Cele mai multe cazuri de rujeolă/ pojar din Europa provin din România, arată Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor. Boala poate ucide, dar din anii '70 poate fi evitată printr-un simplu vaccin.

Viața a 60 de milioane de copii și adulți a fost salvată între 2000 și 2023, prin programe de vaccinare împotriva rujeolei peste tot în lume, arată Organizația Mondială a Sănătății

Dar în primele luni ale acestui an, opt copii nevaccinați au murit de rujeolă în România. E singura țară europeană cu decese provocate de această boală în 2025.

De doi ani, România are o strategie națională de vaccinare, dar documentul - temeinic întocmit, spun experții - a rămas la stadiul de proiect. Legea prin care s-ar aplica politicile publice salvatoare întârzie.

În lipsa acțiunilor statului, dezbaterile despre vaccinare sunt acaparate de politicieni, bloggeri și diverse alte personaje publice care atacă însăși ideea tratamentelor științifice, inclusiv vaccinurile.

Europa Liberă a stat de vorbă cu părinți, medici, specialiști în politici de sănătate, politicieni. Vă invităm la o incursiune printre teorii conspiraționiste și mesaje antiștiințifice cu urmări grave: răspândirea bolilor și reapariția unor maladii pentru care există leac încă din anii '50 -'70.

***

Andreea este o mămică de 39 de ani. Are un bebeluș de 6 luni. Acum locuiește în București. Până acum doi ani a trăit în Spania, unde a născut primul copil al familiei.

Atunci când vine vorba de sănătatea celor doi copii, Andreea încearcă să obțină informații credibile. A observat că în privința vaccinării sunt foarte multe păreri contra - fie pe internet, fie străpung spațiul virtual și le aude de la o parte dintre mamele pe care le întâlnește la locurile de joacă.

Decizia de a-și vaccina bebelușul născut în România, acum jumătate de an, nu a fost ușor de luat. Pe fetița de 11 ani născută în Spania nu a vaccinat-o deloc. „Și la ei e ca la noi, nu te întreabă nimeni de vaccinare, te primește la școală și fără vaccinurile făcute”, spune ea.

Când a venit vorba de vaccinarea celui de-al doilea copil, băiețelul născut în România, Andreea s-a consultat cu soțul și au decis să îl vaccineze.

Până acum, bebelușul a beneficiat de vaccinurile împotriva Hepatitei B, de vaccinul pneumococic și de vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular-poliomelitic-Haemophilus B-Hepatitic B, care se fac până la patru luni.

„Deocamdată, l-am vaccinat cu ce mi-a recomandat doctorul. Cu ROR (vaccinul împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei, n.r.) nu știu cum o fi. Când am fost să îmi vaccinez copilul erau mămici care spuneau că de la ROR faci autism, că și-au vaccinat copilul și de acolo a făcut autism. E normal să ai o strângere de inimă când auzi așa ceva”, spune Andreea.

****Medicii consultați de Europa Liberă - Gindrovel Dumitra, Sandra Alexiu și Ștefan Dascălu spun că nu există nicio legătură între vaccinul ROR și autism. „Cea mai mare campanie de conspirații împotriva unui vaccin a fost în campania creată în jurul vaccinului ROR. Este motivul pentru care studiile care au verificat acest vaccin sunt atât de multe, atât de multe încât nu există niciun alt produs medicamentos sau nemedicamentos care să fie atât de studiat, concluziile fiind că e un vaccin extrem de sigur”, a spus medicul Sandra Alexiu.

„Acum sunt mult mai multe vaccinuri decât înainte, iar lumea nu e atentă și face vaccinuri care nu sunt recomandate. Pe fetiță nu am vaccinat-o deloc în Spania, am plecat din țară când eram însărcinată cu ea în trei luni. Dar n-am avut nicio problemă cu ea în afară de roșu în gât. Acum să vedem...”, a mai spus Andreea.

„O iei razna” dacă asculți toate părerile, se plânge ea.

Gabriela Olaru, o mămică de 34 de ani din București cu o fetiță de 7 luni, povestește că de când a născut a trecut prin tot felul de peripeții.

