Actualizare ora 17:00
13 organizații patronale, între care Camerele de Comerț Româno-Germană - AHK și Camera de Comerț Americană în România, reacționează după anunțul liderului PSD Mihai Fifor potrivit căruia de anul viitor, veniturile persoanelor fizice vor fi impozitate progresiv.
Cele 13 organizații, care reprezentă mii de companii private care activează în România, precizează într-o scrisoare comună, că „această măsură (n.r. impozitarea progresivă) nu ar aduce veniturile bugetare necesare pe termen scurt, iar pe termen lung, ar trebui analizată din perspectiva tuturor efectelor economice asupra forței de muncă și a investitorilor, cu o consultare largă a tuturor părților interesate".
Oamenii de afaceri cred că „păstrarea competitivității din perspectiva fiscalității muncii și capitalurilor este prioritară pentru economia României, pentru susținerea reducerii decalajelor de dezvoltare".
Organizațiile de bussiness susțin că „majorarea fiscalității ar însemna, în acest moment, o colectare mai mare de la aceeași buni contribuabili, în detrimentul colectării de impozite de la firmele rău platnice sau al lărgirii bazei de impozitare pentru a include o categorie mai mare de contribuabili, care în prezent nu plătesc deloc taxe sau contribuții sociale".
Anterior, liderul PSD Arad, Mihai Fifor, a anunțat pe pagina sa de Facebook că liderii politici ai PSD, PNL, USR și UDMR care au convenit pachetul de măsuri fiscale ce vor fi adoptate pentru reducerea deficitului bugetar au stabilit că de anul viitor, românii vor plăti un impozit progresiv pe venit, în funcție de câți bani câștigă.
Actualizare ora 15:15
Într-o postare pe contul personal de Facebook, senatorul Partidului Social Democrat (PSD), Mihai Fifor a scris că partidul său va intra la guvernare pentru că „și-a asumat responsabilitatea și a negociat ferm" cu ceilalți lideri politici.
Fifor, lider al PSD Arad, susține că pachetul de măsuri economice ce va fi inclus în programul de guvernare nu prevede introducerea de taxe bancare și nici creșterea taxei pe valoarea adăugată (TVA) la alimente și medicamente.
În schimb, senatorul PSD, fost ministru al Apărării, lasă de înțeles că viitorul guvern va prioritiza investițiile programate la finanțare, însă cele în curs de realizare vor primi banii necesari pentru finalizate.
Totodată, Fifor susține că PSD a impus la negocieri:
- „Suprataxarea profiturilor externalizate sub pretextul «cheltuielilor administrative» de către unele multinaționale;
- Tăierea drastică a sporurilor din sistemul public, în special acolo unde veniturile sunt deja foarte mari;
- Introducerea impozitării progresive de anul viitor – cote mai mici pentru veniturile mici, cote mai mari pentru veniturile foarte mari și pensiile speciale;
- Reducerea cu 5% a cheltuielilor de personal în fiecare instituție publică;
- Majorarea impozitării jocurilor de noroc și eliminarea facilităților fiscale pentru cluburi și baruri;
- Creșterea accizelor la băuturile alcoolice și la cele cu conținut ridicat de zahăr;
- Supraacciza pe bunurile de lux: bijuterii, iahturi, ambarcațiuni de agrement, autoturisme de lux etc.;
- Fondurile din asigurările sociale de sănătate vor merge prioritar către spitalele publice.”
Știrea inițială
Ca viitor premier, Ilie Bolojan ar urma să aibă drept de veto pentru nominalizarea viitorilor miniștri, au explicat surse politice pentru Europa Liberă.
În schimb, în discuțiile cu partenerii, Ilie Bolojan ar fi cedat în privința duratei mandatului de prim-ministru.
Dacă în urmă cu două săptămâni, Ilie Bolojan nu accepta să fie premier doar în următorul an și jumatate, pentru ca apoi, Guvernul să fie condus de Partidul Social Democrat (PSD), acum, liderul interimar al Partidului Național Liberal (PNL) ar fi acceptat această soluție dorită de social democrați.
Astfel, Ilie Bolojan, ar urma să conducă Executivul până la începutul lui 2027.
Următoarele alegeri parlamentare sunt în 2028.
Aceleași surse politice au mai spus pentru Europa Liberă că președintele Nicușor Dan ar putea avea drept de veto la alegerea a trei miniștri: al Apărării, condus acum de un membru PSD, Angel Tîlvăr, de Externe, condus în prezent de Emil Hurezeanu, susținut de PNL, și al Educației – al cărui șef este Daniel David, susținut de PNL.
Administrația Prezidențială nu a făcut deocamdată un anunț privind momentul desemnării premierului.
Nicușor Dan a declarat deja că ar dori ca actualul titular de la Educație, profesorul Daniel David, să aibă un nou mandat.
PSD ar vrea să conducă șapte ministere în următorul Guvern, PNL va avea patru portofolii, USR și UDMR câte trei, conform unor surse apropiate negocierilor politice.
