Rezumat
- Armata israeliană a declarat că peste 60 de avioane de luptă au lovit zeci de ținte în jurul Teheranului și în alte locuri, inclusiv sediul agenției de cercetare nucleară a Iranului
- O rachetă iraniană a lovit un parc tehnologic din orașul Beersheba, din sudul Israelului, avariind mai multe clădiri din apropierea unui atac anterior.
- Diplomați din UE, Marea Britanie, Germania și Franța se întâlnesc cu ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, la Geneva. E prima discuție față în față a diplomaților de la începerea ostilităților, săptămâna trecută
- Abbas Araghchi a declarat că Iranul sa nu va intra în negocieri cu SUA până când atacurile israeliene nu vor înceta.
Actualizare ora 22:45 - Ministrul de externe iranian spune că Iranul este pregătit să ia în considerare eforturile diplomatice „odată ce agresiunea va fi oprită”
Ministrul de externe iranian a vorbit și el după discuțiile de la Geneva.
Abbas Araghchi le-a declarat reporterilor că Iranul este „gata să ia în considerare din nou diplomația odată ce agresiunea va fi oprită” și „agresorul va fi tras la răspundere pentru crimele odioase comise”.
El a spus că programul nuclear al Iranului este pașnic și că atacurile asupra acestuia reprezintă o încălcare a dreptului internațional, adăugând că Iranul va continua „să își exercite dreptul legitim la autoapărare”.
„Vreau să fie foarte clar că capacitățile de apărare ale Iranului nu sunt negociabile”, a spus el, citat de BBC.
Actualizare ora 22:20 - Ministrul francez de externe a declarat că ministrul de externe iranian „și-a exprimat disponibilitatea” de a continua discuțiile
Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a declarat că nu cred că există o „soluție militară definitivă” la „problema nucleară iraniană”.
„Ministrul iranian de Externe și-a exprimat disponibilitatea de a continua aceste discuții privind programul nuclear și, într-un sens mai larg, asupra tuturor problemelor”, a declarat el presei reunite în capitala elvețiană.
„Și ne așteptăm ca Iranul să fie deschis discuțiilor, inclusiv cu Statele Unite, pentru a ajunge la o soluționare negociată prin dialog”, spune el.
Între timp, ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat că „este efortul nostru comun să evităm o nouă escaladare” în Orientul Mijlociu și să „facem progrese în negocieri”.
Actualizare 22:15 - Miniștrii europeni de externe sunt dornici să vadă „discuții în curs”
Într-un scurt comentariu adresat presei după încheierea discuțiilor, vicepreședintele Comisiei Europene a declarat că escaladarea regională „nu aduce beneficii nimănui” și de aceea „trebuie să menținem discuțiile deschise”.
Kaja Kallas a spus că ambele părți au convenit să discute despre domeniul nuclear și „chestiuni mai largi”.
Secretarul de externe al Marii Britanii, David Lammy, a declarat că „am fost clari, Iranul nu poate deține o armă nucleară”.
El a spus că și el și colegii săi, miniștri de externe europeni, sunt „dornici” să continue „discuțiile în curs” privind negocierile cu Iranul.
„Îndemnăm Iranul să continue discuțiile cu Statele Unite”, spune Lammy, adăugând că „acesta este un moment periculos” și că este „extrem de important” să nu asistăm la o escaladare regională a conflictului dintre Iran și Israel.
Actualizare 22:00 - Discuțiile dintre miniștrii europeni de externe și Iran s-au încheiat
Întâlnirea dintre miniștrii europeni de externe și o delegație iraniană la Geneva s-a încheiat.
Aceștia au purtat discuții astăzi, în cadrul eforturilor de atenuare a conflictului dintre Iran și Israel.
Atmosfera la hotel de lux din Geneva, unde discuțiile dintre miniștrii europeni de externe și omologul lor iranian continuă până seara, este una sumbră, relatează BBC.
Discuțiile cu miză mare care au loc aici, în Elveția, ar putea determina cursul unui război care se intensifică.
Este prima dată când ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, s-a întâlnit față în față cu unii dintre omologii săi occidentali de când Israelul i-a atacat țara, acum o săptămână. Înainte de a li se alătura, el s-a adresat Consiliului ONU pentru Drepturile Omului.
Ambasadorul Israelului la ONU la Geneva, Daniel Meron, a emis o declarație în care și-a exprimat obiecția vehementă față de faptul că lui Araghchi i s-a acordat cuvântul în cadrul consiliului – o dispută minoră în comparație cu escaladarea militară majoră care se desfășoară pe teren în ambele țări.