Tânăra spune că de la un vaccin Rotarix (vaccin recomandat pentru prevenția gastroenteritelor produse de infecția cu rotavirus) pe care l-a făcut fetiței la 2 luni, copilul a avut mai multe efecte adverse.

„Cam la o lună au început să apară efectele astea – scaune moi, cu mucus. Toată lumea îmi spunea că e de la alimentația mea, o alăptam, am schimbat vreo trei pediatri, nu înțelegeam ce se întâmplă.”

„Până la 5 luni am pățit asta, cred că înnebunisem puțin de grijă, voiam să îmi văd fata bine. Așa am ajuns la Spitalul Grigore Alexandrescu și o doamnă doctor mi-a zis că e de la Rotarix, care poate să dea aceste efecte adverse. Mi-a zis atunci că pot să îi fac și a doua doză, că se poate până la 6 luni, dar eu ca mamă am zis că nu vreau să îmi mai văd copilul așa”, explică Gabriela.

Tânăra mamă spune că sunt mulți părinți care se sperie când trec prin astfel de experiențe. Iar multe dintre teoriile conspirației pornesc de la astfel de întâmplări.

„Eu citisem foarte puțin despre vaccin, dar mai bine. Cu cât citești mai mult, cu atât dai de mai multe păreri. Decizia vaccinării e la părinți până la urmă. Cu toate că m-am speriat rău atunci, cu celelalte vaccinuri am mers în continuare cu vaccinarea și vreau să îi fac și pentru meningită”, spune Gabriela.

La fel ca mulți alți părinți, și Gabriela a auzit și a citit despre una dintre cele mai controversate afirmații conform căreia vaccinul împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei (ROR) ar provoca autism.

E una dintre cele mai mare temeri ale părinților când vine vorba de vaccinarea copiilor.

Gabriela nu știe de unde a apărut această teorie, dar nu e de acord cu ea. Un motiv în favoarea vaccinării pe care ni-l împărtășește este că în Spania, unde locuiește fratele ei, există clase cu elevi care au autism, deși nu toți au fost vaccinați.

România - primul loc la cazurile de rujeolă/ pojar din Europa

La vaccinarea împotriva pojarului, România stă cel mai prost. Așa arată datele Institutului Național de Sănătate Publică.

România a avut oficial epidemie de rujeolă din decembrie 2023 până în septembrie 2024. În acest interval a avut loc o creștere a numărului de cazuri și a numărului de spitalizări în secțiile de pediatrie și boli infecțioase.

Ministrul de atunci al Sănătății, Alexandru Rafila, ministru până la învestirea recentă a cabinetului Bolojan, declara înainte de începerea anului școlar 2024-2025 că epidemia de rujeolă s-a încheiat deoarece numărul de cazuri a scăzut. El afirma însă că epidemia poate reizbucni oricând.

Dar din septembrie 2024 până azi, numărul cazurilor de rujeolă a tot crescut. În primele șase luni din 2025 au fost înregistrate peste 7.800 de cazuri noi.

Astfel:

• în perioada 1 ianuarie 2023 – 30 iunie 2025, în România au fost notificate 35.070 de cazuri confirmate cu rujeolă, dintre care 30 au decedat - toți erau copii de diverse vârste.
• de la 1 ianuarie 2023 și până pe 31 decembrie 2024 - perioadă analizată de Institutul Național de Sănătate Publică – au fost notificate 27.234 de cazuri de rujeolă, din care 22 de decese.

Din aceste statistici rezultă că 8 (opt) copii au murit de rujeolă în primele luni din 2025. Toți erau nevaccinați.

Mai grav este că, potrivit Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), România este singura țară europeană care a înregistrat și decese din cauza rujeolei de la începutul acestui an.

Iar situația nu e nici pe departe de a fi rezolvată.

Datele INSP arată că numai luna trecută au fost notificate 420 de cazuri noi de rujeolă, cele mai multe dintre acestea provenind din județele Constanța (59), Bihor (47) și Vaslui (41).

