Contestația împotriva numirii lui Busuioc, făcută la CCR de un grup de senatori ai SOS, partidul Dianei Șoșoacă, a fost respinsă de judecătorii Curții.
„Curtea Constituțională, în cadrul controlului hotărârilor Parlamentului, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că este constituțională, în raport cu criticile formulate, Hotărârea Senatului nr.64/2025 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională”, spune CCR.
Din examinarea actelor aflate la dosarul cauzei, Curtea a reținut că Busuioc are o vechime de peste 18 ani în specialitatea studiilor juridice și îndeplinește astfel condiția stabilită de art . 143 din Constituție referitoare la vechimea în activitatea juridică pentru a putea fi numit judecător la Curtea Constituțională.
Contestația SOS
Senatorii partidului SOS, condus de Diana Șoșoacă, au depus pe 26 iunie o contestație la Curtea Constituțională împotriva numirii lui Mihai Busuioc, desemnat de Partidul Social Democrat, ca judecător la Curtea Constituțională pentru un mandat de nouă ani.
Numirea lui Busuioc la CCR a fost deja publicată în Monitorul Oficial pe 24 iunie, ziua în care Senatul a votat propunerea PSD cu majoritate de voturi.
Contestația SOS spune că Busuioc „nu îndeplineşte condițiile pentru numirea sa în funcția de judecător al Curții Constituționale, nefiind întrunite două dintre cele trei condiții, respectiv cea privind pregătirea juridică superioară, și cea privind vechimea de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”.
Mandatele a trei judecători ai Curții Constituționale a României expiră în curând, pe 13 iulie 2025: Marian Enache - președinte interimar al CCR, Livia Stanciu și Attila Varga.
Busuioc și compromisurile lui Nicușor Dan
Potrivit negocierilor din Coaliție, PSD și UDMR trebuie să propună fiecare câte un judecător la CCR, numirile făcându-se prin votul Camerei Deputaților și Senatului.
Pe lângă Camera Deputaților și Senat, și Președintele României urmează să desemneze un judecător pentru CCR.
Nicușor Dan a declarat că intenționează să numească un judecător apolitic, un magistrat de carieră, cu experiență în procedura de judecată.
Până în prezent, Nicușor Dan nu a menționat explicit un nume pentru această funcție.
Întrebat miercuri, în conferința de presă susținută la finalul Summitului NATO de la Haga, despre numirile controversate de la Curtea Constituțională și Curtea Supremă, președintele Nicușor Dan a spus că preferă să vorbească doar de „interferența” sa cu justiția, după ce va face „lucruri concrete”.
El a dat de înțeles că nu avea cum împiedica numirea făcută de PSD în contextul participării PSD la guvernare, pentru o numire care este atribuția Parlamentului.
El a amintit că este președinte doar de o lună dintr-un mandat de 60 de luni.
Cine este Mihai Busuioc
Social-democrații au fost votați la parlamentarele de anul trecut cu 22,30% la Senat și 21,96% la Camera Deputaților, fiind plasați pe primul loc în preferințele românilor, urmați de Alianța pentru Unirea Românilor.
Pentru a face un guvern care să aibă majoritate în parlament, PNL, USR, UDMR și minoritățile au nevoie de sprijinul masiv al social-democraților.
Mihai Busuioc este din 2017 președinte al Curții de Conturi, după ce a fost secretar general al Guvernului.
Numele său a fost prima oară făcut public la refuzul de a-și părăsi postul de la Guvern pe fondul declanșării conflictului între premierul de atunci, Sorin Grindeanu, și șeful său politic, Liviu Dragnea, președintele PSD.
Pentru că ordinul, emis de premier, de eliberare a sa din funcție trebuia semnat chiar de el, Busuioc a refuzat inițial să o facă. Grindeanu l-a înlocuit cu Victor Ponta, iar la scurt timp guvernul său a fost demis în Parlament prin moțiune de cenzură.
Busuioc era considerat un apropiat al lui Liviu Dragnea căruia i-a fost secretar general în perioada în care Dragnea era ministru al Dezvoltării, în guvernul Ponta.
Busuioc a condus Agenţia Naţională de Cadastru (ANCPI), de unde a fost demis de Victor Ponta, în 2012.
El a absolvit facultatea particulară de Drept de la Universitatea „Nicolae Titulescu” din București și cursurile Colegiului Național de Apărare.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