Aceste discuții de la Geneva sunt văzute ca o ultimă încercare de a găsi o cale de ieșire negociată.
BBC scrie, citând surse autorizate, că Iranului i se spune că trebuie să înceteze total îmbogățirea sa nucleară - o cerere pe care a respins-o întotdeauna, insistând că aceasta îi încalcă dreptul la un program nuclear pașnic.
Dar acesta este și un ultimatum al SUA.
Secretarul britanic de externe, David Lammy, a zburat la Geneva cu un zbor de noapte de la Washington, cu un mesaj clar.
Teheranul s-ar putea confrunta cu o alegere dificilă - menținerea programului său nuclear sau ținerea puterii militare americane în afara acestui conflict periculos.
Actualizare 21:30 - Putin spune că se poate găsi o soluție la conflictul Iran-Israel
Președintele rus Vladimir Putin afirmă că se poate găsi o soluție la conflictul Iran-Israel și că Moscova discută cu ambele părți.
Putin a spus la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg că are „câteva propuneri cu participarea noastră”.
„Nu suntem în niciun caz, aș vrea chiar să atrag atenția asupra acestui lucru, nu căutăm mediere, pur și simplu oferim idei.”
Putin a spus că „se pot găsi cu siguranță soluții acceptabile pentru ambele țări. În opinia mea, o astfel de soluție există”.
Actualizare ora 21:00 - Un grup de miniștri europeni de externe s-a întâlnit cu omologul lor iranian
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Franța și aliații săi europeni vor prezenta Iranului o propunere diplomatică pentru a pune capăt conflictului cu Israelul, dar Iranul „trebuie să dea dovadă de voință” - am analizat cele patru componente principale ale propunerii sale.
Secretarul de externe al Marii Britanii, David Lammy, a declarat că „există acum o fereastră în următoarele două săptămâni pentru a găsi o soluție diplomatică” , după ce președintele american Donald Trump a declarat că va decide dacă se va alătura atacurilor israeliene asupra Iranului în decurs de două săptămâni.
Ambasadorul Israelului la ONU la Geneva , Daniel Meron, a declarat că se așteaptă ca miniștrii europeni de externe să ceară o „retragere completă” a programului nuclear al Iranului.
Anterior, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că țara sa nu va intra în negocieri cu SUA până când atacurile israeliene nu se vor opri , relatează presa de stat.
În timp ce discuțiile de la Geneva continuă, schimbul de focuri dintre Israel și Iran continuă - Israelul fiind lovit de o nouă rundă de atacuri iraniene în această după-amiază.
De ce nu poate Iranul să aibă arme nucleare dacă alte țări pot?
Doar o mână de țări dețin arme nucleare: Regatul Unit , SUA, Rusia, China, Franța, India, Pakistan și Coreea de Nord.
Se crede că și Israelul le deține, dar acest lucru nu este nici confirmat, nici negat.
Deci, de ce unele țări le pot avea și altele nu?
Răspunsul se află într-un pact din 1968 numit Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare (TNP) în care se precizează că țările pot avea programe nucleare civile, dar că nu ar trebui să obțină arme nucleare alte țări decât cele care deja le au.
TNP este obligatoriu din punct de vedere juridic, iar marea majoritate a țărilor l-au semnat - inclusiv Iranul.
Cu toate acestea, Israel, India, Pakistan și Sudanul de Sud nu l-au semnat, iar Coreea de Nord s-a retras ulterior.
India și Pakistanul nu au fost recunoscute ca state deținătoare de arme nucleare la intrarea în vigoare a tratatului și ar fi obligate să se dezarmeze dacă ar adera acum.
Sudanul de Sud este o țară relativ nouă, fără program nuclear.
Israelul nu a semnat deoarece urmărește o politică de ambiguitate nucleară ca tactică împotriva dușmanilor și nu permite inspecții ale instalațiilor sale nucleare, ceea ce ar fi necesar în temeiul TNP.
Iranul, țările arabe și alte state au cerut de mult timp ca Israelul să fie presat să se dezarmeze și să fie transparent în ceea ce privește programul său nuclear, considerând presupusul arsenal al Israelului o sursă de tensiune regională și o amenințare.
Iranul a negat întotdeauna că ar dori să dețină arme nucleare și nu deține niciuna, deși multe țări nu sunt convinse de afirmațiile Iranului privind intențiile pașnice.
