Guvernul a modificat de la o zi la alta propunerea prin care voia să crească substanțial, de la 3 la 10%, impozitul pe câștigurile & retragerile de bani de până la 10.000 de lei (2.000 de euro) ale jucătorilor la pariuri și la „păcănele” (slot machines).
Guvernanții motivează decizia inclusă în Legea fiscal-bugetară, pentru care Executivul și-a asumat răspunderea luni, prin faptul că au ales să crească substanțial, chiar și cu peste 40%, impozitele aplicate companiilor din domeniu.
Reprezentanții industriei spun că măsurile sunt exagerate, că multe companii vor ieși de pe piață și că statul va pierde o parte din taxele pe care acestea deja le plăteau. Mai mult, susțin că va fi încurajată piața „neagră” a jocurilor de noroc. Guvernul spune însă că o va combate mai eficient, prin măsuri incluse într-o lege nouă pe care își va asuma răspunderea până la finalul lunii iulie.
Creșterea taxelor și impozitelor în domeniul jocurilor de noroc este o categorie importantă din Legea de măsuri fiscal-bugetare privind reducerea deficitului bugetar, prin care Guvernul vrea să crească veniturile la bugetul de stat, pe de o parte, și să reducă cheltuielile, pe de altă parte.
Este, de altfel, o măsură prevăzută și în programul de guvernare al guvernului Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru această lege, iar dacă moțiunea de cenzură pe care o anunță opoziția nu va avea succes, legea este automat adoptată.
Principalele măsuri de taxare a industriei sunt:
- creșterea impozitului pe veniturile operatorilor (încasările minus premiile plătite) pentru toate jocurile de noroc online - de la 21% la 30% (27% în propunerea inițială din noua lege);
- creșterea impozitului din veniturile operatorilor pentru toate tipurile de pariuri, de la 21% la 25% (23% în propunerea iniţială);
- introducerea taxei de 8% (6,5% în propunerea iniţială) din încasările pentru loto;
- creștere taxei per aparat (păcănele) - de la 5.300 la 6.000 de euro anual (față de 5.800 euro în în propunerea iniţială);
- dublarea taxei de viciu pe păcănele (per aparat) - de la 500 la 1.000 euro(în propunerea iniţială).
Impactul creșterii acestor taxe la buget va fi de aproximativ 1,6 miliarde de lei (320 milioane de euro) pe an, susține premierul Ilie Bolojan.
Pachetul adoptat de Guvern include însă și o măsură care a stârnit controverse, deoarece a fost modificată la scurt timp după ce a fost propusă - impozitarea sumelor retrase de jucători, pentru fiecare tranșă, de până la 10.000 de lei brut.
În forma inițială a Legii - postată pe 3 iulie pe site-ul Ministerului Finanțelor - creșterea acestui impozit era prevăzut de la 3% la 10%, însă Guvernul a modificat a doua zi prevederea. Creșterea a fost limitată la un singur punct procentual, respectiv 4%.
Cum a redus Guvernul de la o zi la alta impozitul pe câștigurile / retragerile jucătorilor
Luni dimineață, 3 iulie, proiectul de lege al Guvernului a fost postat pe site-ul Ministerului Finanțelor. Erau incluse mai multe prevederi de creșteri de taxe pentru industrie și de combatere a pieței negere.
Cea mai mare creştere procentuală – raportat la nivelul din prezent – era cea privind impozitul aplicat fiecărui câștig al jucătorilor (ridicat din agenții) și fiecărei retrageri (online) până la pragul de 10.000 de lei inclusiv.
În prezent, pentru fiecare retragere de bani (până la valoarea amintită) a unui parior, operatorii de jocuri de noroc sunt obligați să rețină 3%, bani pe care îi virează ulterior, în numele jucătorului, către stat. Pentru câştigurile / retragerile mai mari, sumele reţinute de operatori şi virate statului sunt mai ridicate: o sumă fixă până la o anumită valoare şi un procent de 20%-40% din restul sumei.
