„Eu am avut cancer de col uterin și aș fi dat orice ca, atunci când aveam 14 ani, să fi fost vaccinată”, spune Azra.
„Viața mea sexuală a început la 18 ani, cu soțul. Eram virgină, iar el, abia la a doua experiență. Avea HPV și, neștiind, am ajuns să fac cancer pentru că nu am fost educată de mică să mă duc la doctor și nu am fost învățată ce înseamnă o viață sexuală”, continuă ea.
Suntem în București, e 22 septembrie 2025, confesiunea Azrei are loc seara, când cele 28 de grade Celsius de la prânz s-au topit într-o vreme blândă de toamnă.
După Azra au urmat Doro, Ilaria, Alexandra, Mireille, apoi Daniela. Și altele, multe alte femei.
Toate interpretate, în registre diferite, de actrițele Anastasia Dade, Bianca Marinescu și Oana Rotaru, pe scena Teatrului Dramaturgilor Români din incinta Muzeului Național de Literatură.
Creat în 2024, spectacolul scris și regizat de Alina Pietrăreanu toarnă într-un singur aliaj experiența personală a dramaturgei în lupta cu virusul și încercările prin care au trecut alte peste 50 de femei.
În seara despre care vorbim, pe 22 septembrie 2025, „Papiloma Party” era jucat în Festivalul de teatru independent Undercloud. Va câștiga premiul pentru cea mai bună regie.
Până în seara despre care vorbim, România bifase deja șase campanii de vaccinare HPV (Virusul Papiloma Uman), aproape ratate.
Cea de a șaptea a primit girul Camerei Deputaților pe 21 mai 2025, a fost promulgată de președintele Nicușor Dan pe 6 iunie și publicată în Monitorul Oficial patru zile mai târziu.
Nu era încă în vigoare pe 22 septembrie 2025, pentru că nu avea normele de aplicare. Ele au fost date abia pe 1 octombrie, la patru luni de la promulgare.
Opt români din zece se infectează, în timpul vieții, cu HPV. Cel puțin pentru ei, programele de combatere ar trebui să fie extrem de importante.
Două decenii de încercări guvernamentale ratate
„La femei, cancerul de col uterin este al treilea ca frecvență, după cancerul de sân și cancerul colorectal”, prezintă sec Planul Național de Combatere și Control al Cancerului, emis de Ministerul Sănătății (MS) în 2023.
În contabilitatea oncologică, România înregistrează anual aproximativ 3.500 de noi cazuri de cancer de col uterin și 1.900 de decese, din același motiv.
„Situația diferă de profilul european”, arată reprezentanții MS, „unde principalele cinci localizări ale cancerului la femei sunt cancerul de sân, cancerul colorectal, cancerul pulmonar, cancerul de corp uterin (endometrial, n.r.) și limfomul non-Hodgkin”.
Conform raportului „Profil de țară privind cancerul”, întocmit în 2025 de Comisia Europeană, cancerul de col uterin are o rată de incidență de aproape trei ori mai mare în România (33 de cazuri la suta de mii de femei) în comparație cu UE (12 cazuri la suta de mii).
Vestea proastă e dublată de o alta, la fel de proastă: și incidența deceselor este de trei ori mai mare în România față de media din Uniunea Europeană (UE).
Vinovatul: HPV, de care vorbeau Azra, apoi Doro, apoi Ilaria, Alexandra, Mireille sau Daniela din „Papiloma Party”.
Ce este HPV și cum poate fi evitat
„HPV este un virus care se transmite ușor și determină infecții foarte frecvente (sic!). Infecția cu HPV se produce de obicei prin contact sexual, dar uneori chiar contactul cutanat direct cu zona genitală poate fi suficient pentru transmiterea acestuia”, se arată în prima broșură dedicată problemei, tipărită în 2008 de Ministerul Sănătății și cel al Educației.
În toamna acelui an urmau să fie vaccinate toate fetițele de clasa a IV-a.
