Conform sondajului INSCOP, în ierarhia condusă detașat de AUR, urmează PNL, cu 17,3%, în ușoară creștere față de luna precedentă, și PSD, care a coborât pe locul trei, cu 13,7%, în scădere semnificativă față de 17,4% în mai.
USR se menține aproape, cu 13,1%, iar UDMR are 5,2%.
Alte partide precum POT, SENS și SOS România nu trec pragul electoral, având sub 5% din intenția de vot.
Sondajul INSCOP Research realizat în perioada 20-26 iunie 2025 pe un eșantion reprezentativ de 1150 de persoane, cu o marjă de eroare de ±2,9%.
În comparație, alegerile parlamentare de la 1 decembrie 2024 au fost câștigate de Partidul Social Democrat (PSD) cu 22%. A urmat Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) cu 18 procente, Partidul Național Liberal (PNL) cu 14% și (Uniunea Salvați România (USR) cu 12%.
Ascensiunea AUR - partid de extremă dreaptă - la un procent de peste 40% marchează o schimbare majoră în peisajul politic românesc.
Scorul fără precedent câștigat de un partid radical, cu tendințe de extremă dreaptă și nostalgic al comunismului, reflectă o criză profundă de reprezentare, nemulțumiri sociale și economice, dar și o reconfigurare a electoratului, sunt de părere sociologii și politologii care au discutat cu Europa Liberă.
Toate acestea pot avea implicații semnificative pentru viitorul democrației românești, avertizează ei.
Sociologul Remus Ștefureac, director al INSCOP Research, specializat în sondaje și dinamici electorale, e de părere că expansiunea AUR în preferințele și încrederea electoratului poate fi explicată prin polarizarea din ce în ce mai accentuată a societății și neîncrederea profundă în instituțiile statului român.
„Polarizarea accentuată nu a fost rezolvată de alegerile prezidențiale. De regulă, alegerile prezidențiale au acest rol de reglare, de evacuare a tensiunilor care se acumulează în orice regim democratic, dar de data aceasta nu s-a întâmplat”, explică Ștefureac.
El evidențiază impactul semnificativ al discuțiilor politice îndelungate care au urmat depunerii jurământului de către noul președinte, Nicușor Dan, pe 26 mai.
„Acestor efecte ale polarizării li se adaugă consecințele negative ale unei luni de negocieri politice pentru formarea guvernului Bolojan și, de asemenea, consecințele sociale, economice, negative ale măsurilor anunțate, menite să regleze uriașul deficit bugetar și să însănătoșească cumva finanțele publice”, mai explică directorul INSCOP.
Politologul Sergiu Mișcoiu, profesor universitar la Babeș Bolyai în Cluj, subliniază că AUR a rămas „singura formațiune de opoziție reală”, pe fondul unei mobilizări fără precedent a partidelor pro-occidentale care fac parte din Executiv, dar și al colapsului altor partide de opoziție, POT și SOS.
„Nu este de mirare faptul că au ajuns atât de sus, fiindcă reprezentantul acestei formațiuni a dominat turul întâi al alegerilor prezidențiale reluate. S-a produs o concentrare politică în jurul AUR, o concentrare care nu existase anterior.”
Teoria este susținută și de politologul Cristian Pîrvulescu, profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București. El afirmă că, în ciuda scorului cu care este creditat AUR în sondaje, extrema dreaptă se menține la același nivel.
Pîrvulescu adaugă o perspectivă structurală, subliniind că extrema dreaptă se încadrează în aceiași parametri în privința electoratului.
„Ceea ce aș vrea să sugerez este că ar trebui să tratăm extrema dreaptă ca un tot și nu ca o parte. Din acest punct de vedere, transferul unor intenții de vot spre AUR, în special dinspre POT și SOS, care cumulează doar șase procente, este de fapt un întăritor oferit AUR, după alegerile prezidențiale din mai”, explică Cristian Pîrvulescu.
El avertizează că scorul indicat de sondajul INSCOP apare în contextul unei intenții de prezență la vot foarte mare - 80%.
Or, Pîrvulescu atrage atenția că o astfel de proporție nu reflectă neapărat realitatea unei participări efective la alegeri. Creșterea partidului lui George Simion vine pe fondul lipsei unei alternative reale în opoziție.
„Nu există un alt partid de opoziție care să contabilizeze aceste nemulțumiri… e foarte probabil ca, la un moment dat, PSD să încerce să profite de această situație”, menționează politologul.
