Linkuri accesibilitate

Zeci de mii de oameni participă la mitinguri ale puterii și opoziției în Ungaria de ziua comemorării revoltei antisovietice


Prim-ministrul Viktor Orbán susține un discurs în Piața Kossuth pe 23 octombrie 2025
Prim-ministrul Viktor Orbán susține un discurs în Piața Kossuth pe 23 octombrie 2025

Zeci de mii de maghiari s-au adunat la mitinguri rivale, ale puterii și opoziției, îm ziua în care Ungaria comemorează revolta antisovietică din 1956, într-o avanpremieră a confruntărilor care vor avea loc la alegerile de anul viitor.

Adunările de susținere a partidului de guvernământ Fidesz, supranumite „marșuri ale păcii” încă dinainte ca Rusia să invadeze Ucraina, aveau loc de obicei înainte de alegeri, odată cu revenirea lui Viktor Orbán la putere în 2010.

De data aceasta, mitingul coincide cu o zi națională în care se comemorează revolta antisovietică din Ungaria din 1956, înăbușită de Moscova cu o violență copleșitoare. Au murit atunci, în confruntări, 2.500 de maghiari și 700 de soldați sovietici, iar peste 200.000 de unguri au fugit atunci din țară.

Joi, mulțimea a ajuns în piața parlamentului după ce a mărșăluit prin centrul Budapestei, mulți mergând în spatele unui banner pe care scrie „Nu vrem să murim pentru Ucraina”.

Între marșuri „naționale” și marșuri „ale păcii”. „Cuibul de vipere” de la Bruxelles

Suveranistul Viktor Orbán se confruntă cu o provocare fără precedent la adresa mandatului său de premier, care durează de 15 ani, din partea liderului opoziției, Péter Magyar, care a făcut campanie împotriva a ceea ce el numește o elită politică „coruptă”.

Într-un miting rival, numit „marș național”, zeci de mii de persoane s-au adunat la Budapesta, mărșăluind în spatele unui banner care cere „schimbarea sistemului”, în așteptarea discursului liderului lor.

Adresându-se unui „marș pentru pace”, Orban – care are legături strânse cu președintele american Donald Trump și cu președintele rus Vladimir Putin, în ciuda invaziei rusești în Ucraina – a dat vina pe Bruxelles pentru că a împiedicat „misiunea” lui Trump de a încerca să pună capăt războiului din Ucraina.

„Bruxellesul a decis să intre în război. Dacă Bruxellesul nu ar fi împiedicat misiunea de pace a președintelui SUA, războiul s-ar fi terminat deja”, le-a spus Orban zecilor de mii de susținători din fața parlamentului, fluturând steaguri maghiare.

În aceeași zi, el urma să participe la o reuniune la Bruxelles privind sprijinul acordat de UE Kievului.

Apoi, el a numit Marșul Păcii „cea mai mare și mai importantă mișcare politică din toată Europa” , care „și-a apărat țara împotriva spiritului liberal al vremii” și „a reușit să mențină la putere singurul guvern creștin și patriotic din Europa timp de 16 ani”, „a reușit să protejeze singur granițele țării noastre” de migranți. Și „a reușit să ne protejeze familiile împotriva cuiburilor de vipere din Bruxelles”.

„Cei care cred că susțin o schimbare de guvern susțin, de fapt, războiul, fie că-și dau seama de acest lucru, fie că nu”, a adăugat Orban.

Trump și Putin au anunțat săptămâna trecută că intenționează să organizeze un summit pe tema războiului din Ucraina în capitala Ungariei.

Deși Trump a anunțat marți că renunță la întâlnirea de la Budapesta cu Putin, simpla discuție despre planificarea acestui summit i-a întărit poziția lui Orban, spun analiștii citați de AFP.

Menținerea atenției publice asupra războiului este considerată utilă pentru partidul de guvernământ.

„Astrele sunt aliniate favorabil pentru Orban”, a declarat pentru AFP Agoston Mraz, șeful think-tank-ului pro-guvernamental Nezopont Institute, înainte de mitinguri, menționând că premierul pledează de mult timp pentru un acord SUA-Rusia pentru a pune capăt conflictului.

Și chiar dacă nu va exista nicio evoluție pozitivă, poziția lui Orban va fi consolidată, deoarece el „poate susține că a făcut tot ce i-a stat în putință” pentru a pune capăt războiului, a adăugat Mraz.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG