La acest moment, cumulul este permis — inclusiv pentru pensii militare de serviciu, atât timp cât nu există restricții punctuale, iar ocuparea postului respectă prevederile legale privind angajarea la stat. Premierul Bolojan a anunțat că intenționează să ia măsuri pentru limitarea acestui cumul.
Descurajarea cumulului va avea în vedere în primul rând locurile unde el trezește controverse morale sau de eficiență bugetară, explică premierul.
În prezent, legislația permite cumulul pentru toate tipurile de pensii, cu excepții privitoare la pensia de urmaș (logic) sau în cazul pensiei anticipate (ieșirea la pensie în majoritatea instituțiilor de forță - Armată, Poliție, Jandarmerie, servicii de informații are loc oricum înainte de 50 de ani).
La Secretariatul General al Guvernului(SGG), condus de Ștefan Radu Oprea (PSD), lucrează 12 persoane care cumulează pensia cu salariul, conform unui răspuns trimis Europei Libere de Biroul de presă al Guvernului. Datele atestă situația de la 30.06.2025. Salariile brute plătite pentru 11 dintre aceștia, se ridică la 128.076 lei. Cel de-al doisprezecelea angajat care cumulează pensia cu salariul este detașat de la SGG din data de 18.04.2024.
Conform legii, Secretariatul General al Guvernului nu poate dezvălui nominal cine sunt persoanele în discuție. Dar o verificare a declarațiilor de avere pentru anul 2025 publicate pe site-ul Guvernului ne arată cine sunt o parte dintre beneficiarii pensiilor speciale. Le vom face publice folosind inițialele beneficiarilor pentru păstrarea confidențialității.
Secretariatul General al Guvernului - cumul de pensii MApN și SRI
GGV este angajat în funcția de consilier superior la SGG de unde a încasat, în 2024, un salariu de 82.597 de lei brut (aproximativ 6900 de lei pe lună). Pensia pe care o primește de la UM 0944 București = Casa de Pensii a SRI - se ridică la 96.000 de lei (8000 lei/lună). GGV mai încasează 3600 de lei anual ca președinte de asociație de proprietari.
MIC este și el consilier superior al SGG. A primit, conform declarației de avere anulare, în 2024, un salariu net de 80884 de lei(6740 de lei). El se adaugă unei pensii de 144.432 de lei(12.000 de lei pe lună). Soția lui MIC, MGM este și ea pensionară, și angajată, dar în mediul privat. Pensia lui MGM se ridică la 4.299 de lei. Cei doi copii ai cuplului au primit, în 2024, și alocație de stat pentru minori.
Cuantumul pensiei soțului și copiii minori sugerează că ambii provin din instituții de forță unde pensionarea se poate face înainte de 50 de ani.
PS a lucrat o perioadă mai scurtă de timp în 2023, anul premergător depunerii declarației de avere pe site-ul SGG. Pe lângă cei 26.400 de lei primiți de la SGG, a mai încasat o pensie de 84.000 de lei (7.000 de lei/lună)
SV a încasat venituri de la SGG(44.924 de lei), Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (37.071 de lei), SC ACET SA Suceava(76908 de lei) și SC Parcuri Industriale Bucovina SA
Suceava (18.000 de lei) pe lângă pensia de 50.000 de lei. Venitul realizat în medie, lunar, este de 18.000 de lei.
ZDC este angajat tot consilier la SGG, calitate în care a primit, în anul anterior depunerii declarației de un venit de 36.861 de lei care s-a adăugat pensiei de 118.080 de lei pe care o încasează de la Casa de Pensii a MApN.
SGD este unul dintre directorii de la Secretariatul General al Guvernului. Nu primește pensie, conform declarației de avere, dar a încasat în 2024 bani și de la MApN, și e la SGG. 98311 reprezintă solda MApN, 112426 salariul de la SGG. La aceste venituri se adaugă 12444 norma de hrană și 18.000 de lei compensația pentru chirie, ambele de la MApN.
