Propunerile, care vizează reforma administrativă, vor face parte din al doilea pachet de măsuri al Guvernului, care urmăresc eficientizarea instituțiilor statului.
„Reforma administrativă prevede măsuri pentru colectarea taxelor şi impozitelor în vederea asigurării echităţii sociale şi a sustenabilităţii financiare a administraţiilor publice locale, eficientizarea autorităţilor, o disciplină financiară mai bună şi măsuri care sporesc procesul de descentralizare”, arată Ministerul Dezvoltării, citat de stirileprotv.ro.
Proiectul prevede reținerea sumelor datorate bugetelor locale, sub formă de taxe și impozite neplătite, direct din plata indemnizațiilor sociale pe care statul le oferă persoanelor îndreptățite, cum ar fi ajutorul pentru persoanele cu handicap:
”Art. 431 – (1) Începând cu drepturile lunii ianuarie 2026, indemnizația prevăzută la art. 42 alin.(2) și (4) poate fi executată silit în vederea plății impozitelor și taxelor locale.
(2) Reținerea din indemnizația prevăzută la art. 42 alin.(2) și (4) a sumelor datorate cu titlu de impozite și taxe locale se realizează de către agențiile teritoriale, la solicitarea organelor fiscale locale.
(3) Organele fiscale locale transmit agențiilor până la 10 ianuarie, 10 aprilie și 10 octombrie ale fiecărui an, titlurile executorii privind impozitele și taxele locale restante, precum și accesoriile aferente acestora.
(4) Pe baza titlurilor executorii prevăzute la alin.(3), agențiile teritoriale rețin din drepturile acordate persoanei cu handicap grav, sumele cuvenite bugetelor locale, succesiv, lunar, până la stingerea sumelor cuprinse în titlurile executorii și le virează în termen de 10 zile lucrătoare de la data reținerii, în conturile de venituri ale unităților/ subdiviziunilor administrativ-teritoriale, deschise la Trezoreria Statului.”
„Art. 801 – (1) Începând cu 1 ianuarie 2026, sumele acordate cu titlu de venit minim de incluziune pot fi executate silit în vederea plății impozitelor și taxelor locale.
(2) Reținerea din sumele acordate cu titlu de venit minim de incluziune a sumelor datorate cu titlu de impozite și taxe locale se realizează de către agențiile teritoriale, la solicitarea organelor fiscale locale.
Mașini și apartamente vândute doar cu obligațiile fiscale plătite la zi
La vânzarea-cumpărarea imobilelor și a vehiculelor, cumpărătorul nu trebuie să aibă datorii, amenzi, taxe și impozite neplătite. În caz contrar, primăriile vor fi îndreptățite să refuze înscrierea în evidențe a dreptului de proprietate.
„(52) Pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra clădirilor, terenurilor şi a mijloacelor de transport, cumpărătorii ce dobândesc bunurile trebuie să prezinte certificate de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligațiilor de plată datorate bugetului local al unității administrativ-teritoriale în a cărei rază își au domiciliul. Prezentarea certificatelor de atestare fiscală poate fi înlocuită de verificarea, pe cale electronică, a situației obligațiilor fiscale datorate.
4. La art. 159 alineatul (6), se modifică și va avea următorul cuprins:
„(6) Actele prin care se înstrăinează clădiri, terenuri, respectiv mijloace de transport, cu încălcarea prevederilor alin. (5) și (52), sunt nule de drept.”
O listă a datornicilor va fi făcută publică de primării:
„(1) Organele fiscale au obligația de a publica pe pagina de internet proprie lista debitorilor, persoane fizice și persoane juridice, care înregistrează obligații fiscale restante, precum și cuantumul acestor obligații.”
Informațiile se publică, în cazul primăriei, în Monitorul Oficial Local: „În cazul persoanelor fizice se menționează:
a) numele și prenumele;
b) denumirea unității administrativ-teritoriale unde-și are domiciliul fiscal;
c) numărul rolului nominal unic.”
În plus, vor exista liste publicate pe paginile de internet ale primăriilor ale contribuabililor care își plătesc la scadență, obligațiile fiscale.
În ceea ce privește imobilele construite fără autorizație de construcție după 1 august 2001, impozitul va fi dublat pe o perioadă de 5 ani.
Șoferii, constrânși să-și plătească amenzile
O altă noutate o reprezintă obligarea șoferilor cu permisul suspendat ca la redobândirea acestuia să fie cu taxele și impozitele plătite la zi, inclusiv amenda. În caz contrar, nu își vor putea recupera permisul de conducere:
„2. La articolul 104 alineatul (1), lit. c) se modifică și va avea următorul cuprins:
„c) prezintă dovada achitării tuturor obligaţiilor de plată datorate bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază își are domiciliul, inclusiv dovada achitării amenzii aplicate pentru săvârşirea contravenţiei care a determinat suspendarea dreptului de a conduce.”