Rujeola/ pojarul este unul dintre cele mai contagioase virusuri care pot afecta oamenii. Pe lângă spitalizarea și decesul cauzate de complicațiile care numără pneumonie, encefalită, diaree și deshidratare, rujeola poate provoca complicații de sănătate debilitante pe termen lung, cum ar fi pierderea vederii. De asemenea, supraviețuitorii rujeolei pot deveni vulnerabili la alte boli.

De ce a ajuns România „rezervorul de rujeolă al Europei”?

Experții și medicii consultați de Europa Liberă spun că sunt mai multe cauze pentru care România e ultima din Uniunea Europeană în privința tratamentelor preventive - așa cum este vaccinul.

Pandemia de Covid și restricțiile aduse de pandemie au alimentat în mare măsură teoriile conspirației privind toate vaccinurile, inclus cele descoperite în urmă cu zeci de ani și foarte sigure.

Aceste teorii au fost lansate sau alimentate fie în scop electoral, de politicienii care au simțit că pot capitaliza politic fricile oamenilor, fie de coerciția fără precedent pe care au presupus-o măsurile de limitare a îmbolnăvirilor - ieșitul din casă doar cu mască și declarație pe propria răspundere, restricționarea accesului nevaccinaților în spații publice, etc; fie din alte motive.

Din cauza avalanșei de teorii ale conspirației și fake news (informații false, manipulative) a avut de suferit în special vaccinul ROR (împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei).

Cercetător român şi consultant în sănătate specializat în imunologie și epidemiologie, stabilit în Marea Britanie și afiliat Universității Oxford, dr. Ştefan Dascălu a observat că situația vaccinării din România s-a schimbat în ultimii 15 ani. Adică exact de când oamenii au avut acces total la social media.

„Acum ajung tot felul de influenceri să contrazică adevărul științific demonstrat și să propage tot felul de conspirații. Pentru vaccinul ROR, cel mai disputat, s-au făcut sute de studii, unele din ele pe sute de mii de participanți, adică studii observaționale, în care s-a analizat posibilitatea dacă, în grupul de oameni vaccinați față de grupul nevaccinați, incidența de autism este mai mare sau există o corelație între vaccin și autism, și nu s-a dovedit nicio corelație între toate lucrurile astea”, explică Ștefan Dascălu pentru Europa Liberă.

„Este demonstrat și răsdemonstrat” că vaccinul ROR nu provoacă autism, subliniază medicul specialist.

O altă cauză a propagării curentului antivaccinist a fost pandemia, subliniază el, când sentimentul antivaccin s-a politizat foarte mult.

„Pandemia a dat dus la creșterea partidului AUR și apariția partidului SOS și la toate celelalte. Politicienii din România care au simțit că există un capital politic în frustrările oamenilor privind măsurile restrictive, în scepticismul oamenilor față de știință și față de vaccinarea în sine, le-au folosit pur și simplu pentru a atrage capital politic”, arată Ștefan Dascălu.

Notă. Partidul AUR a fost înființat la 1 decembrie 2019, de către George Simion și Claudiu Târziu. În 2020, primul an al pandemiei, a câștigat 2 procente la alegerile locale din septembrie, și 10% din locurile din Parlament în decembrie.

Pe de altă parte, Ștefan Dascălu a constatat că analizele sale relevă o coincidență stranie: persoanele antivacciniste, politicieni sau vedete, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, exprimă și opinii pro-Rusia sau anti-Kiev și anti-europene.

„Ce vreau să spun este că influența externă în războiul acesta hibrid a activat exact aceiași oameni, aceleași celule de informații în România și în perioada pandemiei și ulterior când a început invazia rusă în Ucraina”, explică el.

„Sunt aceiași oameni care ulterior au fost activați odată cu fenomenul Călin Georgescu, de nu mai puteai să intri pe o rețea socială fără să vezi un video cu Călin Georgescu”, susține Ștefan Dascălu.

În România nu vorbesc experții în sănătate

Consultantul în sănătate mai afirmă că în România ar trebui ca experții să explice ce înseamnă vaccinarea și prevenția. Din păcate, vocile lor se aud destul de puțin.

„În sănătate, prevenția pare cel mai greu de transpus în politici publice. Despre prevenție e și vaccinarea. Dar trebuie viziune, trebuie făcute studii și analize economice în care să se calculeze efectiv beneficiul acestor intervenții și financiare și umane pe o perioadă de X ani. Dar nu există așa ceva în România. Și iarăși suntem rezervorul de rujeolă al Europei”, atrage atenția cu regret Ștefan Dascălu.

Doctorul are experiența sistemului de medicină din Marea Britanie, unde, dacă un medic se poziționează public – adică apare la televizor și vorbește despre tratamente făcute la el în casă – poate să își piardă foarte ușor dreptul la liberă practică. Regulile și legile consideră că o astfel de atitudine duce la decredibilizarea profesiei medicale.

„Știm că toată manipularea cu ROR a pornit din Marea Britanie de la medicul Andrew Wakefield care a prezentat un studiu fals despre vaccin prin care era legat de colită și tulburări din spectrul autismului. Studiul a fost retras, Marea Britanie a trecut peste scandal și acum are printre cele mai bune acoperiri cu ROR”, spune Ștefan Dascălu.

Vaccinarea, exploatată politic de la pandemie încoace

Vaccinul ROR și vaccinarea în general au fost și sunt exploatate politic în ultimii ani.

În România, curentul antivaccinist și-a făcut simțită prezența puternic începând din 2008, odată cu campania pentru vaccinarea împotriva HPV (un virus cu transmitere sexuală, cu circa 200 de tulpini), pe care autoritățile au decis să o facă prin școală.

Profesorii au refuzat să participe, cu toate că vaccinarea o făceau medicii, iar medicii nu au comunicat cu pacienții astfel încât să le explice utilitatea vaccinului.

Pe de altă parte, tot atunci, în diferite cercuri din Biserica Ortodoxă Română și din alte confesiuni s-a răspândit ideea că vaccinarea anti-HPV ar duce la infertilitatea femeilor, iar organizațiile religioase trimiteau comunicate în acest sens, amintește activista Ana Măiță, președinta Asociației Mame pentru Mame.

Statul român nu a comunicat atunci cum trebuie, profesionist, prin urmare campania de vaccinare contra HPV a fost un fiasco.

Recent, partidul extremist AUR a organizat marșuri împotriva vaccinării – cum a fost cel din 2023 – atunci când a fost adoptată de minister strategia națională pentru vaccinare, cu toate că documentul nu prevedea deloc obligativitatea vaccinării.

Partidul AUR și președintele acestuia, George Simion, au făcut constant campanie împotriva vaccinării în timpul pandemiei de Covid. Practic, au fost principalii beneficiari din punct de vedere politic ai pandemiei.

Mai mult, în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din mai 2025, Simion a avut poziții tranșante contra vaccinării de orice fel.

În timpul singurei dezbateri electorale la care a participat, George Simion a afirmat că este greșit ca statul să decidă în locul părinților dacă un copil trebuie vaccinat.

„Sunt un om care a fost vaccinat cu schema de vaccinuri de la Institutul Cantacuzino. Să abordăm problema că statul să știe mai bine decât părinții este greșit. Nu știe Ciolacu sau Dan mai bine decât părinții”, a spus el, fără să includă în enumerare medicii specialiști și oamenii de știință.

„Nu m-am vaccinat cu vaccinul experimental mARN ( acesta este un tip de vaccin din care fac parte și unele vaccinuri anti-Covid n.r.) și îmi voi menține poziția că eu decid ce fac și ce e mai bine pentru interesul meu și al copiilor mei”, declara George Simion la Euronews în dezbaterea cu Nicușor Dan, actualul președinte al României.

Imediat după afirmațiile lui George Simion din 8 mai, Colegiul Medicilor a reacționat cu un mesaj în care subliniază că „vaccinarea este una dintre cele mai sigure şi eficiente metode de a ne proteja sănătatea, iar sfatul medicului, al specialistului este esenţial să fie ascultat”.