MpPN - peste 1200 de persoane și cu salariu, și cu pensie
Ministerul Apărării Naționale (MApN), acum condus de Ionuț Moșteanu (USR) este, alături de Ministerul de Interne sau structurile subordonate acestuia, unul dintre principalii furnizori de forță de muncă care încasează și pensie, și salariu.
În MApN lucrează, conform datelor transmise în urma întrebărilor Europa Liberă, 1253 de persoane, exclusiv în calitate de personal civil contractual.
Dintre acestea, 720 activează în structuri centrale, iar 533 de persoane în structuri ale Statului Major al Apărării. MApN nu a comunicat sumele pe care le primesc cele 1.253 de persoane, invocând secretul legal.
Conform legii modificate în 2024, de la începutul lui 2025, pensionarii mai pot fi angajați doar ca personal contractual, adică pentru o perioadă limitată în timp.
Europa Liberă a cerut mai multor instituții publice și ministere situația angajărilor pensionarilor până la jumătatea anului 2025.
Astfel, la Senat, la 1 ianuarie 2025, figura un număr de 683 persoane remunerate; dintre acestea, 17 persoane cumulau pensia cu salariul. La 1 iulie 2025, datele transmise arată un număr de 603 persoane remunerate, dintre care 13 persoane cumulează pensia cu salariul.
Diferența vine din reducerea numărului de angajați dispusă de actualul premier, Ilie Bolojan, în perioada când a fost președinte al Senatului (decembrie 2024-februarie 2025).
Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în decembrie 2024, de 1.306.893, cu 15.101 mai multe comparativ cu prima lună a lui 2023. Peste 64% dintre posturile ocupate erau în administraţia publică centrală, respectiv 838.323 (plus 11.748 faţă de ianuarie 2024), iar dintre acestea 619.119 erau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 10.514 angajaţi, comparativ cu ianuarie). Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra la Ministerul Educaţiei, respectiv 307.544 (plus 5.164 faţă de ianuarie 2024), Ministerul Afacerilor Interne – 124.517 (plus 1.066), Ministerul Apărării Naţionale – 78.844 (plus 4.808), Ministerul Finanţelor – 24.542 (minus 287) şi Ministerul Sănătăţii -18.320 (plus 80). Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în decembrie anul trecut, 468.570 de persoane (plus 3.353 comparativ cu prima lună din 2024), dintre care 287.022 în instituţii finanţate integral din bugetele locale (plus 2.209) şi 181.548 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii (plus 1.144).
Sursa - Ministerul de Finanțe, citat de AGERPRES
La Ministerul Economiei, condus de Radu Miruță (USR) sunt încadrate zece persoane pe statul de funcții care cumulează pensia cu salariul. În luna iunie, suma netă plătită a fost de 59.055 lei. O persoană este suspendată, iar alta este detașată din instituție, prin urmare, acestea nu au încasat salariul în luna iunie. Sumele nete plătite celor opt persoane au variat între 4000 și 12.919 lei.
Ministerului Afacerilor Interne condus de Cătălin Predoiu (PNL), a refuzat să ofere date Europei Libere despre numărul de persoane care cumulează pensia cu salariul pentru că „nu deținem o evidență constituită în sensul celor menționate în solicitare”, iar Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public nu obligă autoritățile publice „să prelucreze anumite date pentru a obține ca produs final informațiile în forma solicitată”.
Spre deosebire de MAI, Poliția a răspuns Europei Libere că are angajte 6 persoane care anterior au avut raporturi de serviciu cu Ministerul Afacerilor Interne.
La Camera Deputaților, la 1 ianuarie 2025 erau 22 de salariați care cumulau pensia și salariul și rămăseseră 16 salariați la 1 iulie, iar Ministerul Mediului număra 4 angajați care aveau și pensie, tot la 1 iulie.
Exemplul Lucian Pahonțu
Generalul Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), a ieșit oficial la pensie începând cu data de 2 noiembrie 2024, după ce președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de trecere în rezervă. Pensionarea s-a făcut potrivit prevederilor legale care solicită ca generalii SPP să fie pensionați la împlinirea vârstei de 60 de ani.