Părinților, căci lor le era adresată broșura, li se spunea că „până la 80% dintre femei se vor infecta cu HPV de-a lungul vieții, iar 50% dintre acestea cu tulpini care ar putea produce cancer de col uterin”.
„Infecția cu HPV este foarte des întâlnită la femei și la bărbați. Totuși, femeile au risc crescut de infecție cu HPV, comparativ cu bărbații. Femeile infectate cu HPV vor transmite foarte probabil infecția partenerilor lor sexuali, iar aceștia o pot transmite mai departe.”
Filmul de groază avea și momente de respiro, în care părinții erau avertizați că infecțiile cu tulpini oncogene de HPV nu evoluează întotdeauna spre cancer. Multe sunt eliminate în mod natural de sistemul imunitar, în câteva luni de la infectare.
Ce nu spuneau broșurile era că HPV se face vinovat și de alte tipuri de cancer, mai rare, care afectează bărbații și femeile, cum ar fi cancerul anal, vulvar, vaginal, al gurii/gâtului și al penisului. În România se înregistrează anual 500 de astfel de cazuri.
Vorbind preponderent de colul uterin, s-a creat impresia falsă că virusul are ceva doar cu femeile.
Greșit.
Raportul „HPV și cancerul” publicat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 2024 estima că, la nivel mondial, HPV generează anual 620.000 de cazuri noi de cancer la femei și 70.000 la bărbați.
Se transmite de la o persoană infectată prin contact direct cu pielea, mucoasele sau fluidele corporale infectate. Tulpinile care infectează mucoasele sunt transmise prin activitate sexuală. Aceasta poate fi orice contact intim cu o zonă infectată, cum ar fi în timpul actului sexual vaginal, oral sau anal sau în timpul atingerii regiunii genitale.
Chiar dacă modalitatea de transmitere este în principal cea sexuală, prezervativul nu reprezintă soluția magică, dat fiind că nu poate acoperi toată pielea genitală, arată OMS. Uneori, contactul cutanat direct cu zona genitală poate fi suficient pentru transmiterea virusului. Pe scurt, penetrarea nu este obligatorie.
Atunci?
Nu este cazul să ne predăm mioritic în fața sorții, calmează lucrurile Organizația Mondială a Sănătății (OMS). „Cancerele provocate de HPV pot fi prevenite prin vaccin”.
Soluția este, prin urmare, simplă.
Pionierii de ieri, exemplul negativ de astăzi
Primele forme de vaccin anti-HPV au primit undă verde în 2006-2007. România a fost în plutonul fruntaș al țărilor care le-au accesat.
Președintele Asociației Medicilor de Familie din București, dr. Rodica Tănăsescu, declara în 2008 că vaccinarea împotriva cancerului de col uterin se face încă din anul 2006.
În primii doi ani s-ar fi vândut peste 10.000 de vaccinuri, fiecare dintre ele cu trei doze, cu prețul de aproximativ 300 de euro, conform România Liberă.
În noiembrie 2008, intra în scenă Ministerul Sănătății, care pornea vaccinarea gratuită a fetițelor de clasa a patra. România era printre primele țări, alături de Marea Britanie, care făcea acest pas la nivel guvernamental.
Din cele 110.000 de eleve cu vârsta între 9 şi 11 ani (grupul-țintă pentru vaccinare), doar 2.615 fetițe au fost imunizate (2,57%). Erau pregătite 330.000 de doze (vaccinul se făcea în trei doze, în decurs de șase luni). Ministerul plătise pentru ele 23 de milioane de euro.
Reprezentanții Federației Asociațiilor Părinților au reproșat, într-o dezbatere desfășurată la acel moment la Ministerul Sănătății, modul în care s-a făcut campania de informare și au cerut autorităților își asume oficial răspunderea pentru eventualele efecte secundare care ar putea apărea. Lucru care nu s-a întâmplat.