O analiză realizată de cursdeguvernare.ro arată că, în domeniul pariurilor sportive, câștigurile mici, de până la 10.000 de lei, au ponderea cea mai mare (aproape jumătate) din premiile acordate de casele de pariuri.
În forma inițială a Legii fiscal-bugetare, acest impozit urma să crească de la 3% la 10%. Adică să fie mai mult decât triplu.
A doua zi, la prânz, pe 4 iulie, Legea a fost aprobată în ședință de Guvern și a fost trimisă imediat în Parlament, pentru depunerea de amendamente, cu o modificare dezvăluită ulterior de mass-media, deoarece nu a fost făcută publică de Guvern anterior: impozitul era de doar 4% și nu de 10 procente.
În plus, față de forma inițială a legii, Guvernul a modificat și sumele fixe aplicate la câștigurile mai mari, chiar dacă modificările sunt mai puțin stridente.
Aceasta este forma pe care premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament.
Deputata USR Diana Stoica, co-inițiatoare a mai multor legei anti-păcănele și inclusiv a amendamentelor care au crescut taxele pentru industrie, spune pentru Europa Liberă că prevederea de 10% a fost, în fapt, o eroare, pe care a doua formă a proiectului nu a făcut decât să o corecteze.
Creșterea la 10% a impozitului era prevăzută într-un pachet de măsuri fiscal-bugetare propus anterior de USR, la pachet cu creșterea substanțială a taxelor pentru operatori.
Reprezentanții USR, spune deputata, au realizat că „nu e o metodă foarte eficientă de descurajare a lor”.
„Ni s-a părut mai cinstit să taxăm operatorii, nu jucătorii, care oricum nu iau decizii raționale când decid să joace, pentru că, dacă își făceau un calcul, vedeau de la bun început că sunt mereu pe pierdere, nu câștigă nimic niciodată”, spune Diana Stoica.
Și premierul Ilie Bolojan a explicat că Guvernul a avut în vedere un pachet în care „suprataxăm și industria, cei care fac profiturile, și îi taxăm și pe clienți”.
Executivul a renunțat la creșterea impozitului pe veniturile jucătorilor până la un prag de 10% după ce i-ar fi fost transmis un raport al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), a explicat el.
„A reieșit că, dacă îi taxăm pe clienți, nu facem decât să îi ducem într-o zonă de ilegalitate, pe online, unde nu mai pot fi urmăriți”, a spus premierul, într-un interviu la Antena 1.
El a explicat că această taxă nu reprezintă decât aproximativ 600 de milioane de lei, adică sub 20% dintr-un total de aproximativ 4 miliarde pe care industria o plătește statului pentru toate formele de pariuri.
În schimb, guvernanții au decis ca „pentru a ne crește veniturile la bugetul de stat, și a taxa această activitate, creștem foarte mult taxarea pe industrie”.
Această majorare limitată este una apropiată de ceea ce își dorea această industrie, cu toate că reprezentanți din domeniu sperau la eliminarea cu totul a acestui impozit.
Nu întâmplător, reducerea de la o zi la alta a impozitului propus a fost percepută în spațiul public ca o favorizare a industriei jocurilor de noroc.
Asta și pentru că Guvernul s-a arătat neînduplecat cu privire la introducerea contribuției la asigurările de sănătate (CASS) pentru veniturile din pensii care depășesc 3.000 de lei, respectiv pentru părinții cu indemnizație de creștere a copilului și co-asigurați.
„Noi am motivat cu argumente logice că întotdeauna statul trebuie să impoziteze acolo unde rămân banii, în niciun caz la jucător”, spune președința Asociației Operatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță (pariuri și alte jocuri de noroc online).
„Cu cât impozitezi jucătorul, îl vei forța să meargă foarte ușor într-o piață neagră, de unde foarte greu îl mai scoți, unde nu se mai solicită niciun document, nicio informație legată de venituri”, adaugă Odeta Nestor.
În prezent consultant al mai multor firme din industrie, Sorin Constantinescu dă un contraexemplu.