Moțiunea cu neadevăruri despre vaccinare a fost evitată în campania electorală

În mai 2025, AUR și George Simion au semnat o moțiune simplă împotriva fostului ministrul al Sănătății, Alexandru Rafila, inițiată de senatorul S.O.S. Ninel Peia, în care se făcea referire directă la vaccinurile ROR (în România din 1979) și HPV (în România din 2008).

Moțiunea lui Ninel Peia a fost semnată de 45 de senatori de la cele trei partide radicale din Parlament – 28 de la AUR, 10 de la S.O.S. România și șapte de la POT. Documentul vorbea de „gestionarea iresponsabilă a politicii de vaccinare în România”.

La fel ca și George Simion, senatorul Ninel Peia susținea că „părintele este cel care stabilește când, ce și cum pentru copilul lui până la 18 ani”.

Problema este că autoritățile de la București nu contestă dreptul părinților de a hotărî pentru copiii lor, ci insistă ca toți copiii să beneficieze de expertiza științifică din studiile medicale, fie că e vorba de prevenție prin vaccinuri, alimentație sănătoasă și sport, fie că e vorba de medicamente, investigații, proceduri medicale și intervenții chirurgicale când e vorba de tratament.

Anti-vacciniștii confundă voit sau nu cele două planuri, dat fiind că argumentul că părintele este cel care trebuie să decidă pentru copilul său este folosit în majoritatea cazurilor drept bază pentru refuzul vaccinării, nu în favoarea vaccinării.

Contactat de Europa Liberă, senatorul Ninel Peia spune că deși moțiunea sa nu a mai fost discutată în campania electorală, ea și-ar fi atins scopul: „A făcut ravagii la tot ce au făcut ei să promoveze vaccinarea”.

„Toată lumea m-a făcut antivaccinist, dar eu aveam informații. Vreți în continuare să mă faceți dumneavoastră - presa multiculturalist progresistă de tip neobolșevist - antivaccinistul ăla rău, credeți-mă că atunci dau informațiile pe care le am”, a mai spus senatorul.

În acest sens, el susține că are informații pe care le-a strâns „în decursul timpului” și că le-a „discutat cu specialiști”, precum și „sute de înregistrări cu părinți cu copiii care au avut probleme de la vaccinul ROR, și în special de la HPV”, dar fără să facă publice aceste „dovezi credibile”.

„Eu am responsabilitatea să informez cetățenii, în calitate de demnitar al statului român, despre absolut tot ceea ce îmi aduc la cunoștință consilierii mei, prietenii din cercul de apropiați, specialiștii”, a mai spus Ninel Peia.

Deși susține că nu e antivaccinist, senatorul spune că va depune o nouă moțiune împotriva ministrului Sănătății, indiferent cine ar fi el (acum este Alexandru Florin Drogobete de la PSD n.r.), mai ales „dacă un oficial al statului român mai încearcă să pună pumnul în gură specialiștilor din sănătate sau oricui care are o părere diferită despre vaccinuri”.

În vechea moțiune, senatorii extremiști cereau oprirea a ceva ce nu există în România: suspendarea imediată a campaniilor de vaccinare obligatorii pentru copii „până la clarificarea situației” și constituirea unei comisii parlamentare de anchetă „pentru investigarea modificărilor formulei vaccinului ROR și a efectelor adverse raportate în România și în alte state UE”.

Medicul de familie Gindrovel Dumitra, secretar general al Colegiului Medicilor din România, spune că moțiunea de cenzură cuprindea informații complet false privind vaccinarea: „Se făceau afirmații în ce privește vaccinarea ROR preluând unele informații false, vechi de peste 20 de ani, dar care erau aduse într-un context ca și cum ar fi actuale. La fel și despre HPV”.

Președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov și membru în grupul de vaccinologie de la Societatea Națională de Medicină de Familie, dr. Sandra Alexiu spune că România a ajuns codașă la vaccinare inclusiv din cauza acelorași oameni, inclusiv politicieni, care întrețin miturile despre vaccinuri.

