Ura și nemulțumirile nu vor dispărea odată cu câștigarea alegerilor prezidențiale de către unul dintre cei doi candidați din turul al doilea, George Simion și Nicușor Dan, avertizează psihologul Valentin Pescaru, într-un interviu pentru Europa Liberă.
Dimpotrivă, există riscul ca tensiunile să crească, dar, pentru ca acest scenariu să nu devină realitate, este nevoie ca acela care va ajunge la Palatul Cotroceni după data de 18 mai să împace taberele între care s-a împărțit societatea.
Ura și furia vor fi dezamorsate doar dacă cei care l-au susținut pe cel înfrânt vor vedea că lucrurile se mișcă și în direcția pe care și-au dorit-o ei.
Fiecare tabără are opinii și în fiecare tabără există unele puncte de vedere foarte îndreptățite, adaugă psihologul.
Valentin Pescaru afirmă în acest sens că mulți dintre votanți merg la urne ca să aducă politicienilor „nota de plată” cu ce au consumat în ultimele trei decenii.
Prea mulți români au fost aduși la limita răbdării.
„Politica ultimilor 30 de ani n-a reușit să gestioneze această populație, să aibă grijă de ea, să-i ofere atenția necesară, validarea necesară, îngrijirea necesară.”
Psihologul observă că politicienii ajunși la putere după Revoluția din 1989 au continuat o tactică folosită intens de regimul comunist: divizarea societății prin conflict politic între tot felul de tabere.
„Mesajele campaniei, cum au fost ele prezentate, au fost de tipul ăsta: noi și voi, cu tot ce decurge de aici. În momentul în care promovezi și folosești astfel de lucruri, automat activezi niște chestii, în mod special ura”, spune psihologul.
El mai observă că, și din această cauză, o bună parte dintre români nu știu să dialogheze cu argumente, chiar și în contradictoriu.
„Totul se transfomă foarte repede în conflict și jignire, pentru că oamenii o iau personal. Ei nu discută o opinie”, afirmă Valentin Pescaru.
1. Europa Liberă: De regulă, zilele de dinaintea turului II al prezidențialelor sunt tensionate și mai emoționante. Acum poate mai mult ca oricând. Cum gestionăm stresul generat de alegeri?
Valentin Pescaru: Cred că aceste alegeri cauzează un stres foarte mare în populație, poate mai mult decât la alte alegeri. Noi știm că românii, de felul lor, sunt niște oameni mai pasionali – latini, cum se zice – și au tendința asta ca, atunci când intră într-o discuție, să intre cu toată ființa lor.
Numai că, într-o astfel de situație, este potrivit să înțelegem că, în primul rând, alegerile sunt doar o parte din viața noastră. Pământul nu se oprește din rotație. Bun, ne-am informat, am luat o decizie, poate ne uităm la niște dezbateri, la niște materiale, dar este important să limităm această măsură în care noi intrăm în povestea asta cu alegerile, care deja este foarte intensă și durează de ceva vreme.
E important să înțelegem că viața noastră merge mai departe. Ar fi bine să ne limităm timpul pe care îl oferim acestei preocupări și în care ne expunem. Că suntem pe rețelele sociale, că ne uităm la televizor, că discutăm cu oameni, s-o facem într-o măsură controlată și controlabilă. E o parte din viața noastră, dar doar una.
Ok, vreau să mă uit ce se mai întâmplă, atunci îmi dau o perioadă de timp în care să fac chestia asta: o jumătate de oră de acum încolo mă uit pe internet ca să văd ce s-a mai discutat. În primul rând ca să limitez stresul, pentru că vin informații cu o foarte mare încărcătură emoțională. În perioada asta este important să limităm expunerea noastră la astfel de informații.
2. Europa Liberă: Cum considerați că au făcut românii față până acum tensiunii și stresului provocate de alegeri?
Valentin Pescaru: Cred că ceea ce se întâmplă acum a scăpat de sub control, începând cu alegerile din toamnă, care înseamnă de fapt același proces, căci încă de atunci am început și acum sperăm să și încheiem.