„Îi înțelegem pe părinții care ne-au reproșat lipsa de informare de până acum”, declara Raed Arafat, subsecretar de stat în Ministerul Sănătății, la acel moment, conform românialiberă.ro.
„Refuzul de a-și vaccina fiicele este justificat și vom împărți materiale în școli care să conțină informații complete”, anunța Arafat la sfârșitul lui noiembrie 2008.
Trei săptămâni mai târziu, pe 22 decembrie, ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu (PNL), era schimbat.
Noul ministru, Ion Bazac (PSD), suspenda programul.
„Campania a fost un eșec pentru că a fost construită în pas de defilare. Între riscul de cancer și spaima de necunoscut, românul a ales să mai aștepte”, declara Bazac, pe 18 ianuarie 2009, conform Curentul.
Acesta motiva că programul trebuie oprit deoarece „a fost ca un cadou oferit pe întuneric unui necunoscut”. Promitea să-l reia peste un an, nu înainte de a se desfășura o campanie de informare corespunzătoare.
„Acum trebuie să aprindem lumina și să desfacem pachetul, ca oamenii să vadă că e un lucru bun, oferit cu intenții bune”, a spus Ion Bazac.
Împreună cu Ministerul Educaţiei, cei din Ministerul Sănătății au încercat o campanie care includea și site-ul dedicat www.informareHPV.ro. În prezent, este inactiv, iar domeniul poate fi cumpărat de oricine.
Era lansat și numărul gratuit de informare TEL VERDE: 08008-00008.
„Ne pare rău, ați introdus un număr de serviciu greșit” poate auzi cel care accesează numărul în prezent.
După câteva luni de campanie, reprezentanții Ministerului Sănătății au reluat programul în noiembrie 2009. A avut aceeași soartă ca precedentul: a dus la imunizarea a doar 6.000 din cele 110.000 de fetițe din grupul țintă (10-11 ani).
Urmarea: a fost, din nou, suspendat.
„În 2013, au introdus din nou în programul de vaccinare vaccinurile HPV și noi am colectat atunci în jur de 6.000 de cereri care nu și-au găsit în final o rezolvare, adică Ministerul Sănătății (condus din nou de Eugen Nicolăescu de la PNL, n.r.) nu a cumpărat până la momentul respectiv vaccinul HPV. În 2017, am început încă o dată să colectăm cererile, deci a patra oară și în 2020 am reușim să vaccinam fetițele ale căror părinți au depus cereri în 2017-2018”, spunea Gindrovel Dumitra, coordonator al grupului de vaccinologie din Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF), pentru Digi24 în 2020.
Între timp, o parte din societatea civilă a început să reacționeze la lipsa de reacție a guvernanților.
„Din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, doar România nu oferă finanţare pentru vaccinarea anti-HPV în cadrul Programelor Naţionale de Vaccinare”, se arată în 2017 într-o scrisoare semnată de şapte organizaţii civile publicată de Hotnews.
În perioada 2017-2018, în cabinetele medicilor de familie din țară, părinții au făcut 8.800 de solicitări pentru a-și vaccina fetițele anti HPV.
În 2019, numărul solicitărilor a crescut și a ajuns la peste 14.400.
28.169 de tinere au fost vaccinate în 2020.
În 2021, începe o nouă campanie. Mai mult pe hârtie. Părinţii care merg cu copiii la medicul de familie pentru a-i înscrie în program sunt anunțați că nu sunt vaccinuri, iar „puţinele doze pe care medicii le au sunt rezervate pentru completarea schemelor copiilor care sunt deja de un an, doi sau chiar trei ani pe lista de aşteptare”, se arată într-o scrisoare deschisă transmisă de zece ONG-uri către Ministerul Sănătăţii.