Asta înseamnă că numărul ministerelor nu se va reduce.
Agenția News.ro scrie că PSD ar vrea să aibă portofoliile Justiției și Transporturilor, iar PNL ţintește Finanţele, Internele şi Dezvoltarea Regională.
Conform informațiilor Europei Libere, dacă PSD va avea ministerul Transporturilor, atunci, el va fi condus de actualul președinte al Camerei Deputaților, Ciprian Șerban. El va face schimb de loc cu actualul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, lider interimar al social democraților.
Dacă ministrul Justiției va rămâne la PSD, actualul ministru, Radu Marinescu, ar putea să-și păstreze postul.
Ministerele Apărării Naționale și de Interne vor fi împărțite între PSD și PNL.
Dacă Internele vor fi în curtea PNL, ca și acum, atunci tot Cătălin Predoiu ar urma să conducă acest minister.
În schimb, nu este exclusă înlocuirea actualului ministru al Apărării, dar PSD încă nu a luat o decizie.
Liderii PSD se vor reuni în această seară, la ora 18:00, la Vila Lac din București pentru discuții interne în vederea începerii viitorului mandat guvernamental.
Mâine, 18 iunie, președintele Nicușor Dan ar urma să se consulte formal, cu liderii partidelor parlamentare urmând apoi să anunțe nominalizarea pentru premier, au declarat pentru Europa Liberă surse politice.
Cel târziu luni, 23 iunie, Parlamentul va vota noul guvern.
Dacă votul va fi dat în prima zi a săptămânii viitoare, atunci președintele va fi pus în situația delicată de a pleca luni, 23 iunie, cel târziu marți, 24 iunie, la summitul NATO de la Haga, cu miniștri de Externe și al Apărării noi.
Summitul NATO va avea loc pe 24 și 25 iunie.
Noul Guvern va trebui să adopte decizii economice drastice urgent
Ilie Bolojan a declarat vineri, 13 iunie, într-o conferință de presă organizată special pentru a prezenta situația economică a țării, că „deficitul bugetar mare nu mai poate fi susținut”.
„De mai mulți ani, statul cheltuie mult mai mult decât încasează. Așa am ajuns ca anul trecut, să avem cel mai mare deficit bugetar din țările europene, de 9,3% din produsul intern brut al României, practic din tot ce se produce in țară”, a avertizat Bolojan, în prezent președinte al Senatului.
El a explicat că în 2024, România a încasat din taxe și impozite 575 de miliarde lei și a cheltuit 727 de miliarde de lei, cu 152 de miliarde de lei mai mult decât a adunat de la constribuabili și din profit.
„Această diferența a fost acoperită, an de an, din împrumuturi contractate de guvern, iar în fiecare an, creditele au fost tot mai mari. Nu mai putem continua așa, pentru că am ajunge să nu mai fim împrumutați și am intra în incapacitate de plată”, a atras atenția Ilie Bolojan, fost președinte interimar al României până pe 20 mai.
El a mai spus că „măsurile care vor trebui luate trebuie să aibă în vedere o reducere a acestui deficit, care nu poate fi făcută decât printr-o creștere a veniturilor și o scădere a cheltuielilor, datorită diferențelor foarte mari”.
Liderii PSD, PNL, USR și UDMR urmează să definitiveze programul de guvernare. Documentul va prevedea ce măsuri economice va adopta guvernul de săptămâna viitoare astfel încât Executivul să înceapă să recupereze deficitul de încredere în rândul investitorilor străini.
Pe 8 iulie, miniștrii de Finanțe ai Uniunii Europene se reunesc la Consiliul Afaceri Economice și Financiare unde ar putea discuta inclusiv despre concluzia Comisiei Europene că România nu și-a îndeplinit obligațiile de a reduce deficitul bugetar excesiv și a face o reformă fiscală eficientă.
Concluzia Comisiei este unul dintre primii pași în procesul de sancționare a României nu înghețarea unor fonduri europene.
Din cauza situației economice dificile și a blocajului în care se află renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), program economic de finanțare a României de către Uniunea Europeană, cu peste 28 de miliarde de euro, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) ar putea avea un nou șef.
În prezent, MIPE este condus pentru a doua oară de liberalul Marcel Boloș.
Surse politice au precizat pentru Europa Liberă că, deși PNL vrea să-l păstreze ministru pe Marcel Boloș, MIPE trebuie să fie condus de un ministru care să câștige încrederea Comisiei Europene în România.
Ultimele trei Guverne al României, conduse de liberalul Nicolae Ciucă și de social democratul Marcel Ciolacu, au depus doar trei cereri de plată din cele opt posibile în cadrul PNRR.
Astfel, România a încasat de la Comisia Europeană, din 2021, doar 10 miliarde de euro din cele 28,5 miliarde de euro disponibile până în august 2026, pentru investiții și reforme.
Reforma care a ținut blocate alocările cel mai mult timp, peste doi ani, nerealizată complet nici acum, este cea a pensiilor de serviciu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