Deci, începând cu alegerile din toamnă, lucrurile au scăpat de sub control. Din punctul meu de vedere, majoritatea populației nu știe să facă față unor astfel de situații.
Pe de altă parte, de foarte multă vreme, în istoria României, o parte importantă din populație a fost întotdeauna chinuită, asuprită, săracă, nebăgată în seamă, manipulată în toate felurile posibile și așa mai departe. Dacă ne uităm în toată istoria noastră, vedem că, din păcate, cea mai mare parte a poporului român s-a aflat în această situație.
Cumva a venit un fel de plată pentru chestia asta. Oamenii s-au săturat cumva. Politica ultimilor 30 de ani și mai mult n-a reușit să gestioneze această populație, să aibă grijă de ea, să-i ofere atenția necesară, validarea necesară, îngrijirea necesară și așa mai departe.
Și eu cred că ceea ce se întâmplă acum este un fel de notă de plată istorică. Această parte importantă a populației a ajuns la un nivel la care nu mai poate duce, se revoltă, vrea și ea altfel, vrea să-i fie altfel, să-i fie mai bine.
Pe de altă parte, majoritatea românilor nu au exercițiul democrației. Nu au exercițiul discuției, al argumentului. Mulți între români nu au învățat încă cum să aibă un dialog, chiar în contradictoriu.
Democrația presupune că poți să ai o părere diferită de altcineva. Și asta este foarte regulă. Asta este esența democrației. Libertatea de exprimare a unuia nu e mai multă, mai bună, mai puternică decât libertatea de exprimare a celuilalt.
Cu alte cuvinte, nu avem acest exercițiu de a discuta pe bază de argument. E foarte important să înțelegem chestia asta. Nu știm ce înseamnă treaba asta, drept pentru care, într-o astfel de situație, ce se întâmplă? Nu există discuții, nu mai există comunicare, există ceartă. Totul se transfomă foarte repede în conflict, ceartă, jignire etc. Pentru că oamenii o iau personal.
Ei nu discută o opinie sau alta. Eu vreau asta pentru că, tu vrei asta pentru că... să fim sănătoși și la revedere. Nu. Ceea ce se și vede în spațiul public, se trece imediat la jignire. Nu ai argument, treci la jignire. Ceea ce automat duce lucrările într-o altă direcție.
Din cauza acestui acestui mod în care funcționează o parte importantă din populația României ajungem imediat la situații foarte tensionate, ceartă, jigniri - prieteni, familie se înjură între ei. E inacceptabil.
3. Europa Liberă: Din ce ați observat dumneavoastră, considerați că ar fi mai multă ură acum în comparație cu alte rânduri de alegeri?
Valentin Pescaru: Din punctul meu de vedere, da. Nu-mi amintesc ca în istoria recentă noi ca popor să fi trecut prin astfel de-un moment, atât de intens. Au mai fost alegeri, au mai fost alte momente de genul ăsta, dar nu la intensitatea aceasta.
De asta cred că sunt niște lucruri care s-au adunat în ani de zile. Se leagă cu ce am spus mai devreme, dar – atenție mare! – și aici intrăm într-o altă discuție, se mai leagă de o situație.
Cred că s-a mai întâmplat ceva. Eu cred că lucrul cel mai nenorocit pe care l-a făcut sistemul comunist a fost că a izolat individul. Deși sistemul comunist provăduia omul, egalitatea, comunismul în mod esențial a dus izolarea individului la maximum posibil prin frică - știm foarte bine ce făcea Securitatea (poliția politică comunistă avea misiunea de a elimina orice formă de opoziție, inclusiv prin compromiterea criticilor; de teama represaliillor, oamenii nu discutau problemele politice sau economice decât cu cei mai apropiați, în cerc foarte restrâns, sau deloc n.r.).
Ce s-a întâmplat după '89 este că sistemul politic a continuat lucrul ăsta, însingurarea oamenilor, și a continuat izolarea individului și divizarea societății. De zeci de ani de zile, sub o formă sau alta, se promovează diverse conflicte: stat - privat, pensionari - angajați, cei care sunt într-un fel - cei care sunt altfel.