„Suntem peste 40.000 de părinţi de adolescenţi cărora Ministrul Sănătăţii (Ioana Mihăilă - USR, n.r.) ne-a promis anul acesta, negru pe alb, că ne va projeta copiii de cancer prin asigurarea vaccinului anti HPV până la 18 ani pentru fete şi chiar şi pentru băieţi”, arată semnatarii.
În cei trei ani de așteptare de care vorbesc semnatarii, în fruntea ministerului s-au aflat Florian Bodog (PSD), Sorina Pintea (PSD), Victor Costache (PNL), Nelu Tătaru (PNL), Vlad Voiculescu (USR), Ioana Mihăilă (USR), Attila Cseke (UDMR) și Alexandru Rafila (PSD).
În 2018, Rafila critica, din postura de preşedinte al Societăţii Române de Microbiologie, modul cum a pornit programul în 2008.
„A fost o campanie total nepregătită, fără informarea profesioniştilor, fără informarea pentru public şi practic vaccinul a apărut fără ca lumea să ştie despre ce este vorba”, declara el.
„Cred că trebuie să ne concentrăm ca să putem oferi răspuns la toate întrebările populaţiei, să pregătim medicii de familie şi împreună cu alţi specialişti să putem face o echipă multidisciplinară, care să ofere răspunsuri la întrebările care ar putea să apară cu privire la vaccinare.”
Din 2023, vaccinul a devenit gratuit pentru segmentul de vârstă 11-18 ani și compensat 50% pentru cei până în 45 de ani. Prețul unei doze: aproximativ 600 de lei. Necesarul pentru adolescenți: două doze; trei la persoanele mature.
Revenind la raportul „Profil de țară privind cancerul” făcut în 2025 de Comisia Europeană, de care vorbeam inițial, cancerul de col uterin are o rată de incidență de aproape trei ori mai mare în România (33 de cazuri la suta de mii de femei) în comparație cu UE (12 cazuri la suta de mii). Incidența deceselor este de trei ori mai mare în România față de media UE.
În acest condiții, conform OMS, rata de imunizare este în prezent de 17%. La coada clasamentului.
Anatomia unui eșec
„Odată cu aducerea vaccinului anti-HPV a fost importată și mișcarea antivaccin, care a devenit, neașteptat, foarte voluminoasă și vocală. Până atunci, ne bucuram de o acoperire vaccinală destul de înaltă în programele naționale, în special la copii”, explică dr. Gindrovel Dumitra, coordonator al grupului de vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF), pentru școala9.ro.
„Avalanșa de informații neverificate și mesajele de dezinformare rostogolite în spațiul public, apariția a tot felul de experți, falși, bineînțeles, sau o logică falsă au fost tehnici de manipulare care au contribuit decisiv la eșecul acelei campanii”, mai spune medicul.
De asemenea, apăruse informația că vaccinul nu este sigur sau provoacă infertilitate.
Potrivit New York Times, care cita publicații de specialitate, efectele pe termen lung nu erau cunoscute suficient, vaccinul fiind licențiat în SUA în regim rapid, datorită impactului sperat.
Apoi, vaccinul a început să fie privit cu precauție dupa răspândirea informațiilor despre 20 de decese care ar fi survenit post imunizare, dar a căror legătură cu vaccinul nu a putut fi stabilită, potrivit FDA (Federal Drug and Food Administation), citat de Hotnews.ro.
Lor li s-ar fi adăugat alte 600 de cazuri de efecte grave, printre care o boală neurologică rară (pe lângă alte 9.400 cazuri mai puțin grave). Toate acestea au fost raportate după administrarea a 16 milioane de doze, distribuite între 2006-2008.
Studiile științifice au înlăturat categoric aceste ipoteze, conform OMS.
„În trecut, au fost emise unele ipoteze privind legătura de cauzalitate dintre apariția unor afecțiuni rare și puțin cunoscute, precum insuficiența ovariană prematură (IOP), sindromul de tahicardie posturală ortostatică (POTS) și sindromul durerii regionale complexe (CRPS) și vaccinarea împotriva HPV, dar care nu sunt susținute de dovezi credibile din punct de vedere științific și epidemiologic”, a arată raportul OMS „Întrebări și răspunsuri despre virusul uman papilloma”, din 2025.
