„Trad wife” (soția tradițională) este un fenomen cultural în creștere, promovat în special pe rețelele de social media – e vorba despre femei care susțin revenirea la rolurile tradiționale de gen, așa cum erau ele idealizate în anii 1950.
Soțiile tradiționale își asumă un rol predominant casnic, bazat pe susținerea soțului ca principală sursă de venit financiar și dedicarea completă îngrijirii gospodăriei și copiilor.
Mișcarea este caracterizată de o romantizare a vieții casnice: vorbește despre gătitul de la zero, purtarea hainelor vintage și despre un stil de viață care pare o evadare din presiunile și criticile societății moderne și ale capitalismului.
În multe cazuri, femeile implicate devin dependente financiar de soți; unele dintre ele, însă, continuă să câștige bani din activități online sau sponsorizări – ceea ce creează o contradicție între idealul promovat și realitatea economică.
Criticii susțin că mișcarea poate fi regresivă pentru drepturile femeilor, promovează stereotipuri rigide de gen și ignoră problematica dependenței financiare, precum și inegalitățile sociale. Alții o consideră doar o reacție la stresul vieții moderne și o căutare a unui stil de viață mai simplu, care să pună accent pe valori familiale și abilități tradiționale.
Tendința prinde avânt și în România, unde este percepută ca o modă importată și conectată la educația financiară și la dorința de retragere din cultura corporatistă.
Cu toate acestea, mișcarea „trad wife” ridică întrebări importante despre alegerea individuală și impactul asupra egalității de gen și statutului femeilor în societate. A devenit, în același timp, atunci când e corelată cu promovarea familiei tradiționale., un important mod de promovare politică.
*
În iunie 2024, într-un clip devenit viral pe TikTok, soția candidatului la președinție de la acea vreme, Călin Georgescu, dansează cu două mere în mână pe o melodie populară. În fundal se aude refrenul „M-a făcut mama așa/ să cânt și să pot dansa”. Femeia poartă un șorț de bucătărie pe care scrie „MAMA”. Cu litere îngroșate, pe ecran scrie „Cristela Georgescu, Președinte de Țară”. Într-un alt clip, Cristela Georgescu dă sfaturi culinare doamnelor, despre cum ar trebui să aleagă legumele (românești) ca ele să fie bune pentru folosirea în hrănirea familiei.
Specialiștii spun că ambele clipuri fac parte dintr-un curent care a prins peste ocean și care începe să fie în creștere și în România - „trad wife”.
„Trad wife” este un concept popular pe TikTok, Instagram și alte rețele sociale, care idealizează stilul de viață „stay at home wife” din anii 1950 din Statele Unite. Include recuperarea legăturii cu natura și mâncarea preparată acasă.
Femeile aleg să poarte rochii și perle inspirate din filmele care portretizează acea epocă.
Un concept similar este SAHG – „stay at home girlfriend” – stil de viață al femeilor fără copii, care aleg să nu lucreze și să-și promoveze viața de acasă.
Dependența financiară și controversele
Un element-cheie al conceptului este dependența financiară față de soț.
Multe femei au renunțat la cariere pentru a adopta acest stil de viață. Trendul a devenit popular prin videoclipuri care arată cum își petrec timpul acasă femeile, având grijă de familie și gospodărie.
Motivele acestei alegeri sunt diverse – de la nemulțumirea față de sarcinile suplimentare din gospodărie și față de cultura „hustle” (care promovează munca excesivă în detrimentul altor preocupări), până la dorința de o viață mai simplă, axată pe grija pentru familie.
Să-ți permiți să stai acasă este un privilegiu real, într-o lume în care în majoritatea familiilor, ambii adulți lucrează și trăiesc doar din salariul lunar. Iar trendul nu ia în calcul această realitate economică: dependența financiară arată lipsa educației financiare, scrie presa americană pe tema „trad wife”.
Profilul adeptelor. „Mamele curentului”
Studiile arată că majoritatea adeptelor sunt femei albe, heterosexuale, care susțin valorile tradiționale de gen, ignorând distribuția echitabilă a muncii domestice și lipsa unui sistem de sprijin pentru creșterea copiilor.