În 2002 s-a descoperit că avea un program nuclear secret, nepermis în temeiul TNP, ceea ce a declanșat o criză de ani de zile care, în mare parte, a dus la evenimentele de astăzi.
Sursa: BBC
Actualizare ora 20:30 - Delegația iraniană a cerut o scurtă pauză a discuțiilor diplomatice
Delegația iraniană prezentă la discuțiile de la Geneva a solicitat o scurtă pauză pentru consultări.
Discuțiile la care au participat miniștrii de externe ai Regatului Unit, Germaniei și Franței, precum și șeful politicii externe a UE, durau de o oră și jumătate.
În timpul acestei întâlniri cu miză mare se transmite Iranului un mesaj că trebuie să accepte zero îmbogățire a uraniului - o cerere pe care a respins-o în mod repetat ca fiind o linie roșie care încalcă dreptul său la un program nuclear pașnic.
Actualizare ora 20:00 - Zeci de răniți într-un atac asupra nordului Israelului
Serviciile de urgență din Israel au anunțat că zeci de persoane au fost rănite în nordul țării, în urma ultimei runde de atacuri din partea Iranului.
Trei persoane se află în stare gravă, a declarat Magen David Adom (MDA), inclusiv un bărbat în vârstă de 40 de ani, un băiat de 16 ani și un bărbat în vârstă de 54 de ani.
Alți 20 se află într-o „stare ușoară”, spune MDA, cu diverse răni provocate de explozii și șrapneluri.
O femeie în vârstă de 51 de ani a murit într-un adăpost din Karmiel după ce a suferit un atac de cord.
Actualizare ora 19:30 - Marea Britanie își va retrage personalul ambasadei din Iran, a anunțat Ministerul de Externe
Marea Britanie a anunțat că își retrage personalul de la ambasada sa din Teheran, invocând situația actuală de securitate.
„Am luat măsura de precauție de a retrage temporar personalul nostru britanic din Iran”, a anunțat într-un comunicat Ministerul britanic pentru Externe, Commonwealth și Dezvoltare.
„Ambasada noastră continuă să funcționeze de la distanță.”
La începutul săptămânii, Regatul Unit a anunțat că retrage temporar membrii familiilor personalului de la ambasada și consulatul său din Israel din motive de siguranță.
Actualizare ora 19:00 - Secretarul general al ONU: Există o „lipsă de încredere” în discuțiile privind programul nuclear al Iranului
În discursul său de deschidere la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, secretarul general al ONU, António Guterres, avertizează că, odată cu continuarea conflictului dintre Israel și Iran, lumea „se îndreaptă rapid spre” o criză.
„Extinderea acestui conflict ar putea aprinde un foc pe care nimeni nu-l poate controla”, spune el.
Guterres adaugă că, în opinia sa, în centrul conflictului se află „chestiunea nucleară”.
„Iranul a declarat în repetate rânduri că nu dorește să obțină arme nucleare. Dar să recunoaștem că există o lipsă de încredere”, spune el.
„Fac apel la încetarea luptelor și la revenirea la negocieri serioase.”
Actualizare ora 18:00 - Consiliul de Securitate al ONU a convocat o reuniune pe tema conflictului Iran-Israel
În timp ce discuțiile diplomatice au loc la Geneva, membrii Consiliului de Securitate al ONU se reunesc la New York pentru a discuta despre conflictul dintre Israel și Iran.
Actualizare ora 17:00 - Care este poziția Israelului în discuțiile nucleare?
Un oficial guvernamental israelian de rang înalt, care a cerut să nu fie citat, a declarat pentru BBC că Israelul nu se opune programului nuclear civil al Iranului, dar că nu i se poate permite să îmbogățească uraniu în interiorul granițelor sale.
El spune că Israelul a adoptat această opinie pentru că îmbogățirea uraniului din Iran poate ușor depăși nivelul de îmbogățire de 3,67% necesar pentru generarea de energie electrică pașnică.
AIEA, organismul ONU de supraveghere nucleară, afirmă că Iranul a acumulat 400 kg de uraniu îmbogățit cu până la 60%.
Sugestia că uraniul iranian ar putea fi îmbogățit în siguranță în afara țării a fost, se pare, exact ceea ce sugera trimisul președintelui Trump, Steve Witkoff, în timpul negocierilor cu iranienii înainte de începerea acestui conflict.
Întrebat ce dovezi are Israelul că Iranul construiește o bombă, afirmație repetată de nenumărate ori din 1995 încoace, oficialul a spus că în urmă cu trei luni Iranul avea suficient uraniu îmbogățit pentru a construi șase bombe.