Este prezentat și studiul de caz al Japoniei, intens promovat de anti-vacciniști.
Aici, municipalitățile locale au inclus vaccinarea împotriva HPV în programele de vaccinare adresate fetelor în 2010. În aprilie 2013, a fost inclus în programul național, iar absorbția vaccinală a atins 70%, inițial.
În iunie 2013, guvernul japonez a suspendat recomandările pentru vaccinarea împotriva HPV, ca urmare a apariției unor rapoarte media neconfirmate privind apariția unor evenimente adverse după vaccinare (cum ar fi sindromul durerii regionale cronice și alte simptome).
După investigații aprofundate, în noiembrie 2021, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale din Japonia a concluzionat că vaccinurile anti HPV sunt sigure și a reluat oficial recomandările privind importanța imunizării.
O altă explicație a reticenței populației din România vine din zona organizațiilor sau a publicațiilor religioase.
„Am vorbit cu doi frați, un băiat și o fată, despre iubire, despre fecioria trupească, despre fecioria inimii și așa mai departe”, povestește Mihai Vladu, autorul volumului „Cartea vieții”, pentru publicația familiaortodoxa.ro.
„Ea venise la mine ca să mă întrebe dacă există reacții adverse la vaccinul HPV. Și i-am spus: «Tu, de fapt, ar trebui să vorbești cu mine despre desfrânare, nu despre HPV.» Zice. «Cum adică?» «De ce vrei să faci vaccinul HPV? Pentru că te temi că prin contact trupesc vei lua acest virus. Deci tu de fapt vrei să tratezi consecințele unui caz. Deci, hai să vorbim despre desfrânare!» Și la final a zis: «Am înțeles. Nu mai fac niciun vaccin!»”, povestește Vladu în „Să ne dorim să fim sfinți”, interviu publicat de familiaortodoxa.ro.
Vladu este prezent în emisiuni cu caracter religios, alături de ieromonahul Ilarion Dan sau ca invitat pe diverse canale de social media.
În timp ce în România 3.500 de femei sunt condamnate anual la loteria cancerului de col uterin, există țări în care boala este în prag de eradicare.
Rețeta succesului: 90-70-90
În „Foaia de parcurs pentru accelerarea eliminării cancerului de col uterin ca problemă de sănătate publică în regiunea europeană a OMS 2022-2030”, Organizația Mondială a Sănătății prezintă principiile de bază menite să ghideze statele membre în atingerea obiectivului de eliminare a cancerului de col uterin:
- 90% dintre fete să fie complet vaccinate cu vaccinul HPV până la vârsta de 15 ani;
- 70% dintre femei să fie supuse unui test de screening de înaltă performanță până la vârsta de 35 de ani și din nou până la vârsta de 45 de ani;
- 90% dintre femeile diagnosticate cu afecțiuni cervicale să primească tratament (90% dintre femeile cu leziuni precanceroase să fie tratate și 90% dintre femeile cu cancer invaziv să fie gestionate).
OMS arată că există deja țări din regiunea europeană extrem de avansate pe calea eradicării bolii. Printre ele: Regatul Unit, care pornea în 2008 vaccinarea, odată cu România.
„Sunt 10-11 ani în care Marea Britanie a vaccinat cu o acoperire vaccinală de peste 80%, timp pe care România l-a pierdut, pentru că efectiv va trebui să mai așteptăm încă 10 ani ca femeile din România să nu mai aibă parte de această infecție HPV și mai ales să nu se întâmple să diagnosticăm cancer de col uterin în stadii avansate”, spunea Gindrovel Dumitra, coordonator al grupului de vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF), în 2020, pentru Digi24.