Dr. Alexiu atrage însă atenția asupra unei alte probleme: „Sunt foarte puțini profesioniștii care se luptă cu dezinformarea. În felul în care se întâmplă lucrurile, e foarte greu să ajungi la cei care sunt în zona asta de dezinformare. Pentru că miturile sunt atât de puternice și informațiile sunt atât de polarizate, se folosesc toate tehnicile de manipulare posibile”, a observat dr. Sandra Alexiu.

Medicul de familie arată că sunt și mulți oameni din domeniul sănătății, dar fără expertiză în vaccinare, care continuă să răspândească conspirații.

„În momentul în care o minciună este susținută de o persoană care este profesionist în sănătate, atunci minciuna capătă greutate și persoana care nu are pregătire în sănătate are tendința de a o crede fără să mai caute alte soluții, alte argumente, alte explicații”, arată Sandra Alexiu.

Colegiul Medicilor ar trebui să îi sancționeze pe medicii care îmbrățișează teorii conspiraționiste, crede șefa organizației medicilor de familie.

Pe de altă parte, continuă ea, România se confruntă cu o lipsă de încredere în zona politică foarte mare. Foarte mulți români nu au încredere în demnitarii și oficialii țării lor.

„Toate sondajele de opinie arată această lipsă de încredere în autoritățile politice și atunci orice informație care pleacă din zona politicului, orice explicație, orice dezbatere, orice susținere care vine de acolo este minimalizată, este ironizată, chiar dacă e vorba afirmații corecte și bine intenționate”, explică Sandra Alexiu.

Medicul spune că pandemia de Covid a avut un impact negativ pe tot ce înseamnă rata de vaccinare în toată lumea, nu numai în România.

„Dar de atunci nu am mai văzut la noi politicieni vaccinându-se sau promovând anumite chestiuni legate de consultațiile preventive, să arăți că și tu ești pacient. Politicienii, dacă sunt modele pentru oameni, trebuie să fie modele și în această privință”, consideră Alexiu.

Medicul avertizează că în timpul pandemiei de Covid, mulți copii nu au mai fost vaccinați cu schema de vaccinuri recomandată de Ministerul Sănătăți. Este motivul pentru care România a pierdut din acoperirea vaccinală. Această acoperire vaccinală nu a revenit nici până azi la nivelul din 2019.

În prezent, acoperirea vaccinală cu prima doză de ROR (pentru copiii între 9 și 11 luni) este de 78% la nivel național și de 62% pentru a doua doză.

Vaccinul ROR este cel mai disputat în România, iar Alexiu susține că părinții care nu își vaccinează copiii cu acest vaccin dovedit sigur prin sute de studii se lasă influențați de ceea ce citesc pe net/social media sau iau de bun ceea ce află de la prieteni, rude, vecini.

Doctorul Gindrovel Dumitra, secretar general al Colegiului Medicilor din România, atrage atenția că „postpandemic, încă avem multe persoane nu au încredere în autorități și au luat decizii greșite inclusiv în ceea ce privește vaccinarea copiilor”.

„Dacă înainte de pandemie reușeam să recuperăm până la 89%, acum abia ajungem la 80%”, citează el datele Institutului Național de Sănătate publică.

„Mai grav. Este foarte posibil ca boli pe care în acest moment le avem controlate, chiar eliminate - cum este poliomielita, să aibă din nou o recrudeșcență”, avertizează doctorul Gindrovel Dumitra.

Medic: Pacientul ar trebui să semneze dacă nu vrea tratament/vaccinare

Medicul primar pneumolog Beatrice Mahler, care s-a aflat în prima linie în lupta împotriva Covid, crede că acum România nu poate introduce obligativitatea vaccinării din cauza forței curentului antivaccinist.

„Va fi foarte dificil să găsim metode de a controla dezinformarea online privind vaccinurile. Însă eu cred că pacientul trebuie informat că are și obligații. Dacă s-a stabilit că ai o boală, atunci cred că este foarte important să știi că ai niște niște responsabilități față de tine și față de costurile pe care le induci dacă nu iei tratamentul”, spune Beatrice Mahler.

Medicul arată că pacientul ar trebui să fie atenționat în scris și că trebuie să-și asume prin semnătură decizia pe care o are de luat în privința tratamentului.

„Dacă își asumă prin semnătură, decizia îi aparține pacientului și orice se întâmplă vizavi de consecințele pe care le va avea, nu poate să fie acuzat cineva că nu i s-a oferit tratament, medicamente, vaccinare, profilaxie.”

„În foarte multe comunități, în foarte multe familii, deciziile asupra nepoților nu le iau părinții, cum scria legea, ci bunica sau bunicul”, spune Beatrice Mahler.

Românii vor vedea clipuri despre vaccinare pe TV

În cel mult o lună, românii vor vedea pe ecranele televizoarelor noi mesaje de interes public. Între acestea și vaccinarea.

Mesajul „Vaccinarea previne apariţia unor boli grave. Vaccinarea este esenţială pentru sănătatea copilului tău” a fost gândit de Ana Măiță, președinta Asociației „Mame pentru Mame”, încă dinainte de pandemie.

Ea speră ca prin repetiție, mesajul să ducă la conștientizarea faptului că vaccinarea e importantă, la fel cum a fost și mesajul privind alăptarea copiilor.

„Dacă nu facem nimic ca stat, situația se va înrăutăți. Vedem că avem 30% rata de vaccinare a copiilor în nordul țării, acolo unde sunt foarte influente bisericile protestante”.

Contrar curentelor anti-vacciniste, Ana Măiță crede că „vaccinarea este până la urmă o decizie politică”.

„Trebuie asumată chestia asta politic: «Uite am hotărât sau să supunem la vot populației dacă ne implicăm în alegerile părinților care au consecințe de viață și de moarte asupra copiilor în problema vaccinării». Dar guvernanții români se tem de acest subiect, pentru că știu că este diviziv din punct de vedere al opiniei publice. Preferă să închidă ochii și să navigheze în liniște o carieră politică în care nu abordează subiectele cu adevărat grele și cu adevărat importante pentru România”, mai spune Ana Măiță.

Președinta Asociației Mame pentru Mame atrage atenția că în lipsa acțiunii, conspirațiile se extind și afectează prevenția și tratamentele pentru alte afecțiuni.

„De fapt, avem conspirații la toate bolile - vindecăm cancerul cu apă de izvor și gânduri pozitive. Tot felul de personaje care mai de care mai vizibile public își deschid clinici cu tot felul de terapii dubioase.”

„Pe online zburdă reclamele la aceste clinici și aceste terapii. Am rugat la un moment dat Ministerul Sănătății să facă ceva cu aceste reclame, dar ne-a zis că nu au oameni”, spune Ana Măiță.

Prin strategia de vaccinare, România își propune să promoveze legea vaccinării și a unor reguli menite să faciliteze vaccinarea și a accesul la vaccinare.

Ratele de vaccinare ar trebui să ajungă mai mari sau egale cu 95% pentru vaccinurile din calendarul național de vaccinare.

Dar deocamdată, în lipsa legii, strategia vaccinării a rămas pe hârtie. Legea vaccinării se află în Parlament din 2017. A fost adoptată de Senat în urmă cu opt ani, dar acum este blocată la Camera Deputaților, care este for decizional.

Proiectul legii vaccinării prevede și o serie de sancțiuni pentru părinții care nu își vaccinează copiii. O chestiune care îi poate înfuria pe oamenii politici care consideră că părinții trebuie să decidă pentru copii lor chiar dacă decizia respectivă le pune în pericol viața.

Între timp, acoperirea vaccinală cu prima doză de ROR (pentru copiii între 9 și 11 luni) este de 78% la nivel național și de 62% pentru a doua doză, departe de recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății care spune că pentru o populație sănătoasă procentul ar trebui să depășească 85%.

Printre judeţele cu cele mai scăzute rate de vaccinare se numără Arad (31%), Satu Mare (40%), Suceava (44%), Neamţ (46%), Alba (48%), Argeş (48%) şi Vrancea (49%), potrivit datelor de la INSP.

Cifrele arată că acoperirea vaccinală este în scădere, în ultimii zece ani, în România.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.