Săptămâna trecută, înainte ca Israelul să înceapă campania aeriană, această capacitate crescuse la nouă bombe, a adăugat el.
Actualizare ora 16:00 - Discuțiile europene cu ministrul de externe al Iranului au început la Geneva
Agenția de știri AFP relatează că au început discuțiile diplomatice dintre miniștrii europeni de externe și omologul lor iranian, Abbas Araghchi.
Araghchi a susținut la Geneva un discurs la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului.
Înalți diplomați din Marea Britanie, Germania, Franța și UE se află în Elveția pentru a se întâlni cu Araqchi, în speranța găsirii unei soluții diplomatice pentru atenuarea conflictului irano-israelian.
Actualizare ora 15:00 - Ministrul de externe al Iranului acuză Israelul de „un act de agresiune scandalos”
Ministrul de externe iranian a avertizat că atacul Israelului asupra țării sale este un „moment istoric pentru civilizația umană” în care țările trebuie să apere dreptul internațional.
Într-o declarație adresată Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, Abbas Araghchi a declarat că Israelul i-a atacat țara în „mijlocul unui proces diplomatic în curs” cu SUA privind capacitatea nucleară a Iranului - un proces pe care Iranul îl considera „promițător”.
El descrie atacul surpriză al Israelului drept „un act de agresiune scandalos”, o „încălcare flagrantă a cartei ONU”, care a sfidat „standardele pe care le reprezintă acest consiliu”.
Araghchi a făcut aceste declarații înaintea discuțiilor cu miniștrii de externe ai Regatului Unit, Franței și Germaniei, menite să dezescaladeze conflictul dintre Iran și Israel și să revină la negocierile diplomatice privind capacitatea nucleară a Iranului.
Actualizare ora 14:00 - Doi răniți în ultimele atacuri asupra Israelului
Două persoane au fost rănite în urma unor atacuri iraniene, a anunțat serviciul de urgență israelian Magen David Adom (MDA).
Unul este un băiat de 16 ani aflat într-o stare gravă, cu răni de șrapnel în partea superioară a corpului, se arată în raport, iar celălalt este un bărbat de 54 de ani care se află într-o stare moderată, cu o rană provocată de șrapnel la membrele inferioare.
Actualizare ora 13:30 - Lovituri iraniene la un centru tehnologic
Imaginile arată incendii care ard în apropierea birourilor Microsoft din Beersheba, sudul Israelului, și există pagube la clădirile rezidențiale.
Cinci oamenii au fost răniți și au fost duși la spital, potrivit serviciilor de urgență israeliene.
Se pare că Iranul a vizat din nou parcul tehnologic avansat Gav-Yam, pe care oficialii iranieni au spus că îl vizează ieri dimineață, când spitalul Soroka din apropiere a fost lovit.
Diplomați europeni se întâlnesc la Geneva cu cei iranieni
Astăzi, la Geneva, miniștrii europeni de externe se întâlnesc cu omologul lor iranian, Abbas Araghchi, pentru a încerca să detensioneze criza dintre Iran și Israel.
Vor fi primele discuții față în față între Teheran și guvernele occidentale de când Israelul a atacat Iranul în urmă cu o săptămână.
Înainte de izbucnirea acestui conflict, SUA au continuat propriile discuții bilaterale cu Iranul pentru un nou acord nuclear, marginalizând Europa, care a jucat un rol vital în acordul din 2015 din care președintele Trump s-a retras în primul său mandat.
Se așteaptă ca miniștrii europeni să îndemne Iranul să revină la masa negocierilor. Iranul transmite că dorește să negocieze, dar nu în timp ce este atacat.
AIEA confirmă că atacul israelian a avariat situl nuclear Arak
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) confirmă un atac israelian asupra unui obiectiv nuclear iranian în construcție în apropierea orașului Arak a cauzat daune „clădirilor cheie”.
Avioanele de război israeliene au bombardat joi reactorul cu apă grea Arak, deși AIEA a declarat că instalația nu conținea material nuclear.
Reactoarele precum instalația Arak, la 250 km sud-vest de Teheran, pot să fie utilizate în scopuri științifice, dar ca produs secundar să creeze plutoniu, care poate folosit pentru a fabrica arme nucleare.
Șeful AIEA, Rafael Grossi, a declarat că nu a existat până acum niciun „incident radiologic major” ca urmare a lovituri israeliene, există încă riscul unui „accident radiologic”.