Cu toate acestea, deși a devenit rezervist și, implicit, pensionar militar cu drepturi de pensie specială, Pahonțu a rămas la conducerea instituției, în calitate de civil, cu rang de secretar de stat, statutul funcției sale fiind modificat conform legislației specifice.
Lucian Pahonțu conduce SPP din decembrie 2005, fiind unul dintre oficialii cu cea mai îndelungată carieră la vârful unei structuri de securitate națională, cu cei 20 de ani.
Decizia de a-l menține la șefia Serviciului de Protecție și Pază chiar și după pensionare a stârnit discuții în spațiul public.
Legislația permite însă ca această funcție să fie ocupată atât de cadre militare active, cât și de civili, în baza numirii de către președinte, la propunerea Consiliului Superior de Apărare a Țării.
Politolog C. Pîrvulescu: Pensii speciale există peste tot, dar la noi privilegiile s-au extins fără discernământ
Profesorul Cristian Pîrvulescu, politolog și cadru didactic la SNSPA, atrage atenția asupra felului în care dezbaterea despre pensiile speciale și cumulul pensiei cu salariul ocolește esența problemei. Nu sumele primite sunt lucrul cel mai grav, adevărata experiență profesională se cere recompensată, ci practicile care au dus la ele, adică politizarea, nepotismul și absența meritocrației.
„Regimul pensiilor speciale există peste tot în Europa – diferența este că la noi aceste privilegii au explodat și s-au extins fără discernământ, pentru a rezolva crize de moment sau pentru a elimina magistrați incomozi, nicidecum pentru merit”.
Pârvulescu explică că cei care au pensii militare, în armată, sau din sistemul judiciar, se pensionează devreme și pot fi angajați tot la stat, fapt păgubos și pentru stat, și pentru societate.
„Dacă vrei să-i păstrezi pe cei buni, dă-le bonusuri și lasă-i în sistem, nu le permite să iasă la 48 de ani la pensie ca să ia apoi două venituri”, adaugă Pîrvulescu.
Politologul atrage atenția că problema cumulului pensiei cu salariul este folosită de clasa politică drept „praf în ochi” pentru public, în loc să adreseze reformele reale de care România are nevoie.
„Domnul Bolojan, ca și alți politicieni, folosește populist tema pensiilor și a cumulului pensiei cu salariul ca să arunce vina pe așa-zișii privilegiați, în timp ce rezultatul real este mutarea atenției de la eșecul politicilor publice, de la scumpiri și lipsa de performanță”, subliniază profesorul.
Faptul că în Ministerul Apărării sunt peste 1.200 de persoane care cumulează pensia cu salariul nu reprezintă un procent mare în economia totală a ministerului cu aproape 80.000 de angajați: „Problema e modul aleatoriu în care se aplică regulile și lipsa meritocrației, nu existența unor stimulente pentru experiență.”
Cu privire la starea justiției, Pîrvulescu aruncă deoparte problema banilor: „Marile probleme nu țin doar de salarii sau pensii, ci de modul catastrofal de recrutare și de formare a judecătorilor și procurorilor. Avem un sistem care tolerează mediocritatea, iar corupția de la vârful instituțiilor face ca oameni pricepuți să fie marginalizați.”
„Statul român este slab și captiv intereselor de grup. Între timp, oamenii capabili nu sunt promovați, iar reforma profundă a educației și justiției bate pasul pe loc. Populiștii vorbesc pe canalele TV despre ‘privilegii’, dar ignoră criza de competență din cadrul administrației și sistemului legal”, avertizează politologul.
În ceea ce privește efectele sociale și economice: „România rămâne cu cel mai mic buget social din UE, lipsă de sprijin pentru categoriile vulnerabile și o politizare excesivă a marilor instituții. Când vom accepta că statul trebuie întărit și profesionalizat, nu demonizat, va exista șansa schimbării reale”, a concluzionat profesorul Cristian Pîrvulescu.