„Cineva merge la păcănele și bagă 100 de lei, în câteva minute îl sună cineva și trebuie să plece. Mai are 50 de lei, pe care îi retrage și practic ajunge să plătească impozit pe acești bani, deși el practic a pierdut deja 50 de lei, nu a câștigat.”
Dar, la unison, cei doi reprezentanți ai industriei critică vehement noile taxe aplicate pe veniturile operatorilor și susțin că vor scoate de pe piață inclusiv cele mai notorii companii.
Cum suprataxează Guvernul industria păcănelelor și pariurilor
„Taxa pe industrie am mărit-o cu peste 40%, peste tot, iar impactul este de 1,6 miliarde lei (anual, n.r.)”, a explicat premierul Ilie Bolojan.
Această sumă atrasă la buget ar fi de circa trei ori mai mare decât cea care rezultă din taxa pe veniturile brute ale jucătorilor, a completat el.
Aceasta în condițiile în care, prin amendamente depuse de parlamentari până luni, 7 iulie, în special din grupul USR, taxele pentru operatorii din domeniu au crescut substanțial, față de nivelul din prezent, dar și față de forma inițială a Legii măsurilor fiscal-bugetare.
„Mă doare când văd că se vorbește mult zilele acestea despre creșterea de la 3 la 4% a impozitului aplicat consumatorilor, dar mai deloc despre taxele care vor fi crescute masiv pentru industria jocurilor de noroc (ce plătesc operatorii)”, a scris pe Facebook deputata Diana Stoica.
Chiar dacă în fapt nu reprezintă o creștere de peste 40% „pe linie” a taxelor din domeniu (ci doar în privința veniturilor operatorilor online și a taxei pe viciu), ea a calificat măsurile luate de guvernul Bolojan împotriva industriei drept un pas uriaș și spune că sunt „cele mai curajoase măsuri” adoptate de un Executiv român împotriva unui sector cu lobby puternic.
Reprezentanți ai industriei: Multe companii vor ieși din piață
Președinta Asociației Operatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță, Odeta Nestor, spune că taxele introduse de Guvern nu au corespondent în alte țări europene și că vor scoate de pe piață majoritatea operatorilor.
„Orice business legal pe care noi îl practicăm, reglementat, nu mai are profitabilitate în condițiile propuse”, mai spune reprezentanta celor mai cunoscute case de pariuri online.
Ea a completat că firmele au fost înființate pentru a produce profit și să plătească salarii, nu pentru a plăti taxe.
Dar „în momentul în care nu mai generezi profit, compania își încetează obiectul activității”, astfel că „probabil majoritatea multinaționalelor vor pleca din piață și vor lăsa zona liberă unor platforme, unor site-uri nelicențiate, inclusiv din Ucraina, Rusia”, mai afirmă ea.
Nestor a ținut să evidențieze că impactul va fi mare în piața operatorilor de jocuri de noroc online (pariuri, dar nu numai), întrucât taxa de 30% pe veniturile operatorilor online se aplică pe Gross Gaming Revenue (GGR), care înseamnă toate încasările brute de la pariori minus premierea câștigurilor.
După ce se calculează taxa, operatorii mai plătesc și altele (de depunere a unor sume, cea pentru retragerile jucătorilor, inclusiv la fondul cultural) astfel că suma brută ajunge la 40%, nivel care „nu mai există nicăieri în lume”, explică Nestor.
„Am făcut o simulare și la taxă de 30% (pentru operatorii de pariuri online, n.r.) vor închide 70-80% din firme, pentru că, după toate taxele, înseamnă de fapt mai mult de 100%” din profit, susține Sorin Constantinescu.
El mai spune și că, ulterior, ar urma să fie afectate bugetele unor competiții și echipe sportive, susținute de case de pariuri.
De asemenea, Sorin Constantinescu a criticat vehement creșterea taxei pentru pariuri online la 30% și pentru toate tipurile de pariuri la 25%.
Spune că estimările cu banii care vor fi încasați la buget sunt eronate întrucât, dacă numeroase companii se vor retrage din piață, taxele substanțiale pe care deja le plătesc nu se vor mai încasa.