Șapte au fost răniți în atacul de la Beersheba
Oficialii din domeniul sănătății din Israel au actualizat la șapte numărul victimelor după atacul cu rachete asupra orașului Beersheba din timpul nopții.
„Rănile au fost suferite în timp ce alergam în zonele protejate și ca urmare a impactului”, a spus un purtător de cuvânt al ministerului Sănătății.
Rusia va reacționa „foarte negativ” dacă Khamenei va fi ucis
Pe de altă parte, Rusia va reacţiona „foarte negativ” dacă liderul supme iranian, ayatollahul Ali Khamenei, va fi ucis, a spus pentru Sky News, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
„Acest lucru ar antrena apariţia unor sentimente extremiste în Iran, iar cei care iau în calcul (să-l asasineze pe Ali Khamenei) ar trebui să ţină cont de asta. Ei vor deschide cutia Pandorei”, spune Peskov.
***
Președintele american Donald Trump va lua o decizie „în următoarele două săptămâni” privind implicarea directă a Statelor Unite în conflictul dintre Israel și Iran, a anunțat Casa Albă.
Vineri dimineață, Israelul a anunțat că a lansat lovituri asupra a zeci de ținte militare din Iran, inclusiv asupra unor situri nucleare.
„Având în vedere că există o șansă considerabilă ca negocierile cu Iranul să aibă sau nu loc în viitorul apropiat, voi lua o decizie dacă intervenim sau nu în următoarele două săptămâni”, a transmis purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, citind un mesaj de la Trump pe 19 iunie.
Declarațiile vin în ajunul unei întâlniri planificate la Geneva între miniștrii de externe ai celor trei mari puteri europene — Marea Britanie, Franța și Germania — și ministrul iranian de externe Abbas Araqchi.
În cadrul unui briefing de presă, Leavitt a spus că președintele Trump preferă o soluție diplomatică cu Teheranul, dar scopul său principal rămâne acela de a împiedica Iranul să obțină o armă nucleară.
Purtătoarea de cuvânt a mai spus că președintele Trump vrea ca orice acord trebuie să interzică îmbogățirea uraniului de către Iran și să garanteze că Teheranul nu poate dobândi arme nucleare.
Iranul susține că programul său nuclear are scopuri civile și respinge constant interdicțiile privind îmbogățirea uraniului.
„Președintele este întotdeauna interesat de o soluție diplomatică. Este liderul păcii. Este președintele păcii prin forță. Și, deci, dacă există o șansă de diplomație, președintele o va valorifica”, a spus Leavitt. „Dar nu se teme nici să folosească forța”, a adăugat ea.
Pe platforma sa, Truth Social, Trump a respins un articol din Wall Street Journal care cita trei surse afirmând că el ar fi aprobat planuri de participare a forțelor SUA la atacurile Israelului asupra Iranului, dar că așteaptă să vadă dacă Teheranul renunță la programul său nuclear.
„Wall Street Journal nu are nicio idee despre ce gândesc eu în legătură cu Iranul!”, a scris Trump.
Potrivit Bloomberg, oficiali americani se pregătesc pentru o posibilă lovitură asupra Iranului în zilele următoare, posibil chiar în weekend.
Pe 18 iunie, Trump a declarat reporterilor că „nu caută un război” cu Iranul, dar ar putea fi nevoit să acționeze pentru a preveni dezvoltarea unei arme nucleare de către Teheran.
„Dacă alegerea este între a lupta și a permite Iranului să aibă o armă nucleară, trebuie să faci ceea ce trebuie”, a spus președintele SUA.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat într-un interviu televizat că Israelul este „capabil să lovească toate facilitățile nucleare ale Iranului”, dar că „orice ajutor este binevenit”.
„Trump va face ce este bine pentru SUA, iar eu voi face ce este bine pentru Israel”, a spus Netanyahu.
Armata israeliană a declarat că una dintre țintele principale a fost Organizația pentru Inovație și Cercetare în Apărare (SPND), acuzată de implicare în dezvoltarea armelor nucleare.
Conform unui oficial militar israelian, atacurile israeliene de până acum au distrus aproximativ două treimi din lansatoarele de rachete balistice ale Iranului.
Estimarea israeliană e că Iranul dispunea, înainte de conflict, de aproximativ 2.000 de rachete balistice.
Instalația de îmbogățire a uraniului de la Fordow, aflată sub un munte, este considerată inaccesibilă armelor israeliene, dar vulnerabilă la bombele americane anti-buncăr.
Atacurile au generat reacții internaționale. Rusia a avertizat SUA că o intervenție directă ar fi „un pas extrem de periculos”.
