Actualizare - Guvernul a anunţat, luni, 7 iulie că în cazul categoriilor care nu mai sunt exceptate de la plata CASS reţinerea contribuţiei de 10% la asigurările de sănătate va fi făcută la sursă, de către instituţiile subordonate Ministerului Muncii.
Astfel, cei în astfel de situaţii, nu vor mai trebui să depună, separat, declaraţii de venit.
Principalele categorii vizate sunt pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei (doar pentru suma care depăşeşte acest prag valoric), părinţii care beneficiază de concediu şi indemnizaţie de creştere a copilului, şomerii, persoane persecutate (beneficiare ale unor legi reparatorii), respectiv beneficiarii ajutoarelor sociale de tip venit minim de incluziune.
În cazul pensionarilor, aplicarea contribuţiei la CASS la veniturile din pensie de peste 3.000 e lei se va aplica temporar, până la 1 ianuarie 2028.
În privinţa co-asiguraţilor (soţ, soţie, părinţi fără venituri proprii), aceştia vor putea deveni asiguraţi prin depunerea unei declaraţii de venit şi plata contribuţiei - 10% din şase salarii minim brute pe ţară (aproximativ 2.430 de lei), devenind asigraţi pentru un an întreg - în două tranşe: 25% din sumă la depunerea declaraţiei şi 75% până în 25 mai din anul următor celui în care s-a depus declaraţia.
Precizările Guvernului au fost incluse în forma finală a noii Legi de măsuri fiscal-bugetare, actualizată după depunerea amendamentelor, fiind forma pe care premierul Ilie Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament, luni, 7 iulie.
Articolul iniţial
Măsurile sunt prevăzute în pachetul fiscal prezentat miercuri, 2 iulie, de către premierul Ilie Bolojan, adoptat vineri, 4 iulie, de Guvern.
Executivul urmează să își asume răspunderea în Parlament pe pachetul fiscal, care include și eliminarea altor excepări, dar și modificarea modului de calcul al concediilor medicale în cazul bolilor obișnuite.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat într-o conferință de presă, pe 3 iulie, că motivele sunt lărgirea bazei de contribuabili la asigurările de sănătate (CASS) și reforma concediilor medicale.
Descurajarea acordării de concedii medicale fictive și creșterea cu 20% a bazei de contribuabili la asigurările de sănătate figurează între prioritățile din programul de guvernare 2022-2028 ale noului Guvern.
În același timp, însă, figurează și stimularea natalității.
Indemnizațiile de creștere a copilului nu mai sunt exceptate de la CASS
Cu toate acestea, pachetul fiscal adoptat de Guvern include măsuri menite mai degrabă să descurajeze politici publice în privința natalității.
Mai exact, părinții care primeau indemnizație pentru creștere a copilului nu vor mai fi scutiți de plata CASS. Peste 127.000 de persoane sunt în această situație, potrivit reprezentanților Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
De asemenea, nu mai sunt scutiți nici cei (cu venituri foarte mici) care beneficiază de ajutor social, mai exact de venitul minim de incluziune. Peste 323.000 de persoane sunt în această situație.
Sunt două din categoriile pe care Legea de măsuri fiscal-bugetare pregătită de Guvern (aflată în consultare publică pe site-ul Ministerului Finanțelor) le elimină de la exceptarea plății contribuției de asigurări de sănătate (CASS). Contribuția standard în România la CASS este de 10% din venitul brut.
Calitatea de asigurat poate fi dobândită (de cei fără venituri sau neasigurați, respectiv de / pentru co-asigurați) și prin plata contribuției de 10% din 6 salarii minim brute pe țară / anual, aproximativ 2.430 de lei / an. Calitatea de asigurat va fi dobândită pentru 12 luni.
Tehnic, la articolul II punctele 14-19, Legea pentru care Guvernul urmează să-și asume răspunderea elimină sau modifică mai multe din literele articolului 154, alineatul 1, din Codul Fiscal, care prevedea aceste exceptări.
Măsurile ar urma să se aplice de la 1 august 2025.
Principalele categorii care nu vor mai fi exceptate de la plata CASS:
- Persoanele aflate în concediu de creștere a copilului sau concediu de acomodare (adopție);
- Bolnavii incluși în programele naționale de sănătate, alții decât cei cu afecțiuni oncologice, până la vindecarea afecțiunii;
- Pensionarii, pentru sumele care depășesc 3.000 de lei;
- Persoanele beneficiare de ajutor social, ca venit minim garantat (venit minim de incluziune);
- Personalul monahal al cultelor recunoscute;
- Soț/soție/părinți fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate;
- Persoane persecutate politic sau pe criterii etnice, pe baza mai multor legii reparatorii.
