sursa - Council on Foreign Relations
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
