Actualizare - 12:45
Simina Tănăsescu, judecător al Curţii Constituţionale din 2019, a fost aleasă preşedintă a CCR, în urma votului care a avut loc duminică, 13 iulie, scrie News.ro. Mandatul de preşedinte al acesteia este pe trei ani, cu posibilitatea înnoirii.
Noua preşedintă a Curţii a fost nominalizată ca judecătoare CCR de către preşedintele Klaus Iohannis, în 2019, cu un mandat de nouă ani. Simina Tănăsescu este licenţiată în Drept, la Bucureşti, încă din 1991, cu studii aprofundate şi doctorat în drept public la Marseille, în Franţa, fiind abilitată drept conducător de doctorat, din 2015, potrivit agenţiei de presă, care citează date din CV-ul public al judecătoarei CCR.
A fost judecător la începutul anilor 1990, după care a activat în special în mediul didactic la Facultatea de Drept din Universitatea Bucureşti. Între 2015-2018 a fost consilier prezidenţial, dar a demisionat în contextul unui conflict cu judecătorul CCR, Petre Lăzăroiu, mai notează News.ro. În 2019, când a fost nominalizată de Klaus Iohannis, ea l-a înlocuit chiar pe acesta, căruia i se încheiase mandatul de nouă ani.
Votul prin care Simina Tănăsescu a fost aleasă preşedintă a CCR a avut la scurt timp după ce Cureta şi-a înnoit componenţa, prin depunerea jurământului de către cei trei noi judecători ai Curţii.
Articolul iniţial
Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a celor trei noi judecători CCR avut loc la Palatul Cotroceni, fiind găzduită de preşedintele României, Nicuşor Dan.
Legea de funcţionare a CCR prevede depunerea jurământului judecătorilor Curţii în faţa preşedintelui, dar şi a preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, preşedintele interimar al PSD, nu a fost prezent la eveniment, instituţia fiind reprezentată de vicepreşedinta Raluca Turcan, notează News.ro.
Au fost prezenţi în schimb preşedintele Senatului, Mircea Abrudean şi premierul Ilie Bolojan, respectiv ceilalţi judecători ai Curţii Constituţionale.
Conform Constituţiei, CCR are nouă membri, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. În termen de cinci zile de la începerea mandatelor noilor judecători, Curtea urmează să îşi aleagă un preşedinte, prin vot secret, pentru un mandat de 3 ani, care poate fi înnoit.
Trei dintre membrii Curţii sunt numiţi de preşedintele României, şi câte trei de Camera Deputaţilor, respectiv de Senat (cei nominalizaţi de Camerele parlamentare fiind şi validaţi prin votul plenurilor lor).
Curtea Constituţională se înnoieşte din trei în trei ani, în condiţiile legii organice a instituţiei, mai scrie agenţia de presă amintită.
Dacian Dragoş, Mihai Busuioc şi Csaba Astalos, noii judecători CCR
Noii judecători ai CCR, care îşi încep oficial mandatul duminică, 13 iulie, au fost numiţi astfel:
Csaba Astalos - propus de UDMR, numit şi validat de Camera Deputaţilor; îl înlocuieşte pe Varga Attila;
Mihai Busuioc - propus de PSD, numit şi validat de către Senat: îl înlocuieşte pe fostul preşedinte interimar al Curţii, Marian Enache;
Dacian Dragoş - numit de preşedintele României; o înlocuieşte pe Livia Stanciu.
Mandatele a trei foşti judecători ai Curţii - Marian Enache, ex președinte interimar al CCR, Livia Stanciu și Attila Varga - au expirat chiar duminică, 13 iulie.
Numirile şi validările prin vot (în plenul Senatului, respectiv al Camerei Deputaţilor) ale lui Csaba Astalos şi Mihai Busuioc au avut loc în a doua parte a lunii iunie.
Numirea lui Dacian Dragoş a fost făcută de preşedintele României, Nicuşor Dan, printr-un decret pe care l-a semnat în 8 iulie.
Dacian Dragoş este profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice şi conducător de doctorat, la Facultatea de Drept, ambele de la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj. Nominalizarea sa a fost salutată de către reprezentanţi ai societatăţii civile.