Ministrul Alexandru Rogobete a ținut să sublinieze că, deși în cazul persoanelor bolnave a fost menținută excepția de la plata CASS doar pentru bolnavii oncologici din programele naționale, „bolnavii neasigurați, dar care beneficiază de alt tip de programe naționale de sănătate, vor beneficia de servicii medicale în cadrul acelui program de sănătate”.
Peste 58.000 de persoane sunt incluse în programele naționale de sănătate, potrivit președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan.
El a oferit exemplul programelor naționale de cardiologie sau diabet, prin care cei care sunt înregistrați cu astfel de afecțiuni beneficiază de medicație specifică.
Totodată, „toate programele naționale de screening, atât pentru cancer, cât și pentru alte boli sau afecțiuni importante, cele cardiologice, neurologice, screening-ul neonatal, pentru diabet zaharat vor fi asigurate indiferent dacă pacientul, dacă persoana este sau nu asigurată”, a mai explicat el.
De precizat că a fost menținută și exceptarea persoanelor beneficiare de ajutor de handicap, după cum a subliniat și ministrul.
Pe de altă parte, nu este clar dacă eliminarea exceptării mai multor categorii de la plata CASS presupune pierderea calității de asigurat - pe care o persoană și-o poate redobândi prin plata contribuției de 10% raportat la șase salarii minim brute / an (2.430 de lei în total) - sau prin tragerea din suma încasată - spre exemplu din indemnizația de creștere a copilului - a contribuției de 10%.
Dacă eliminarea scutirii de plata CASS înseamnă tragerea contribuției de 10%, nu este limpede cum se va aplica în cazul persoanelor aflate în concediu de creștere a copilului. Indemnizațiile de creștere a copilului sunt calculate la 85% din venitul net pe ultimele 12 luni ale părintelui, în timp ce contribuția CASS de 10% se raportează în mod obișnuit la un venit brut.
Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, a dat de înțeles că persoanele care nu vor mai fi exceptate de la plata contribuției de sănătate își vor putea menține calitatea de asigurat prin plata sumei de 2.430 de lei / anual, 10% raportat la șase salarii brute.
„Sunt 3.308.000 de persoane pentru care fie soțul, soția, în cazul coasiguraților, vor trebui să achite aceste sume, asigurarea minimă, fie fiecare din sursele de venit, pentru că foarte mulți sau majoritatea au sursă de venit”, a explicat el.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a menționat la rândul său că în cazul soțului, soției sau al părinților fără venituri proprii aflați în întreținerea unei persoane asigurate (în calitate de co-asigurați) vor deveni asigurați dacă vor plăti acea sumă minimă anuală.
Până acum, aceste persoane erau exceptate de la plata CASS. Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, a explicat că sunt peste 650.000 de persoane co-asigurate în România, care de acum vor fi nevoite să plătească contribuția - ele sau cei care le co-asigură.
De asemenea, dacă anterior contribuția CASS o plăteau doar pensionarii cu venituri de la 4.000 de lei în sus (pentru suma care depășea acest cuantum) pragul a fost coborât acum la 3.000 de lei.
Contribuția de 10% se va plăti doar pentru suma cu care este depășit acest prag.
De la 1 august, un pensionar cu venit de 4.000 de lei va plăti o contribuție de aproximativ 100 de lei, după cum a explicat recent premierul Ilie Bolojan.
Plăți diferențiate pentru concediile medicale, în funcție de numărul de zile
Altă serie de modificări importante din Legea de măsuri fiscale se referă la modificarea mecanismului de remunerare a perioadelor de concediu medical.
Este vorba de concedii din motive de „boală obișnuită”, sau „afecțiuni comune”, prin modificarea unei Ordonanțe a Guvernului din 2005, aprobată ulterior prin lege.
Vechiul act normativ prevedea că „cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă se determină prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul.”
Noua lege prevede se va defalca în trei metode de calcul, în funcție de perioada concediului:
- 55% din baza de calcul, pentru concediile de până la 7 zile
- 65% din baza de calcul, pentru concediile între 8 și 14 zile
- 75% din baza de calcul pentru concedii de peste 15 zile
Legea menține acordarea sumei de 75% pentru concediul acordat persoanelor cu afecțiuni cardiovasculare, indiferent de numărul de zile.
Ministrul Rogobete a explicat că modificarea sistemului de acordare a concediilor medicale pentru afecțiuni comune vine din dorința de a combate acordarea de concedii medicale fictive.
„Am identificat sute de concedii care din punctul nostru de vedere par în momentul de față a fi fictive”, a declarat ministrul, adăugând că o anchetă a Corpului de control al premierului este în desfășurare.
A menționat că cea mai mare incidență a unor astfel de concedii, care ar fi fictive, sunt la cele de 1-2 zile, lipite adeseori de perioade de sărbători libere legale. El mai spus că economia la bugetul de stat va fi de aproximativ jumătate de miliard de lei.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