China a cerut un „încetare imediată a focului”, iar liderii europeni încearcă să reactiveze diplomația.
Ministrul britanic de Externe David Lammy a subliniat că „există o fereastră de două săptămâni pentru o soluție diplomatică”.
Pe 19 iunie, Israelul a promis că „va elimina” amenințarea nucleară și balistică a Iranului, după ce atacurile aeriene iraniene au vizat un spital din Beersheba. Autoritățile israeliene au anunțat că mai multe zone locuite au fost lovite, iar 40 de persoane au fost rănite.
Potrivit agenției Tasnim, apropiată de Garda Revoluționară Islamică a Iranului (IRGC), atacul a vizat un sediu militar și de informații al Israelului, situat în apropierea centrului medical Soroka.
Tot pe 19 iunie, Israelul a bombardat situri nucleare din Iran, inclusiv Natanz și Isfahan. Inițial, a fost anunțată și lovirea centralei de la Bushehr, dar ulterior informația a fost retractată.
„Suntem angajați să distrugem amenințarea nucleară, amenințarea unei anihilări nucleare împotriva Israelului”, a declarat Netanyahu în timpul unei vizite la Beersheba.
„Avem două obiective — programul nuclear și rachetele balistice. Le vom elimina. Suntem în procesul de eliminare a acestei amenințări”, a adăugat el.
Pe 20 iunie, armata israeliană a emis un avertisment de evacuare pentru locuitorii din zona industrială a satului iranian Kolesh Taleshan, anunțând atacuri iminente asupra infrastructurii militare de acolo.
Între timp, ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a ordonat intensificarea atacurilor asupra țintelor strategice din Iran și asupra instituțiilor guvernamentale din Teheran. El a transmis că liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, „nu mai poate fi lăsat să existe”.
„Khamenei declară deschis că vrea distrugerea Israelului — el este cel care dă ordinul de a trage asupra spitalelor. Consideră distrugerea statului Israel un obiectiv. Un astfel de om nu mai poate fi lăsat să existe”, a afirmat Katz.
Încercări diplomatice ale țărilor europene
În paralel, aliații europeni ai SUA intensifică eforturile diplomatice. Miniștrii de Externe ai Germaniei, Franței și Marii Britanii urmează să se întâlnească cu Abbas Araqchi la Geneva pe 20 iunie, în timp ce ONU a programat o sesiune specială pe aceeași temă.
Un diplomat german a declarat că discuțiile de la Geneva urmăresc obținerea unei garanții din partea Iranului că programul său nuclear este destinat exclusiv scopurilor civile.
„Iranienii nu pot sta la masă cu americanii, dar pot cu noi”, a spus un alt diplomat european pentru Reuters.
„Le vom spune să revină la masa negocierilor, înainte de a se ajunge la un scenariu catastrofal, exprimând totodată îngrijorările noastre legate de rachetele balistice, sprijinul acordat Rusiei și reținerea cetățenilor noștri”, a mai spus diplomatul.
Karoline Leavitt a confirmat că Trump se așteaptă ca miniștrii europeni de externe să transmită „un mesaj direct către iranieni” în aceste discuții.
Premierul britanic Keir Starmer a avertizat că există un „risc real de escaladare” și l-a îndemnat pe Trump să se abțină de la o acțiune militară împotriva Iranului.
Israelul a lansat actuala ofensivă pe 13 iunie, susținând că este necesară pentru a opri programul nuclear iranian. Potrivit unor organizații pentru drepturile omului, peste 600 de persoane, inclusiv civili, au fost ucise.
Iranul a ripostat cu drone și rachete, ucigând 24 de persoane, conform autorităților israeliene. O mare parte din conducerea militară și științifică a Iranului a fost eliminată în atacuri aeriene.
Israel și mai mulți dintre aliații săi occidentali, inclusiv SUA, acuză Iranul că urmărește obținerea armelor nucleare — acuzație pe care Teheranul o respinge categoric.
Armata israeliană a confirmat pe 19 iunie o „serie de atacuri” în zona capitalei iraniene și în alte locații, inclusiv asupra reactorului cu apă grea de la Arak, la 250 km sud-est de Teheran, după un avertisment de evacuare.
„Lovitura a vizat componenta destinată producerii de plutoniu, pentru a împiedica restaurarea reactorului și utilizarea lui în dezvoltarea de arme nucleare”, a precizat armata israeliană.
Articol redactat cu informații oferite de AFP, AP, Reuters, BBC, SkyNews
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