3. După articolul 1041 se introduce un nou articol, articolul 1042, cu următorul cuprins:
„Art. 1042 La finalizarea perioadei de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, pentru a intra în posesia permisului de conducere, titularul acestuia prezintă dovada achitării tuturor obligaţiilor de plată datorate bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază își are domiciliul.”
Amenzi majorate din oficiu și cedate „recuperatorilor”
Amenzile vor fi majorate progresiv, din oficiu, în caz de neplată:
„4. La art. 28 după alineatul (3) se introduc cinci noi alineate, alineatele (4) - (8), cu următorul cuprins:
„(4) În situația neachitării amenzii contravenționale în termen de 3 luni de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1) cuantumul acesteia se majorează cu 30%.
(5) În situația neachitării amenzii contravenționale în termen de 6 luni de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1) cuantumul acesteia se majorează cu încă 30%.
(6) Alineatele (4) și (5) se aplică de către organele fiscale în cadrul executării creanțelor fiscale.”
După trei ani, amenzile ajung în instanță, cu posibilitatea transformării în amendă penală:
„(7) Dacă în termen de 3 ani de la data comunicării procesului-verbal de constatare a contravenției, amenda nu a fost achitată, organul fiscal local transmite procesul verbal de constatare a contravenției la judecătoria de pe raza căreia își are domiciliul contravenientul pentru ca instanța să dispună:
a) transformarea în muncă în folosul comunității;
b) transformarea în amendă penală, cu termen de plată 60 de zile.”
Mai mult, debitele pot fi cesionate către societățile de recuperare private, la fel ca în cazul oricărui credit bancar sau nebancar neplătit, care evident, pot pune propriile majorări și penalități, iar apoi să execute silit orice bunuri:
„Organele fiscale locale pot cesiona creanțele fiscale rezultate din neachitarea amenzilor contravenționale către executori judecătorești sau către operatori economici specializați în recuperarea creanțelor, în vederea colectării acestora, potrivit prevederilor prezentei legi. Cesionarul își adaugă la creanță cheltuielile de executare și o marjă de profit rezonabilă ce se recuperează de la debitorul cedat. Cesionarul datorează Cedentului contravaloarea creanței cesionate. Detaliile cesiunii creanțelor se consemnează într-un contract de cesiune.”
Recuperatorii vor avea dreptul să „întreprindă toate demersurile legale”, astfel că românii care nu își plătesc datoriile vor putea fi executați silit sau să le fie puse propriri pe conturi.
„Pentru activitatea desfășurată, executori judecătorești și operatorii economici, în calitatea lor de cesionari, pot aplica comisioane și au dreptul de a întreprinde toate demersurile legale pentru recuperarea creanțelor cesionate, inclusiv executări silite, popriri sau alte măsuri legale. Comisioanele cuprind cheltuielile de excutare și o marjă de profit rezonabilă. Detaliile cesiunii creanțelor se consemnează într-un contract de cesiune.”
Reduceri de personal în administrație
Eeste prevăzută și reducerea cu peste 6.000 de posturi la cabinetele demnitarilor din administrația centrală și locală.
„Această măsură generează o reducere a numărului total de posturi la cabinetul demnitarilor din administrația centrală și locală de 6.060 de posturi, respectiv o reducere estimată a cheltuielilor salariale pe ultimele 4 luni ale anului 2025 de 193.920.000 lei și o economie anuală de 581.760.000 lei”, conform notei de fundamentare a proiectului.
Va fi redimensionat și numărul polițiștilor locali. Comunele, orașele, municipiile și sectoarele Capitalei vor avea un post pentru fiecare 1.200 de locuitori, în timp ce județele și municipiul București vor avea un post la 6.500 de locuitori.
La primăriile unde nu există bani pentru salarii, plata angajaților se va face pe baza unor grile salariale care urmează a fi aprobate prin hotărâre a Guvernului:
„Art. XXIII. – (1) Începând cu 1 ianuarie 2026, prin excepție de la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare, pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul familiei ocupaţionale «Administraţie» din aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării şi consilii locale, din instituţiile şi serviciile publice de interes local şi judeţean din subordinea acestora, din cadrul unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale care nu își pot acoperii cheltuielile salariale din veniturile proprii provenite din impozite și taxe locale, precum și din valorificarea bunurilor din domeniul public sau privat al acestora salariile de bază se stabilesc pe baza grilelor de salarizare pentru administrația publică locală aprobate prin hotărâre a guvernului în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.”