Eșecul comunicării guvernamentale și percepția de nedreptate
Cheia creșterii AUR vine și pe fondul lipsei unei comunicări eficiente din partea Guvernului și a impactul percepțiilor de inechitate generate de măsurile fiscale.
„Faptul că există nemulțumiri deja exprimate în societate și bazate pe o inechitate între masa largă a populației și anumite zone economice ar putea avea drept efecte creșterea populismului și creșterea extremismului”, explică profesorul Pîrvulescu.
Sergiu Mișcoiu e de părere că vom asista la o creștere a valului de nemulțumire și la o contestare tot mai puternică a cabinetului Bolojan: „Sunt măsuri pe care o parte a populației nu le acceptă, mai ales pentru că se creează această impresie de nedreptate în tratarea măsurilor de austeritate”, spune Sergiu Mișcoiu
Efectul se va reflecta în participarea la vot reală, dacă nivelul de încredere în principalele instituții democratice nu va înregistra un reviriment în perioada următoare.
„Foarte mulți care i-au votat pe radicali sunt decepționați. Nu vor vota cu extrema dreaptă, nu vor vota pur și simplu. Părerea mea e că ceea ce măsoară INSCOP este doar o stare de spirit și nu o intenție de vot autentică. Ce a ieșit la măsurători este starea de revoltă”, explică profesorul Pîrvulescu.
Deși opoziția este dominată de un singur partid, anume Alianța pentru Unirea România, teoretic, ar exista suficient spațiu politic pentru noi structuri.
Experții sunt însă sceptici în privința apariției rapide a unor noi partide cu șanse reale.
Cristian Pîrvulescu reamintește că, în România, lipsește un partid de stânga care să propună soluții pentru problemele păturilor defavorizate economic, și deplânge faptul că nici nu există semnale că ar exista potențial și premise de înființare a unui astfel de partid.
Apariția extremei drepte este pusă pe seama temelor dezbătute și nerezolvate de/în societatea românească în ultimele decenii.
„Discursul de extremă dreaptă, repetat încontinuu vreme de 20 de ani, 30 de ani, nu a făcut decât să creeze până la urmă electoratul pe care îl vedem astăzi. El a fost creat. El nu este născut, electoratul nu se naște. Orientările acestea nu se nasc, ele sunt rezultatul unor confruntări ideologice”, explică Pîrvulescu.
Cei trei experți intervievați de Europa Liberă avertizează asupra riscului ca nemulțumirea socială și neîncrederea în instituții să alimenteze și mai mult populismul și extremismul.
Dacă guvernul Bolojan nu reușește să comunice eficient și să aplice măsuri percepute ca echitabile, există riscul unei prăbușiri și mai rapide a încrederii, ceea ce ar putea duce la instabilitate politică și economică.
Este probabil unul dintre motivele pentru care, la momentul angajării răspunderii din Parlament pentru primele măsuri de limitare a deficitului, premierul Ilie Bolojan a ținut să menționeze că, până la sfârșitul lui iulie, se va prezenta din nou în Parlament pentru un pachet legislativ anti-privilegii, începând cu pensiile speciale.
Bolojan a încercat să pareze acuzațiile potrivit cărora tăierile și economiile se fac din nou pe spezele celor mai „amărâți” și că „sinecuriștii” scapă, dat fiind că actualele măsuri lovesc fie întreaga populație, prin majoritatea TVA cu două puncte procentuale, fie categorii largi de bugetari cu venituri mai mici sau medii care beneficiau de felurite sporuri sau facilități.
„Sunt un premier cu mandatul pe masă și cu asumarea întregii răspunderi, că tot ce am spus că se va pune în practică, se va întâmpla. În caz contrar, eu nu voi mai fi prim ministru”, a spus el în timpul discursului de luni seară.
„Îi rog pe cei îngrijorați de ordinea în care luăm măsurile să urmărească pașii pe care îi facem și vor observa că nu vom rata nimic din ceea ce am promis. Dar nu putem să facem totul în câteva zile”, a adăugat el.
Totuși, pachetul de măsuri anti-privilegii - de la mărirea vârstei de pensionare pentru magistrați, reforma administrativă și combaterea evaziunii fiscale - cuprinde hățișuri legislative și administrative greu de străbătut.
E de presupus și că negocierile în interiorul coaliției de guvernare vor fi și ele dificile.
În acest context și date fiind și rădăcinile adânci ale problemei, combaterea populismului nu poate fi lăsată doar în sarcina partidelor, ci presupune o mobilizare largă a tuturor actorilor societății, este de părere Remus Ștefureac.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