Totodată, realitatea lor este adesea diferită de imaginea prezentată online; multe au și joburi și câștigă bani din activitățile social media.
În România, care e „early adopter”, moda prinde rapid, chiar dacă provine din alte culturi.
Cynthia Loewen și Hannah Neeleman, „mamele curentului”
Cynthia Loewen, fostă regină a concursurilor de frumusețe, era, înainte de a începe să promoveze „trad wife”, studentă la Medicină. După căsătorie și după ce a devenit mama a șase copii, a constat – spune ea într-un interviu – că „viața de soție o împlinește mai mult decât cea de femeie care lucrează”.
Hannah Neeleman, fostă dansatoare și mamă a opt copii, a renunțat la carieră pentru viața la fermă și a înființat o platformă de social media pe care își expune viața de familie. Într-un interviu pentru New York Times, Hannah, care are opt copii, spune că ideea i-a venit în timpul facultății.
Cele două sunt considerate două figuri importante ale curentului „trad wife” în Statele Unite. Hannah Neelman, de pildă, are aproximativ 10 milioane de urmăritori pe Instagram și aproape 9,8 milioane – pe TikTok.
Feminitatea toxică
Relația „trad wife” cu feminismul este tensionată.
Deși unele „soții tradiționale” susțin că alegerea lor este feministă, faptul că stilul lor de viață promovează inferioritatea femeii față de bărbat contrazice principiile egalității sociale, economice și politice.
Însă multe femei „trad wife” sunt, pe de altă parte, deja independente financiar prin activități online, ceea ce generează o contradicție între ideal și realitate.
Fenomenul este considerat, în același timp, o reflexie a feminismului alegerii, dar trebuie analizat în contextul patriarhatului, capitalismului și inegalităților rasiale, spun experții americani care au studiat fenomenul. Mișcarea privilegiază femeile albe din clasa mijlocie și perpetuează stereotipuri dăunătoare despre rolurile de gen.
Retragerea în spațiul casnic: o reacție la capitalism
Fenomenul poate fi considerat, crede istoricul Cosmin Popa, inclusiv o reacție la sistemul capitalist care pune femeile în situația dificilă de a jongla între responsabilitățile profesionale și munca neremunerată acasă.
În Franța, „trad wife” reflectă lipsurile sistemului de protecție socială, iar în Spania, este o reacție la dezamăgirea față de feminism. Totuși, „acasă” poate fi un spațiu nesigur, reprezentat de numeroase cazuri de violență domestică, un risc pe care mișcarea îl trece adesea sub tăcere.
Alina Dolea: „Traditional Wife” – între nostalgie și politică în România postmodernă
Alina Dolea este cercetătoare și profesoară la Bournemouth University. A urmărit fenomenul „trad wife” pe rețelele sociale din România în contex politic.
„Am observat o intensificare a acestui fenomen începând cu alegerile din mai anul acesta, când comunicarea Cristelei Georgescu (soția fostului candidat la alegerile prezidențiale din 2024, Călin Georgescu -n.r.) și comunitățile de mame legate de ea au adus în prim-plan valori conservatoare și simboluri naționale”, explică Dolea.
În ultimii 15 ani, spune Dolea, Cristela Georgescu și-a asumat un rol conservator în familie și societate, centrat pe grija pentru casa și copiii săi, o imagine stilizată reinventată ca o formă de putere culturală și socială.
„Cristela Georgescu și-a construit o imagine de «mamă a națiunii», exprimând preocupări dintre cele mai diverse, de la hrană sănătoasă la teme legate de vaccinare și educație”, mai spune Dolea.
Idee a fost activată în spațiul online inclusiv prin intermediul unor comunități formate organic în jurul grijii pentru educație și parenting, teme atinse de Cristela Georgescu încă dinainte ca fenomenul „trad wife” să capete, în România, o tentă politică mai evidentă, susține Alina Dolea.
„Am observat cum aceste comunități online au crescut în volum și influență, tratând subiecte de la diversificare, până la controversele de sănătate, cum ar fi vaccinarea, și chiar probleme de statut și putere pentru femeile în spațiul public”, precizează cercetătoarea.
