Linkuri accesibilitate

Guvernul olandez a căzut. Liderul de extremă dreapta a părăsit coaliția după dispute privind migrația


Geert Wilders conduce Partidul Libertății, partid de extremă dreapta și anti-imigrație
Geert Wilders conduce Partidul Libertății, partid de extremă dreapta și anti-imigrație

Guvernul olandez s-a destrămat pe 3 iunie după ce Geert Wilders și-a retras partidul de extremă dreapta din coaliția de guvernare în urma unei dispute privind migrația.

Prim-ministrul Dick Schoof a confirmat marți că se retrage din funcție și i-a oferit regelui Willem-Alexander demisia din cabinet, transmite BBC.

Într-o declarație televizată transmisă după o ședință de urgență a cabinetului, Schoof a declarat că decizia lui Wilders de a retrage sprijinul partidului său, PVV, este „iresponsabilă și inutilă”.

„Din punctul meu de vedere, acest lucru nu ar fi trebuit să se întâmple”, a adăugat el.

Coaliția de guvernare a funcționat mai puțin de un an.

Disputa care a dus la prăbușirea guvernului a venit după ce Wilders a insistat asupra a 10 măsuri suplimentare privind azilul și înghețarea cererilor de azil, oprirea construcției de centre de primire și limitarea reîntregirii familiilor.

Schoof făcuse un apel de ultim moment către liderii partidelor de coaliție marți dimineață, dar întâlnirea a durat doar un minut înainte ca Wilders să plece, punând capăt coaliției.

„Nicio semnătură pentru planurile noastre de azil. PVV părăsește coaliția”, a spus Wilders pe X.

Liderii politici au fost șocați și furioși, mulți dintre aceștia subliniind că mai multe dintre cererile lui Wilders erau similare cu politicile deja existente în acordul de coaliție.

Multe dintre propunerile suplimentare înaintate de Wilders au fost respinse în timpul discuțiilor de coaliție din cauza unor probleme juridice.

Decizia lui Wilders a pus capăt unei coaliții guvernamentale dificile, născute în iulie 2024, după luni de lupte politice în urma alegerilor din anul precedent.

Partidul său de extremă dreapta, PVV, este anti-imigrație și cel mai mare în Țările de Jos. Ceilalți membri ai coaliției erau VVD, partidul conservator-liberal, Mișcarea Cetățenilor Fermierilor (BBB) și partidul centrist Noul Contract Social.

Încă de la început, coaliția a părut o căsătorie de conveniență, caracterizată de lupte interne și părea să se chinuie să impună oricare dintre politicile pe care le promovase cu elan.

Foștii parteneri de coaliție ai lui Wilders l-au acuzat pe acesta că a orchestrat criza. Liderul VVD, Dilan Yesilgoz, a declarat că mișcarea a fost „super iresponsabilă”, adăugând: „Nu era vorba deloc despre azil”.

„Cred că Wilders trădează Olanda”, a declarat viceprim-ministrul Mona Keijzer de la BBB.

Wilders le-a declarat reporterilor că intenționează să devină prim-ministru al Olandei „și să se asigure că PVV va deveni mai mare ca niciodată la următoarele alegeri”.

Sandra Phlippen, economistul-șef al băncii ABN AMRO, a declarat că impactul economic imediat al prăbușirii cabinetului pare minim, deoarece în cele 11 luni de mandat guvernul „abia dacă a făcut planuri concrete”.

Sondajele arată că partidele de extremă dreaptă și cele de stânga verde sunt la egalitate, problemele legate de migrație și costul vieții alimentând volatilitatea politică în întreaga Europă.

Wilders dorea prăbușirea guvernului, deoarece sprijinul pentru Partidul Libertății, partidul său, continuă să scadă în sondaje, potrivit Armidei van Rij, șefa Programului Europa de la Chatham House, citată de BBC.

Având în vedere că summitul NATO urmează să aibă loc la Haga la sfârșitul lunii, miniștrii lui Schoof vor încerca să rămână la putere cu titlu interimar până la stabilirea unei date pentru revenirea Olandei la urne - probabil în toamnă, potrivit presei olandeze.

În sistemul politic olandez, a deveni prim-ministru necesită formarea unei coaliții majoritare în parlamentul cu 150 de locuri.

Chiar dacă Wilders va depăși din nou așteptările experților politici, decizia sa de a destrăma guvernul este considerată nesăbuită - iar percepția că pune ambiția personală mai presus de stabilitatea națională ar putea complica și mai mult capacitatea sa de a forma alianțe după următoarele alegeri.

Partidele care au fost reticente sau au refuzat să intre la guvernare cu Wilders după ultimele alegeri vor considera probabil un astfel de parteneriat și mai puțin atractiv acum.

În plus, prin răsturnarea coaliției pe tema azilului, este probabil ca Wilders să o pună în centrul viitoarei sale campanii electorale.

Totuși, având în vedere că partidul său a fost responsabil pentru azil și imigrație timp de aproape un an, nu există garanții că un astfel de pariu va avea succes.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG