Linkuri accesibilitate

Donald Trump numește un trimis special în Belarus și cere eliberarea mai multor prizonieri politici. Care e legătura cu Rusia și Ucraina


Collage: Lukashenko, Trump, Putin
Collage: Lukashenko, Trump, Putin

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat duminică, 9 noiembrie, că l-a nominalizat pe John Coale în funcția de trimis special al SUA pentru Belarus, cu scopul de a asigura eliberarea cât mai multor deținuți din închisorile autocratului belarus, Alexandr Lukașenko.

Președintele american Donald Trump a declarat duminică că John Coale, care a contribuit la negocierea eliberării prizonierilor din Belarus, a fost alegerea sa pentru postul de trimis special la Minsk și a spus că va face presiuni pentru eliberarea cât mai multor deținuți.

„A negociat deja cu succes eliberarea a 100 de ostatici și mizează pe încă 50”, a scris Trump pe contul său de socializare Truth.

John Coale, care în prezent este trimis special adjunct în Ucraina și este un fost avocat personal al lui Trump, a ajutat la negocierea eliberării prizonierilor belaruși în timpul vizitei pe care a făcut-o în septembrie la Minsk.

Washingtonul a ridicat sancțiunile impuse Belavia, compania aeriană de stat a Belarusului, care se afla sub restricții din august 2023.

La rândul său, Minskul și-a intensificat eforturile de a ieși din izolarea diplomatică impusă de națiunile occidentale pentru rolul și sprijinul acordat invaziei rusești în Ucraina.

Trump a intensificat implicarea SUA în Belarus trimițând mai multe delegații la Minsk anul acesta.

Președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, este un aliat al președintelui rus Vladimir Putin, care a invadat Ucraina în februarie 2022 prin Belarus, țară în care au fost trimiși mii de copii ucraineni deportați din zonele aflate sub ocupație pentru reeducare.

În septembrie, Belarus a eliberat 52 de prizonieri în urma unui apel al lui Trump.

Anterior, acesta îl îndemnase pe Lukașenko, aflat la putere de peste 30 de ani, să elibereze 1.400 de deținuți, pe care liderul american i-a numit ostatici.

„El (Coale - n.r.) a negociat deja cu succes eliberarea a 100 de ostatici și intenționează să elibereze încă 50”, a declarat Trump într-o postare pe rețeaua sa de socializare.

„Aș dori să-i mulțumesc anticipat stimatului președinte al Belarusului, Alexandr Lukașenko, pentru considerația de care a dat dovadă în ceea ce privește eliberarea acestor persoane.”

Anunțul vine în urma eforturilor SUA din septembrie de a elibera zeci de prizonieri politici, printre care se numără personalități ale opoziției, jurnaliști, protestatari și cetățeni străini.

Eliberarea din septembrie a fost cea mai mare serie de prizonieri grațiați de Lukașenko, care încearcă să repare relațiile cu SUA după ani de izolare și sancțiuni.

Statele Unite și-au închis ambasada din Minsk în februarie 2022, după ce Putin a folosit Belarusul ca rampă de lansare pentru a trimite zeci de mii de soldați în Ucraina vecină.

În septembrie, Belarusul și Rusia au efectuat exerciții militare comune Zapad-2025. Kremlinul a susținut că au participat aproximativ 100.000 de soldați - o demonstrație de forță care a amplificat tensiunile de-a lungul flancului estic al NATO.

Minskul s-a confruntat cu sancțiuni politice și economice occidentale severe din cauza sprijinului acordat Moscovei, precum și a rezultatului alegerilor prezidențiale din august 2020, despre care opoziția și occidentul spun că au fost fraudate de Lukașenko, aflat neîntrerupt la putere din 1994.

Emisarul lui Trump, Keith Kellogg , a dezvăluit la sfârșitul lunii septembrie că scopul reluării dialogului cu Belarus este de a „asigura linii de comunicare” cu președintele rus Vladimir Putin, ca parte a unui efort mai amplu de a pune capăt războiului din Ucraina. Lukașenko și a exprimat, de asemenea, disponibilitatea de a consolida legăturile dacă acest lucru ar însemna beneficii pentru Minsk.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG