Atac israelian asupra instalației iraniene de apă grea de la Arak. 89 de răniți după atacurile iraniene asupra Israelului

Actualizare ora 12:55 - Cel puțin 89 de răniți după atacurile iraniene asupra Israelului

Numărul persoanelor rănite în cel mai recent val de atacuri asupra Israelului din Iran a crescut la 89, potrivit serviciului de urgență israelian.

Rachetele care au lovit în jurul capitalei Tel Aviv și din sudul țării au rănit grav trei persoane.

Președintele Iranului: „Vom trece peste aceste zile dificile”

Președintele Iranului a postat un mesaj pe rețelele de socializare în care spune că a ordonat fiecărei părți a guvernului „să servească Iranul”.

„Toate ministerele și agențiile guvernamentale au primit misiunea de a servi Iranul cu toată puterea și resursele lor, în conformitate cu răbdarea și sprijinul vostru, fără a cruța niciun serviciu”, spune Masoud Pezeshkian.

„Prin harul lui Dumnezeu și cu ajutorul empatiei și solidarității, vom trece peste aceste zile dificile", mai spune Pezeshkian.

Actualizare ora 11:30 - Cel puțin 65 de răniți în întreaga țară, spun serviciile de urgență din Israel

Autoritățile din Israel au transmis că 65 de persoane sunt acum tratate pentru răni după recentele lovituri iraniene din întreaga țară.

Printre aceștia se numără un bărbat în vârstă de 80 de ani și două femei în vârstă de 70 de ani care sunt în „stare gravă”, două femei în vârstă de 80 de ani în „stare moderată”, 42 de persoane în „stare ușoară” și 18 persoane care au fost rănite în timp ce se îndreptau spre adăposturile antiaeriene.

Actualizarea ora 09:40 - Atac israelian asupra reactorului iranian cu apă grea din Arak

Armata israeliana a atacat reactorul cu apă grea din Arak, situat în nord-vestul Iranului, potrivit televiziunii de stat iraniene, care susţine că „nu există niciun pericol de radiaţii” şi că instalaţia a fost evacuată înainte de atac.

Reactorul cu apă grea de la Arak se află la 250 kilometri sud-vest de Teheran.

„Armata israeliană a atacat un reactor nuclear neactiv din regiunea Arak din Iran”, a transmis armata israeliană (IDF) într-un comunicat.

„Reactorul nuclear din regiunea Arak din Iran a fost atacat, inclusiv structura care sigilează reactorul, o componentă principală în producţia de plutoniu. Construcţia reactorului a început în 1997, dar nu a fost finalizată din cauza intervenţiei comunităţii internaţionale”, precizează armata israeliană în comunicat.

Actualizare ora 08:58 - Atac iranian asupra unui spitalului israelian Soroka din Beersheba

Un atac iranian cu rachete balistice iraniene a lovit miercuri dimineață Spitalul Soroka din Beersheba, sudul Israelului. Atacul a rănit oameni și a provocat „daune extinse”, conform purtătorului de cuvânt al instituției, citat de AP și presa locală.

Spitalul a cerut oamenilor să nu vină pentru tratamente.

De asemenea, rachetele iraniene au lovit localitatea Ramat Gan, din zona Tel Aviv.

Mai multe persoane au fost rănite, iar autoritățile au cerut populației să evite zona din cauza riscului de scurgeri de materiale periculoase.

Atacul, descris de un oficial militar israelian drept cel mai mare baraj de rachete iraniene din ultimele zile, a inclus zeci de proiectile care au declanșat sirene în mare parte din Israel. Explozii au fost raportate și în Tel Aviv și Ierusalim. Alte trei zone civile au fost lovite, potrivit surselor militare.

În paralel, Israelul a continuat atacurile asupra țintelor militare din Iran, inclusiv peste 20 de obiective din Teheran. Presa iraniană susține că o zonă apropiată reactorului de cercetare cu apă grea din Khondab, parte a programului nuclear iranian, a fost vizată.

Trump încă decide dacă SUA vor atac Iranul

Președintele SUA, Donald Trump, a aprobat planuri pentru un eventual atac asupra Iranului, dar nu a luat o decizie finală, potrivit presei americane.

Trump a amânat acțiunile militare în speranța că Iranul va renunța la programul său nuclear, însă a cerut „o capitulare necondiționată”. Potrivit Wall Street Journal, Trump ia în considerare un atac asupra instalației de îmbogățire a uraniului de la Fordo, situată sub un munte, lângă orașul Qom.

„S-ar putea să o fac, s-ar putea să nu o fac”, spus Donald Trump când a fost întrebat despre o posibilă implicare a SUA în Iran.

Liderul suprem iranian, Ayatollahul Ali Khamenei, a respins cererea de capitulare transmisă de Donald Trump.

Într-un discurs televizat, Khamenei a avertizat că orice intervenție militară a SUA ar avea „consecințe ireparabile” și a afirmat că „națiunea iraniană nu se va preda”. Iranul a pregătit rachete pentru a ataca bazele SUA din regiune în cazul unei implicări directe, scrie New York Times.