El a fost expert, timp de 3 ani, în echipa României în litigiul arbitral Roșia Montană și în alte litigii arbitrale. A condus de asemenea Comisia de Etică a UBB (în două mandate) şi a avut o poziţie fermă în scandalul de plagiat al legată de teza de doctorat a fostului ministru al Afacerilor Interne, Lucian Bode, susţinută la UBB. Comisia a concluzionat într-o analiză a tezei, de la început de 2023, că lucrarea este „profund viciată.”
Csaba Astallos, propus de UDMR, agreat de Coaliţia de guvernare şi validat de Camera Deputaţilor, a fost preşedinte al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. Nominalizarea sa a stârnit dispute la audierile din Comisia juridică, după cum a scris Hotnews.ro.
Deputatul AUR, Dan Tănasă, a cerut respingerea propunerii şi nominalizarea de către UDMR, pe motiv că acesta are cetăţenie maghiară şi că susţine separatismul etnic, mai exact că ar susţine autonomia Ţinutului Secuiesc. Astalos a spus că are o singură cetăţenie şi a infirmat restul acuzelor. Pe de altă parte, el a declarat ulterior, tot pentru aceeaşi publicaţie, că audierea sa a durat foarte puţin, aproximativ 20 de minute, deşi se aştepta să existe „o dezbatere juridică intensă.”
Sesizarea depusă la CCR, faţă de Mihai Busuioc, respinsă de Curte
Cele mai multe polemici din spaţiul public le-a stârnit însă nominalizarea, de către PSD, a lui Mihai Busuioc, fost preşedinte, din 2017, al Curţii de Conturi a României. Anterior, a fost secretar general al Guvernului.
Mai mulţi senatori ai partidului SOS au sesizat Curtea Constituţională şi au cerut respingerea propunerii de numire a acestuiac în funcţia de judecător, însă forul a respins sesizarea, în 1 iulie.
În contestaţie, SOS arăta că Mihai Busuioc nu ar îndeplini „două dintre cele trei condiții (prevăzute de legislaţie, n.r.) respectiv cea privind pregătirea juridică superioară, și cea privind vechimea de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”.
Curtea Constituţională a concluzionat că aspectele sesizate nu se susţin şi că Busuioc are o vechime de peste 18 ani în specialitatea studiilor juridice și îndeplinește astfel condiția stabilită de art . 143 din Constituție referitoare la vechimea în activitatea juridică pentru a putea fi numit judecător la Curtea Constituțională.
Europa Liberă a scris anterior deciziei Curţii, în 27 iunie, despre controversele procedurii prin care Busuioc şi-ar fi dovedit, inclusiv în faţa Comisiei juridice a Senatului, experienţa jurdică.
Pe de altă parte, Europa Liberă a scris că acceptarea nominalizării lui Mihai Busuoic, făcută de către PSD, ar putea reprezenta şi o soluţie de compromis a preşedintelui Nicuşor Dan, care şi-a dorit în schimb să nominalizeze, ca preşedinte, un expert apolitic. El a dat de înţeles că nu avea cum să împiedice numirea, în condiţiile în care PSD este parte a Coaliţiei de Guvernare, numirea în acest caz fiind atributul Parlamentului.
Mihai Busuioc a postat sâmbătă, 12 iulie, un mesaj pe pagina de Facebook a Curţii de Conturi, în care menţiona că încheie, după aproape opt ani, „o etapă profesională importantă”, în care „alături de membrii Plenului și de o echipă profesionistă și dedicată, am vegheat la legalitatea și eficiența utilizării resurselor publice”, după cum scrie Agerpres.
În trecut, Mihai Busuioc era considerat un apropiat al fostului lider PSD, Liviu Dragnea. Numele său a câştigat atenţie publică, în 2017, când a refuzat să îşi părăsească postul de secretar general al Guvernului pe fondul declanșării conflictului între premierul de atunci, Sorin Grindeanu - care emisese un Ordin de ministru în acest sens - și șeful său politic, Liviu Dragnea, președintele PSD.
Mihai Busuioc a condus şi Agenţia Naţională de Cadastru (ANCPI), de unde Victor Ponta l-a demis, în 2012. El a absolvit facultatea particulară de Drept de la Universitatea „Nicolae Titulescu” din București și cursurile Colegiului Național de Apărare.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