E o chestie istorică care se întâmplă, ortodocșii cu cei de alte religii, cei care funcționează într-un fel cu cei care funcționează altfel și, mai nou, heterosexualii cu homosexualii sau noi împotriva occidentalilor, că uite ce ne fac occidentalii și așa mai departe. Și atunci vedem că la fel ducem cu noi o istorie care s-a bazat de divizare, după principiul pe care-l știm foarte bine de mii de ani, divide et impera.
Cel mai simplu mod de a conduce o societate este s-o divizezi și au divizat-o în absolut toate segmentele, domeniile și direcțiile posibile, inclusiv ajungându-se – uitați – în ultimii ani de zile la femeie versus bărbat. Femeile nu mai au nevoie de bărbați din varii motive, bărbații nu mai nevoi de femei etc.
S-a cultivat o divizare a societății, care, în momentul ăsta, din punctul meu de vedere, a atins un maximum. De ce? Pentru că în campania electorală s-au folosit foarte multe elemente care au apăsat exact pe această divizare a societății, provocând conflictul final, ca să zic așa, ceea ce vedem noi în momentul ăsta. Deci în campanie s-au folosit sub diverse forme această poziționare: noi și voi, dacă nu sunteți într-un fel, sunteți împotriva noastră.
4. Europa Liberă: Ce sfaturi aveți pentru cei care se implică foarte mult în dezbaterea publică, pe social media, în comentarii?
Valentin Pescaru: Sigur că noi toți avem dorințele noastre, nevoile noastre. Nu asta este problema. Problema este că avem nevoie de moderare. Dacă avem această atitudine activă, intensă, nu vom face decât să adăugăm mai mult gaz pe foc și atunci focul o să crească.
Important e să înțelegem că da, putem să ne implicăm, dar să încercăm să ne păstrăm moderația, calmul, să încercăm să fim raționali, să încercăm să folosim, cum spuneam și mai devreme, argumente, idei, nu jigniri și, încă o dată, să păstrăm o limită a timpului în care facem chestia asta. Limitezi timpul ăsta, altfel te imersezi într-o lume care este foarte plină de foarte multe emoții și sigur că bine n-o să-ți fie.
Și aici ajungem la o chestie absolut simplă, unde este foarte multă emoție nu mai există rațiune și atunci este important să mai facem un lucru, chiar când întâlnim cu o chestie care este complicată pentru noi, care ne activează, să încercăm să nu răspundem la prima reacție, cum ar veni, pentru că primul răspuns este cel emoțional.
Hai să lăsăm un pic lucrurile să se așeze, ne liniștim, le gândim și dacă cu adevărat mai avem ceva de spus, să spunem rațional. Deci să nu reacționăm la impuls. Impulsul este pur emoțional. Dacă lăsăm un pic de timp și gândim lucrurile, există șanse mari să dăm argumente raționale și de altă natură.
5. Europa Liberă: Pe de altă parte, sunt și români care sunt nepăsători în legătură cu alegerile, care votează doar în turul al doilea sau nici măcar atunci. Este aceasta soluția? Ce denotă acest comportament?
Valentin Pescaru: Cred că, în primul rând, oamenii n-au fost învățați despre drepturile lor cetățenești. Oamenii n-au înțeles ce înseamnă votul ca drept cetățenesc și nu au înțeles nici ce înseamnă responsabilitatea lui. Dacă ești cetățean al unei țări, ai niște responsabilități, ai niște obligații. Una dintre ele este votul. Votul este minima implicare pe care poți s-o faci în viața politică a unei țări.
Al doilea lucru. Într-adevăr, având în vedere ce s-a întâmplat în acești 30 de ani, destui oamenii au înțeles că votul lor nu contează cumva, că, indiferent ce au făcut ei, lucrurile s-au petrecut într-un anumit fel – au fost aleși unii cu care oamenii aceștia nu erau de acord. Și atunci cumva ei s-au simțit dezamăgiți. Ce rost mai are să-mi pierd timpul, că lucrurile se decid undeva departe de mine, eu nu pot să influențez chestia asta și așa mai departe.
O parte importantă a cetățenilor se găsesc în categoria aceasta. Sunt oameni care cumva au fost dezamăgiți și nu o dată, ci de multe ori, și atunci s-au retras, s-au izolat: dacă societatea pe mine nu mă bagă în seamă, eu nu contez, ce rost mai am? Din păcate, ei sunt o parte importantă, statisticile ne arată că ei sunt milioane bune în țara asta, ceea ce nu este în regulă. Și ei sunt cei care trebuie convinși cumva.
Și, pe de altă parte, cred că mai există o categorie a oamenilor care cumva au nevoie să se simtă, nu știu dacă neapărat este expresia cea mai bună, superiori. În sensul în care dacă nu votezi, nu greșești. Altfel, sub o formă sau alta, poți considera că ai votat. Indiferent cine iese, în timp, poți avea impresia că ai votat prost și atunci chestia asta te poate face să te simți într-un fel. Există o vorbă: dacă vrei să nu greșești, nu faci nimic.
Mai e o parte din populație, care spune la fel: vreau să rămân deoparte, nu-mi asum greșeala, nu vreau să votez cu mâna mea într-un fel sau altul care să fie greșit – și atunci ei se extrag într-o poziție cumva neutră, neimplicată. Indiferent ce aș face, va fi greșit și atunci mai bine nu mai fac.
Pe de altă parte, destui din această categorie, pe urmă pot spune: Eh, vezi! Eu de aia n-am votat. Tu ai votat și a ieșit rău. Așa pot folosi cumva asta ca un argument împotriva celorlalți. Voi ați votat și uite ce ați făcut, eu n-am votat, că știam eu... Da, dar atenție una este să-ți asumi o decizie, alta e să nu ți-o asumi.
6. Europa Liberă: În ultima săptămână s-au înmulțit mesajele privind emigrarea, în cazul în care câștigă un candidat anume. Este aceasta o metodă de a face stresului?
Valentin Pescaru: Există un mecanism în psihologie pe care noi îl știm foarte bine. Atunci când oamenii sunt puși într-o situație pe care o consideră o amenințare, un pericol, tendința este destul de clară și avem știința care ne spune chestia asta. Mecanismul este de tip „luptă sau fugi”.
Dacă consideri că ai cum să lupți, probabil că vei lupta. Dacă nu, unii oameni pot spune „nu” și probabil că vor fugi din această situație pe care o consideră un pericol, o amenințare. Poate să fie un mecanism de adaptare, de supraviețuire chiar. Ceea ce din punctul acesta de vedere e ok, oamenii aceștia nu se mai regăsesc în contextul acesta și atunci ei pot încerca o altă variantă.
7. Europa Liberă: Pe social media văd apelative dure între tabere, chiar și mesaje care încurajează violența, sau fac referire la orientări sexuale, la etnii... E acesta un nivel de polarizare fără cale de întoarcere?
Valentin Pescaru: Societatea românească este foarte polarizată. Din punctul meu de vedere, există două mari tabere, în afară de cea neutră despre care vorbeam mai devreme.
Sunt două tabere și cumva cred că lucrul ăsta a fost promovat de la început în campania electorală sub expresia „noi și voi”, sistemul sunteți voi, vine valul, vi s-a sfârșit și așa mai departe.
Deci mesajele campaniei, cum au fost ele prezentate, au fost de tipul ăsta: „noi și voi”, cu tot ce decurge de aici. În momentul în care promovezi și folosești astfel de chestii, automat activezi niște chestii, în mod special ura.
Din punctul meu de vedere, campania a început în felul ăsta folosind ideea de„ noi și voi” și „dacă nu sunteți cu noi sunteți împotriva noastră și vă distrugem”. Ceea ce explică toate amenințările de acest tip.
Amenințări pe care campania în sine le-a folosit, polarizarea de timp noi și voi, tu ai o părere, eu am o părere, sunt doi poli. Numai că polarizarea asta mai are o nuanță, de tip extremist. Dacă nu ești cu noi, automat ești împotriva noastră, deci celălalt pol este automat așezat împotrivă, contra. Iar dacă ele sunt în conflict, își vor arunca una în capul celeilalte cu elementele dintr-un conflict: jigniri, amenințări.
8. Europa Liberă: Ce soluție există pentru a reduce nivelul de polarizare?
Valentin Pescaru: Soluția ar fi ca tocmai comunicatorii și alte persoane care fac parte din viața politică sau se ocupă cu campania politică să aibă grijă la tipul ăsta de mesaje, de tipul „noi și voi”.
Noi suntem aceeași societate, suntem același popor. Noi toți vrem să ne fie bine și atunci avem nevoie de același lucru.
Cei care comunică să aibă grijă cum comunică, să nu promoveze cumva această poziționare extremistă. Iar noi vedem că, de fapt, o parte importantă din campanie se bazează pe chestia asta, pe extremism. Automat asta duce la violență.
9. Europa Liberă: Ce putem face ca în familie sau poate în grupurile mai largi de prieteni să ne putem susține fiecare preferințele politice, dar să nu ne distrugem relațiile cu aceștia?
Valentin Pescaru: Eu cred că regulile macro despre care vorbeam la începutul discuției se păstrează și la micro.
Dacă putem să folosim argumente, putem să discutăm inclusiv între noi, familii, prieteni, cercuri restrânse. Dacă putem să folosim argumente, putem să discutăm între noi. Tu ce idei ai? Care sunt argumentele tale?
Dacă observăm că nu putem să folosim argumente, din diverse motive, că se înfurie unul, că se înfurie celălalt, recomandarea mea este să nu discutăm astfel de lucruri în astfel de cercuri.
10. Europa Liberă: Sunt tensiunea și stresul din aceste zile apogeul sau să ne așteptăm să continue și după alegeri?
Valentin Pescaru: Eu cred că lucrurile încă nu s-au sfârșit, ba dimpotrivă, acestea vor fi zilele de foc și temerea mea cea mai mare este că ele nu se vor încheia după alegeri, pentru că, atenție mare, sunt două variante mari și late, iar altele nu sunt.
Cum se vor termina alegerile? Sunt două variante. Dacă iese domnul Nicușor Dan, toată această ură, cu toată nemulțumirea despre care vorbeam la începutul discuției, nu se va neutraliza, nu va dispărea. Aceasta este o parte de populație care, cum spuneam, are niște opinii și unele dintre ele sunt foarte îndreptățite. S-au săturat de un sistem. Chestia asta nu se va descărca așa... doar pentru că a ieșit domnul Nicușor Dan.
Această parte se va dezamorsa doar dacă va vedea niște mișcări așa cum și-ar dori, că se întâmplă niște lucruri și pentru ea, pentru această parte din populație, doar așa se poate dezamorsa. Altfel, ea nu va dispărea.
Și îmi vine să zic că se poate declanșa și mai tare, de ce? Pentru că va merge pe varianta da, ați făcut, a fost conspirație, tot sistemul a ieșit și așa mai departe și poate să escaladeze, chiar și mai rău.
Cealaltă variantă este că va ieși domnul George Simion. Toată partea aceasta de populație care îl susține pe domnul Simion se va simți brusc împuternicită. Am ieșit noi! Ceea ce poate să-i alimenteze un sentiment de putere, de superioritate, cu tot ce decurge de aici, care poate să ducă la mari probleme.
Iar pe partea cealaltă – dacă sunt suficient de mulți oameni, și sunt deja suficient de mulți oameni care vor fi nemulțumiți, paradoxal – vom avea tot foarte multă nemulțumire, care se poate transforma, la fel foarte ușor, în ură.
Singura soluție de a dezamorsa situația asta este ca, indiferent ce se întâmplă după alegeri, cine câștigă să dea semnale clare de liniștire a populației. Câteodată trebuie să știi să pierzi, indiferent cine ai fi și unde te-ai poziționat.
La fel și câștigătorii – trebuie să fie demni și să se bucure de câștig, nu să facă mișto de ceilalți, să devină superiori și să activeze alte lucruri. Ce va urma e foarte important cum va fi gestionat de către politicieni.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