Bloomberg a relatat, de asemenea, că oficialii americani se pregătesc pentru un potențial atac asupra Iranului în următoarele zile, posibil în weekend.

Noi atacuri asupra Teheranului

Armata israeliană a confirmat că realizează „o serie de lovituri” în jurul capitalei iraniene și a altor zone ale țării pe 19 iunie și a declarat că a interceptat „o țintă aeriană suspectă” lansată din Iran.

Armata israeliană a emis avertismente de evacuare pe rețelele de socializare în arabă și farsi pentru locuitorii și alte persoane din apropierea reactorului de apă grea Arak, la 250 de kilometri sud-est de Teheran și în zona Khondab din apropiere.

Apa grea este folosită pentru răcirea reactoarelor nucleare și poate fi folosită și pentru a produce produse importante necesare construirii armelor nucleare.

Israelul a lansat atacuri aeriene asupra Iranului începând de vineri, vizând situri de rachete, instalații nucleare și fabrici de centrifuge din Teheran și vestul țării.

Premierul israelian Beniamin Netanyahu a declarat că forțele sale „progresează pas cu pas” pentru a elimina amenințările nucleare și balistice ale Iranului.

„Controlăm cerul deasupra Teheranului. Lovim cu forță siturile nucleare, rachetele și simbolurile regimului”, a declarat Netanyahu.

Forțele militare israeliene au lovit mai multe ținte în interiorul Iranului pe 18 iunie, cu explozii raportate la începutul după-amiezii în estul Teheranului.

„Am dat lovituri semnificative regimului iranian și, ca atare, au fost împinși înapoi în centrul Iranului. Acum își concentrează eforturile pe efectuarea de rachete din zona Isfahan”, a spus purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Effie Defrin.

El a mai declarat că de la începutul ofensivei asupra Iranului, peste 1.100 de ținte au fost lovite.

Presa iraniană a raportat pe 18 iunie că apărarea aeriană era în acțiune în orașul Rasht de la Marea Caspică.

O parte din conducerea militară și științifică a Iranului a fost ucisă în atacuri aeriene.

Israelul susține că atacurile sunt în legitimă autoapărare și au scopul de a împiedica Iranul să dezvolte arme nucleare. Mai mult, oficiali precum ministrul Apărării, Israel Katz, au sugerat și dorința de schimbare a regimului.

„Un tornadă mătură Teheranul. Simbolurile puterii se prăbușesc”, a declarat Katz.

Îți mai recomandăm

„Trăim departe, dar cu inima acasă”. Ce spun iranienii din România despre conflictul cu Israel și situația din țara lor

Iranul a ripostat la atacurile israeliene și a lansat aproximativ 400 de rachete asupra Israelului, ucigând 24 de civili, conform autorităților de la Tel Aviv.

Sistemele de apărare aeriană ale Israelului, susținute de SUA, au interceptat majoritatea rachetelor.

Totuși, stocurile de rachete Arrow ale Israelului, care costă milioane de dolari fiecare, sunt în scădere, ceea ce ar putea face țara mai vulnerabilă.

În Iran grupul Human Rights Activists din Washington a raportat 639 de morți, dintre care 263 sunt civili și 154 sunt membri ai forțelor de securitate, și peste 1.300 de răniți.

Până acum, autoritățile iraniene au raportat oficial de 224 de morți și 1.277 de răniți, dar aceste cifre nu au fost actualizate recent.

În Israel, autoritățile au raportat 24 de morți, toți civili, și sute de răniți ca urmare a atacurilor iraniene cu rachete.

Reacții diplomatice și încercări de mediere

Qatar și Oman încearcă să medieze un armistițiu, iar miniștrii de externe ai Marii Britanii, Franței și Germaniei urmează să se întâlnească vineri la Geneva cu omologul iranian Abbas Araghchi pentru a discuta despre programul nuclear al Iranului.

Araghchi a refuzat să se întâlnească cu trimisul lui Trump, Steve Witkoff, acuzând SUA de susținerea atacurilor Israelului.

Rusia, prin președintele Vladimir Putin, s-a oferit să medieze conflictul și a sugerat o soluție care să permită Iranului un program nuclear pașnic. Într-o conferință de presă, întrebat dacă Rusia ar putea sprijini militar Iranul, Vladimir Putin a spus că parteneriatul strategic dintre Moscova și Teheran nu conține prevederi legate de apărare.

În ciuda acestei declarații, surse occidentale și presa internațională au confirmat că Iranul a livrat Rusiei sisteme de armament avansate, inclusiv lansatoare de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune Fath-360, destinate utilizării pe frontul din Ucraina. Pe lângă rachete, Iranul a furnizat deja Rusiei mii de drone de atac din seria Shahed și muniție de artilerie, contribuind astfel la efortul de război al Moscovei împotriva Ucrainei

Donald Trump a afirmat că oficiali iranieni au cerut o întâlnire la Casa Albă. Afirmația a fost contrazisă vehement de misiunea diplomatică a Iranului la ONU.