Cine e Cristela Georgescu
Cristela Georgescu a lucrat mai bine de 15 ani în domeniul bancar.
După această carieră în sistemul financiar, s-a orientat către medicina alternativă, naturopatie și educație holistică pentru sănătate, promovează un stil de viață natural și o alimentație sănătoasă, fiind autor de cărți și coordonatoare de programe educaționale în domeniu.
Ea a creat comunități în jurul valorilor tradiționale și a alimentației sănătoase, dar și al scepticismului față de anumite practici medicale moderne, inclusiv față de vaccinare.
Potrivit Alinei Dolea, „imaginarul colectiv nostalgic, dominat de un trecut idealizat, împreună cu traumele post-industriale suferite în societate, sunt factori care alimentează acest fenomen”.
Ea notează că în zonele postindustriale ale României, unde schimbările socio-economice au fost resimțite dur, există o căutare a stabilității și a valorilor tradiționale, „care de multe ori devin vehiculul unui discurs politic și cultural ce mobilizează electoratul conservator.”
Dincolo de online: consecințele asupra societății și politicii
Alina Dolea avertizează că, deși fenomenul își are rădăcinile în revistele de parenting și preocupările pentru sănătatea copiilor, „mobilizarea de pe rețelele sociale prin simboluri naționale și coduri criptate de comunicare a făcut ca acest discurs să devină o forță electorală serioasă, dar și un pericol din punct de vedere al polarizării sociale”.
Mesajele transmise nu doar că salută tradiția, ci și cultivă o complicitate emoțională profundă între femeile care simt nevoia de siguranță în lumea socială actuală. Aceste mesaje exploatează sentimentul de vulnerabilitate, creând o narativă în care femeia capătă putere prin readucerea la rolul tradițional de sprijin pentru familie și națiune.”prof. Alina Dolea, specialistă în comunicare strategică
Cercetătoarea observă cum „Cristela Georgescu nu este doar o activistă în domeniul educației alimentare, ci și o persoană care își construiește cu răbdare și metodă imaginea de lider, cu o strategie de marketing absolut sofisticată.”
În multe clipuri video, Cristela Georgescu apare ca o prezență liniștită, din umbră, dar cu un rol de coordonator al mesajelor politice, construind o putere simbolică care ar putea să-i permită, în perspectivă, o tranziție în spațiul politic formal.
„Ea nu oferă sloganuri politice evidente, dar simbologia, valorile și metodele sale de comunicare îi aduc o bază solidă de susținători,” explică Dolea.
În acest sens, „ea transformă nostalgia familiei tradiționale într-un capital politic, ceea ce o face o figură periculoasă din punctul de vedere al contestării pluralismului democratic.”
Diaspora și comunitățile de femei
Un alt aspect abordat de Alina Dolea este modul în care fenomenul „traditional wife” se inserează în diaspora românească și felul în care tema familiei tradiționale și a valorilor naționale este resimțită acolo.
„Românii din diaspora, confruntați cu traume intergeneraționale și cu discontinuități culturale, găsesc în aceste comunități online un spațiu de apartenență și validare.”
Ea subliniază, totodată, lipsa punților între diferitele grupuri sociale din care provin românii în diaspora, dar și din țară, ceea ce face ca acest fenomen să capete valențe politice și sociale diverse, greu de gestionat într-un spațiu democratic deschis.
Istoricul Cosmin Popa: de la Elena Ceaușescu, la arhetipul femeii tradiționale
Cristela Georgescu este un nou tip de femeie promovată în politica românească căreia i se atribuie sintagma de „Mamă a națiunii”. Prima căreia i s-a atribuit sintagma.
„Ea era mama națiunii, om de știință și politician, un fel de polimată care își manifesta forța pe toate aceste planuri”, explică Popa.
Pe de altă parte, Elena Ceaușescu nu era femeia tradițională de casă, ci o figură avansată, chiar dacă propaganda o idealiza ca pe „mama națiunii”.