Conform OMS, în 2024 existau deja țări cu acoperire de peste 90%: Peru (97%), Tanzania (94%), Portugalia (92%), Norvegia (91%), Spania (90%).
Țări puternic industrializate au, la rândul lor, o rată mare: Suedia (87%), Canada (86%), Australia (73%), Coreea de Sud (68%).
Un metrou numit dorință de vaccinare
„În acest metrou sunt 2.178 de locuri. În România, 1.909 femei mor anual din cauza cancerului de col uterin.”
În perioada 25 februarie – 4 martie 2025, o garnitură de metrou de pe magistrala albastră M2 (Berceni – Pipera) a devenit spațiu de conștientizare asupra importanței prevenției cancerelor determinate de infecția cu HPV.
Campania nu era gândită de Metrorex sau autorități, ci de Colegiul Pacienților și Clinica Sfânta Maria, cu sprijinul MSD România, filială a companiei care a dezvoltat vaccinul folosit în țara noastră.
În absența unei campanii guvernamentale, organizațiile civice au preluat inițiativa și au promovat, în limita puținelor resurse de care dispun, vaccinarea. Prima barieră: mentalitatea.
„Din păcate, noi asociem HPV-ul cu sexul. Mă întreba un profesor universitar din București de ce să-și vaccineze fata, că fata lui nu e promiscuă?”, spune Adina Păun, expert în sănătate reproductivă la Centrul Filia.
Centrul este unul dintre semnatarii scrisorii din 2017 prin care cereau Ministerului Sănătății finanţare pentru vaccinarea HPV în cadrul programelor naţionale.
Din 2024, a început propria campanie de informare. Lucrează mult în comunitățile rurale din țară și din apropierea Capitalei: 2.500 de femei din zone defavorizate din jurul Bucureștiului au fost consiliate doar în ultima perioadă.
5.000 de femei din șapte județe au fost incluse într-un program de screening pentru cancerul de col uterin.
„La femei măcar avem un program de screening, pe când la bărbați nu se uită nimeni și sunt diagnosticați în stadii tardive. Fac cancer de gât sau gură, e unul dintre cancerele cu cea mai mare creștere în toată lumea. De exemplu, în Statele Unite și în Marea Britanie, în momentul ăsta sunt mai multe cazuri de cancer HPV, oro-faringial, la bărbați decât de col la femei”, spune Adina Păun.
În iunie 2025, Federația Tinerilor din Cluj lansa inițiativa „Cluj-Napoca – HPV Free City”. Scopul: să aducă la aceeași masă actori-cheie din domeniile sănătății, educației, administrației publice și societății civile, într-un efort colectiv de a răspunde unei probleme de sănătate majoră.
„Acum suntem în punctul în care am inițiat discuțiile cu inspectoratul școlar și asociațiile de părinți, să inițiem discuții la ședințele de la școală”, spune Paul Marc, președintele Federației Tinerilor din Cluj, pentru Europa Liberă.
„Am avut campanii de sănătate publică, mergem în licee și le explicăm tinerilor care sunt variantele de prevenție”, spune Ramona Sîrghi, președinta Federației Asociației Studenților Farmaciști din România, pentru Europa Liberă.
Federația se numără printre semnatarii scrisorii deschise din 2021, în care reclamau lipsa dozelor promise de Ministerul Sănătății.
Dintre cei zece studenți din grupa ei (patru băieți și șase fete), nouă sunt nevaccinați pentru că nu au primit dozele gratuite, atunci când erau elevi. Toți vor acum să se vaccineze, adaugă ea, dar nu au putut pentru că, până la începutul lunii octombrie, nu au fost date normele de aplicare a noii legi.
Exemplele de mai sus sunt doar câteva dintre zecile de asociații care fac front comun împotriva HPV. În total, sunt însă doar picături într-o mare de probleme greu de rezolvat fără o finanțare puternică pe care doar statul o poate asigura.