„Niciun oficial iranian nu a cerut să se umilească la porțile Casei Albe”, a transmis reprezentanța diplomatică iraniană. Mai mult, Iranul a acuzat SUA de „amenințări lașe” și a ironizat poziția lui Trump.

Unde este Fordo și ce este? Ce este „distrugătorul de buncăre” american?

Fordo se află la aproximativ 200 km sud de Teheran și este una dintre cele două centrale de îmbogățire a uraniului pe care le are Iranul.

A fost construită în mare parte într-o regiune muntoasă, principalul motiv fiind protecția.

Este una din principalele centrale de îmbogățire a uraniului pe care Iranul le-a folosit pentru a obține uraniu-235.

Fordo a fost deja atacat de Forțele de Apărare ale Israelului (IDF).

Cu toate acestea, se crede că atacurile aeriene israeliene au vizat rachetele sol-aer și capacitățile de apărare aeriană ale Iranului din jurul său, pentru a-l face mai vulnerabil.

Doar „distrugătorul de buncăre” american poate ajunge la centrala nucleară Fordo a Iranului

Toate privirile sunt acum ațintite asupra bombardierelor B-2 ale Forțelor Aeriene Americane care se vor întoarce la baza militară Diego Garcia din Oceanul Indian.

Bombardierele au fost acolo la începutul acestui an în sprijinul operațiunilor americane împotriva țintelor houthi din Yeme

Acestea sunt bombardierele stealth, cu baza Forțelor Aeriene Whiteman din Missouri, capabile să lanseze temuta GBU-57 Massive Ordnance Penetrator (MOP), o bombă uriașă ghidată cu precizie despre care se spune că poate distruge ținte aflate la 60 de metri sub pământ. Este cea mai mare „distrugătoare de buncăre” existentă.

Este singurul tip de muniție care poate ajunge cu adevărat la centrala nucleară Fordo din Iran, care până acum pare să nu fi fost afectată de atacurile aeriene israeliene.

GBU-57 cântărește puțin sub 13.000 kg și conține aproximativ 2.300 kg de explozibil. Carcasa exterioară îngroșată și amorsarea întârziată îi permit să detoneze suficient de mult timp după ce se îngroapă adânc în pământ.

Israelul are propriile rachete antibuncăr, dar acestea sunt arme mult mai ușoare, care nu sunt capabile să ajungă în adâncurile de la Fordo. Și, oricum, Israelului îi lipsesc aeronavele de dimensiunile necesare pentru a putea desfășura GBU-57.

Așadar, întrebarea nu este doar dacă Statele Unite se vor alătura acțiunii militare, ci dacă vor folosi și MOP.

Sursa BBC

Consiliul de Securitate al ONU a programat o reuniune de urgență vineri, la cererea Rusiei, Chinei și Pakistanului.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, se va întâlni cu omologul britanic David Lammy pentru a discuta despre situația din Iran.

Marea Britanie nu a primit încă o cerere formală din partea SUA pentru a folosi bazele militare din Diego Garcia sau Cipru pentru eventuale atacuri asupra Iranului.

În Iran, situația umanitară s-a deteriorat. Majoritatea magazinelor sunt închise iar la benzinării s-au format cozi foarte lungi ale cetățenilor care vor sa evacueze zonele amenințate de lovituri israeliene.

Mișcări militare și evacuări

Washingtonul și-a intensificat prezența militară în regiune, trimițând portavionul USS Nimitz să se alăture USS Carl Vinson în Golful Persic și mutând avioane de luptă F-22 și F-35 din Europa.

Secretarul apărării Pete Hegseth a confirmat că Pentagonul este pregătit să execute orice ordin al lui Trump. Ambasada SUA din Ierusalim a inițiat evacuarea cetățenilor americani din Israel, iar diplomați neesențiali au fost evacuați din ambasadele din Israel și Irak.

Australia și Noua Zeelandă au evacuat un număr mic de cetățeni și diplomați din Israel și Iran, dar au avertizat că spațiul aerian închis limitează opțiunile.

Japonia a pus avioane militare în așteptare la Djibouti pentru a evacua aproximativ 1.000 de cetățeni din Israel și 280 din Iran.

Atacurile Israelului în Iran au vizat și infrastructura civilă, inclusiv sediul televiziunii de stat iraniene, care a fost ținta unui atac cibernetic care a dus la difuzarea unui mesaj antiguvernamental.

Iranul a raportat întreruperi majore ale internetului, atribuite de autorități încercărilor Israelului de a folosi rețeaua de comunicații în scopuri militare. Teheranul s-a confruntat cu exodul populației, drumurile fiind blocate de cei care fug din calea atacurilor.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat că Israelul a lovit două fabrici de centrifuge din Teheran.

Îți mai recomandăm

Conflictul Israel-Iran. Consiliul ONU, convocat. Trump a aprobat planurile de atac. Teheranul: Dacă SUA se implică, vom răspunde

Articol redactat cu informații oferite de AFP, Reuters, BBC, The Guardian
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.