Europa Liberă a scris că în 2022 cifra de afaceri a firmelor din domeniu reprezenta 2 miliarde de euro, iar jocurile de noroc însemnau deja o problemă socială legată de dependență.
Analiza CursDeGuvernare.ro, amintită mai sus, indica faptul că taxele și impozitele (taxa de acreditare, pe venituri, pe impozitarea muncii, pe profit, de promovare) ajungeau la 3,3 miliarde de lei (660 milioane de euro) pe an.
În martie, 2025, Curtea de Conturi a României arăta într-un raport că Oficiul pentru Jocuri de Noroc nu a controlat corespunzător operatorii din domeniu și pagubele la buget în 2022-2023 ar fi ajuns la circa 20 de milioane de euro.
Instituția nu ar fi analizat cum era nevoie și riscurile rezultate din faptul că mulți operatori au sediul în alte zone, în special în Malta, și prejudiciile ar fi ajuns chiar la aproape 200 de milioane de euro în acei doi ani.
De precizat că, în octombrie 2023, Guvernul a adoptat o Ordonanță, aprobată prin Lege în anul următor, prin care obligă operatorii să aibă sediu fiscal în România.
Ce favorizează piața neagră?
În timp ce Sorin Constantinescu reclamă faptul că Guvernul nu s-a consultat în mod real cu industria jocurilor de noroc, Odeta Nestor spune că, atunci când identifică o nevoie de bani la bugetul statului, autoritățile nu mai sunt receptive la propunerile industriei.
„Cu cât taxarea este mai nefavorabilă, chiar incorectă cu domeniul, cu atât mai mult se va merge pe piața neagră”, explică ea.
Reprezentanții operatorilor de jocuri de noroc atrag atenția că suprataxarea domeniului va duce la dezvoltarea acestei piețe alternative. Odeta Nestor oferă exemplul nefiscalizat al pieței auto pentru mașinile second-hand.
„Statul trebuie să urmărească un control cât se poate de mare al acestui domeniu, care este foarte ușor și le-am demonstrat că se poate face, numai să se dorească. Or printr-o creștere de taxă nu vom face decât să ne întoarcem 20 de ani în spate”, spune ea.
De cealaltă parte, guvernanții subliniază că legea pentru care și-au asumat răspunderea în Parlament întărește măsurile de combatere a evaziunii și activităților la negru.
„Orice formă de evaziune a fost incriminată, la nivel de infracțiune, veți vedea controale ca să facem ordine”, avertizează premierul.
Reprezentanții industriei jocurilor de noroc sunt sceptici că lupta împotriva pieței negre va fi una eficientă întrucât „măsuri pe hârtie au existat și în trecut”.
Deputata USR Diana Stoica a enumerat mai multe măsuri din noul act normativ, prin care fenomenul ar urma să fie combătut mai eficient:
- „Se interzice prestarea de servicii pentru operatorii online care nu dețin licență în România;
- se restricționează accesul la jocuri de noroc online din baruri, cafenele și alte spații publice (Camuflarea unor locații neautorizate);
- participarea frauduloasă devine contravenție; facilitarea accesului ilegal – infracțiune;
- sloturile și terminalele VLT vor fi dotate cu GPS și cod QR verificabil public, o mișcare fără precedent pentru combaterea pieței negre, în condițiile în care după tranziția închiderii slot-urilor în localitățile cu populație mai mică de 15 k, de pe radarul statului au dispărut 22.000 de sloturi;
- se extinde «lista neagră» și asupra persoanelor fizice care oferă jocuri de noroc ilegale (ex. tombole pe TikTok).”
De asemenea, Oficiul pentru Jocuri de Noroc ar urma să folosească sisteme informatice avansate, inclusiv cu inteligență artificială, pentru a controla piața.
Instituția va căpăta o autoritate sporită și va putea obliga platformele digitale să elimine conținutul ilegal în maximum cinci ore, mai spune deputata Diana Stoica.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
