Într-un interviu pentru Europa Liberă, ministrul Educației, Daniel David, argumentează că, din cauza numărului mare de elevi analfabeți funcțional ,„înfloresc manipulările și teoriile conspiraționiste care atacă fundamentul democrației, atacă instituțiile, atacă tot ce înțelegem noi printr-un stat modern.”
Din acest motiv, crede David, România trebuie să își asume „schimbări fundamentale, reforme mari, un buget care trebuie să crească de la an la an”.
„Avem un președinte educat (n.r. se referă la noul președinte al României, Nicușor Dan), mă aștept la o creștere gradată începând cu anul viitor 2025-2026, să ne apropiem la sfârșitul mandatului de președinte de ce am pus noi în lege.
De vină pentru această situație, crede oficialul, este și Școala românescă.
„Din cauza faptului că predăm mult, irelevant și adesea prost, foarte mulți au ajuns într-o zonă de analfabetism funcțional. Nu sunt ei de vină, fiindcă inteligența și creativitatea se află acolo. Educația este problematică, iar când te afli în zona asta de analfabetism funcțional ești foarte vulnerabil la teorii conspiraționiste, la pseudo-cunoaștere, la pseudo-religie.”
Daniel David spune că, în opinia sa, învățământul românesc merită nota 7.
El crede că, mai ales în învăţământul preuniversitar, educația este ineficientă și generează absolvenţi cu o calitate slabă a competenţelor, abandon şcolar mare şi analfabetism funcţional crescut.
Una dintre principalele măsuri propuse de Daniel David este schimbarea modului în care elevii de clasa a VIII-a susțin în prezent Evaluarea Națională.
Ministrul susține că, prin examenele la Matematică și la Limba Română, elevilor le sunt testate doar competențele la aceste materii de bază, nu și celelalte competențe – la care se pregătesc în tot gimnaziul.
David mai spune că nu vrea să adopte alte legi ale educației – în condițiile în care în 2023 au fost adoptate cele două legi rezultate în urma programului „România Educată” – ci să corecteze anumite probleme pe care le-a descoperit de când este ministru.
Una dintre ele este evaluarea profesorilor. David propune ca profesorii să fie evaluați la fiecare cinci ani și, în cazul în care nu respectă standardele naționale, să urmeze doi ani de cursuri remediale și să își îmbunătățească cunoștințele și modalitatea de predare.
Săptămâna trecută, Daniel David a lansat un raport de diagnostic al educației și cercetării din România care poate fi consultat AICI.
Iată cele mai importante declarații făcute de ministrul Educației în interviul acordat Europei Libere:
- Despre responsabilitatea școlii în răspândirea fake-newsului și a mesajelor toxice:
„Greșeala majoră este că, la un moment dat, am început să predăm prea mult, irelevant pe alocuri și prost [...] Puneam și punem materii peste materii, ore peste ore, noi n-am mai reușit să transferăm competențe. Unii nu înțeleg că noi, în procesul de educație, trebuie să transferăm competențe, nu conținuturi.
[...] Din cauza faptului că predăm mult, irelevant și adesea prost, foarte mulți au ajuns într-o zonă de analfabetism funcțional. Nu sunt ei de vină, fiindcă inteligența și creativitatea se află acolo. Educația este problematică, iar când te afli în zona asta de analfabetism funcțional ești foarte vulnerabil la teorii conspiraționiste, la pseudo-cunoaștere, la pseudo-religie. Dacă cineva m-ar forța să aleg un lucru care e cel mai important, cred că acesta e reforma legată de curriculum: mai bine să predăm mai puțin, dar relevant, și bine, decât mult, irelevant și prost”.
- Despre introducerea gândirii critice în școli:
„Gândirea critică poate să constituie o parte din curriculum în sine, ca unitate de învățare sau disciplină. În același timp, trebuie să fie o metodă de predare în toate disciplinele.
[...] 25% din predare, cum spune și legea, obligatoriu trebuie să fie folosit pentru altceva decât predarea clasică. Mai trebuie să facem un lucru: în acel timp, să-i învățăm pe copii cum transferă competențele pe care le-au învățat în viața de zi cu zi”.
- Ce notă dă sistemului de educație după ce a făcut un raport de diagnoză:
„Eu aș da nota 7, pentru că avem și lucruri bune, dincolo de multe lucruri proaste. Și am pus la pachet, dacă vreți, învățământul preuniversitar și învățământul universitar și zona de cercetare. Sunt optimist”.
- Despre schimbarea Evaluării Naționale:
„O astfel de evaluare, destul de dură, în cadrul unui sistem de învățământ obligatoriu între 4 și 18 ani, nu se justifică. [...]