„Propaganda nu este neapărat rațională sau coerentă,” spune Popa. „Elena Ceaușescu putea fi prezentată ca mamă perfectă fără dovezi, dar dimensiunile de politician și savant erau cele cu adevărat importante.”
Potrivit istoricului, rolul de „mamă a națiunii” a devenit esențial pe măsură ce familia Ceaușescu intenționa să construiască o bază de putere prin fiul cel mic. „Elena Ceaușescu a căpătat o importanță egală pe plan politic și științific cu această dimensiune simbolică.”
Ierarhia prezentării sale punea accent mai întâi pe cariera științifică și politică, unde a obținut numeroase titluri internaționale, fiind cooptată în structuri de elită precum Academia din New York.
Popa plasează figura Elenei Ceaușescu într-un curent mai larg din lumea comunistă, care promova egalitatea de gen într-o formă oficială, deși contrafactuală. „Femeile erau integrate în munca industrială, agricolă și culturală,” dar această egalitate era impusă într-un cadru politic rigid.
Elena Ceaușescu s-a înrădăcinat în acest context, dar cu pretenții mai ample, controlând aparatul partidului și fiind o personalitate de nivel înalt în regimul dictatorial.
Întrebat despre actualul curent „trad wife”, Popa consideră că acesta este o manifestare modernă a tendinței de restaurare a valorilor tradiționale, în care rolurile de gen sunt strict separate, adesea în defavoarea egalității reale. „Este un tip de reacție socială la discursurile conflictuale despre identitate și egalitate, dar promite stabilitate într-o lume agitată.”
Popa subliniază că fenomenul este și o reacție la consumul excesiv și munca alienantă din capitalism, „o respingere a culturii hustle și efortului personal neîntrerupt care adesea nu este recompensat corect”. Această tendință poate include motivații profunde legate de epuizarea generalizată a indivizilor în societatea modernă.
Istoricul vede în „trad wife” o linie continuă de la arhetipurile politice ale comunismului, unde femeia capătă un rol ideologic ambiguu, atât de femeie emancipată, cât și de mamă și gospodină extremă.
„Asemenea Elenei Ceaușescu, care în epoca sa a fost o diversiune propagandistică, femeile din curentul «trad wife» sunt adesea prezentate într-un mod idealizat, dar realitatea sub acest ideal este mult mai complexă și adesea contradictorie.”
Teologul Paul Palencsar: Fenomenul este toxic pentru biserică
Paul Palencsar este teolog și jurnalist. Spune că „trad wife” „este o formă de sincretism al credințelor, un amestec de tradiții și obiceiuri cu foarte puțină legătură cu duhul autentic evanghelic. Discursul e dezordonat și greu de corelat cu scripturile”.
Punerea femeii tradiționale în paradigma familiei tradiționale este de asemenea greșită, la fel ca și teoria de subordonare a femeii bărbatului.
Palencsar evidențiază că scopul căsătoriei nu este doar să faci copii, ci „împreună-mântuirea bărbatului și femeii”. „Este un semn de egalitate, de întovărășire – Adam nu trebuia să fie singur, atunci Dumnezeu a creat pe Eva,” explică el.
Teologul atrage atenția că, deși sunt complementarități biologice, acestea nu justifică subordonarea femeii: „Căsătoria nu trebuie să devină o corvoadă în care femeia este pusă la patru ace să servească bărbatul, ci un parteneriat egal.”
Referindu-se la condiția femeii în alte culturi, Palencsar critică modelele în care femeia este supusă sever, „nu are voie să iasă din casă neînsoțită”, și afirmă clar că „aceasta nu are nimic în comun cu tradiția ortodoxă.”
El explică de ce trebuie să separăm familia ca instituție (bărbat și femeie împreună) de alte interpretări agresive: „Familia nu este doar un construct cultural, ci o comunitate legitimă, iar aceste roluri tradiționale trebuie înțelese în contextul firescului.”
Palencsar își exprimă speranța că aceste tendințe nu vor prinde rădăcini adânci în societatea românească, care se confruntă deja cu provocări legate de extremism și intoleranță în numele religiei.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