Final cu cortina ridicată
„Când am aflat că am HPV, am crezut c-o să mor. Na, HPV, cancer... M-am speriat foarte tare. Am plâns. Am încercat să mă informez, dar era greu”, mărturisește Alina Pietrăreanu. Avea 20 de ani când a primit verdictul. Acum are 28.
„Am schimbat multe doctorițe pentru că erau destul de neplăcute, nu înțelegeau, te jigneau pe față că ai HPV, că înseamnă să ai avut foarte mulți parteneri sexuali. Multe preconcepții care n-ar fi trebuit să fie în cabinetul unui medic, mai ales că nici măcar nu-s adevărate. Sunt multe moduri de a lua HPV”, mai spune Pietrăreanu.
E unul dintre cei 110.000 de copii care, în 2008, trebuia imunizat în cadrul primului program, ratat de Ministerul Sănătății.
„Cine vrea să se vaccineze, dacă nu le-a explicat nimeni părinților noștri pentru ce era acel vaccin, iar ei au zis ce sens are unul în plus, pentru că nu știau ce ei HPV?”, explică Pietrăreanu.
Vindecată, s-a imunizat din banii ei, fără a beneficia de vreo subvenție.
„Am dat pe vaccin cât chiria pe o lună”, zâmbește amar tânăra. Șapte ani i-au trebuit să se desprindă de propria experiență și să o contopească, alături de altele, în spectacolul „Papiloma Party”. Au mers cu el și prin țară, nu doar în București.
„Mai ales în orașele mici, ne era teamă de reacția profesorilor, să nu spună că e din nou ceva cu educație sexuală. Dar la final erau încântate, iar elevii au zis că nu credeau că teatrul poate să vorbească așa, pe limba lor și despre lucruri interesante”, spune regizoarea.
La finalul lunii noiembrie, „Papiloma Party” are două noi reprezentanții, la Teatrul Masca din București.
Actrițele Anastasia Dade, Bianca Marinescu și Oana Rotaru vor face din nou publicul să râdă și să plângă în timp ce vor depăna poveștile femeilor infectate cu HPV, unele în anticamera cancerului.
„Vaccinarea HPV este importantă pentru noi toţi şi cred că este rolul nostru, al tuturor, dar în special al dumneavoastră, al medicilor, să o promovăm către pacienţi cât se poate de mult. N-am fost şi nu voi fi niciodată de acord cu vaccinarea obligatorie, dar doresc ca oamenii să aleagă dacă se vaccinează sau nu în cunoştinţă de cauză, iar pentru asta trebuie să-i informăm corect”, spunea pe 7 octombrie 2025 Alexandru Rogobete, noul ministru al Sănătății, cu prilejul conferinţei „Spune NU HPV - Alege să te vaccinezi", organizată la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, conform ProTV.
În ultimii trei ani, doar în acest spital au fost 246 paciente cu tumori maligne de col uterin, 444 de paciente cu tumori de col uterin cu evoluţii imprevizibile şi 1.074 de paciente cu diverse tipuri de leziuni de col uterin.
Există ceva ce nu a spus noul ministru în ultimele șase luni, de când e în funcție și e promulgată noua lege, care prevede vaccinarea gratuită a tinerilor între 11 și 26 de ani și compensarea cu 50% a persoanelor până în 45 de ani.
Rogobete nu a explicat care va fi strategia de comunicare prin care nu vom asista la un nou eșec, așa cum s-a întâmplat din 2008 în prezent.
Europa Liberă a întrebat Ministerul Sănătății ce acțiuni de promovare a vaccinării papilomavirus (HPV) sunt desfășurate în prezent de către instituție.
Nu am primit niciun răspuns.
În timp ce-l așteptăm, la finalul acestei zile, nouă românce vor afla că au cancer de col uterin.
Pentru alte patru, astăzi va fi ultima lor zi de viață.
La fel și mâine.
Și în zilele care vor urma.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