Noi, la gimnaziu, ne propunem să formăm cele opt competențe cheie. Hai să le testăm la sfârșitul gimnaziului, dacă le-am format sau nu, astfel încât, când copiii intră în clasa a IX-a, să avem și un diagnostic al gimnaziului și să avem și informații utile pentru profesorii de la liceu. Ori, noi țintim opt competențe cheie și testăm doar două [...]
Poți să ai două teste, la matematică și limba română, dacă le vezi ca niște competențe fundamentale, și poți să ai o treia probă cu diverși itemi care acoperă partea de știință, partea de educație civică, ca subteste.
Și după aceea discutăm dacă acceptăm faptul că liceele pot să selecteze și să dea ponderi diferite rezultatelor la cele două teste și nu știu câte subteste. Repet, formula operațională este de discutat, de aceea am și evitat să intru la acest nivel, fiindcă pot să fiu de acord că sunt diverse forme operaționale. Întâi trebuie să ne punem de acord”.
- Despre educația sexuală în școli:
„Eu sunt pentru un curriculum pe care îl putem gândi pentru educația sexuală pe unități de învățare și care să fie adaptate și vârstei. Sigur că am spus foarte clar, fără coloratură și fără ingerințe ideologice. Dar, ca să nu mai aducem încă o disciplină, după ce facem curriculul național, unele unități de învățare pot fi prezentate și predate la biologie, altele să fie predate la consiliere și orientare [...].
Apoi, vor putea accesa o disciplină numită «educație pentru sănătate», în care să se regăsească restul unităților de învățare. Eu n-am o problemă să poarte numele asta – unitate de învățare – dar nu disciplină. Nu încap atâtea discipline într-o zi”.
- Despre ora de religie din școli:
„După mine, ținând cont de faptul că civilizația europeană s-a construit pe doi piloni – știință și religie – religia trebuie să fie acolo. Dar, când vom lucra la programe, aș vrea la conținut să nu mai fie atâta catehism. Oricum o să fie catehismul acolo. Dar aș vrea ca profesorii de religie să vorbească și despre extremismul religios, să vorbească mai mult și despre etică și morală sau despre istoria religiilor”.
- Titularizarea și evaluarea profesorilor odată la cinci ani:
„Acum avem un concurs pe perioadă nedeterminată, dar am spus că e bine ca la cinci ani să facem o evaluare sumativă. Ce înseamnă o evaluare sumativă? Mă uit, în primul an ai avut un calificativ dincolo de nesatisfăcător, în al doilea an ai avut dincolo de nesatisfăcător?
Dacă ai avut la intervalul de cinci ani evaluări – dacă ai avut nesatisfăcător, nesatisfăcător, nesatisfăcător – mi se pare că este absolut necesar să mergi într-un program remedial pentru a învăța ce-ți lipsește, astfel încât în următorii doi ani să-ți corectezi aceste calificative.
Examenul de titularizare în acest an are loc așa cum a fost anunțat. Nu se schimbă nimic”.
- Despre problema drogurilor în școli. Știe ministerul câte școli au probleme cu drogurile?
„Nu vreau să minimizez problema, dar vreau s-o pun în context: stăm prost mai ales față de ce ar trebui să fie și ce am aștepta noi, dar nu stăm chiar atât de rău în comparație cu ce există și în alte țări. Dar ăsta nu este un motiv să nu ne îngrijorăm cu ce avem noi aici [...]
Aș vrea să fie chestia asta fără dealeri în jurul școlii [...] Și elevii, și profesorii, și personalul didactic, auxiliar sau administrativ, trebuie să învețe să identifice astfel de comportamente sau primele semne ale consumului de droguri și să semnaleze acest lucru prin niște proceduri interne care există, sunt acolo, dar de multe ori nu sunt cunoscute.
Copiii nu vor să facă asta pentru că devin «pârâcioșii» grupului. Trebuie schimbată cultura, în sensul că acest lucru trebuie să fie văzut ca fiind un element de educație”.
- Despre introducerea inteligenței artificiale în educație:
„Cred că cine nu se ancorează în noua tehnologie pe care o vedem ca urmare a revoluției industriale rămâne în urmă. Eu nu spun că metodele clasice nu contează, spun că metodele clasice trebuie să fie combinate cu tehnologia modernă, doar că trebuie să avem grijă cum folosim tehnologia modernă.
Dar sunt două lucruri pe care trebuie să le controlăm, și anume etica – adică să ne asigurăm că tehnologia respectivă nu face rău copilului [...], și în același timp trebuie să fim atenți la accesibilitatea socială, adică să și-o permită toți”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
