Procurorul general: Investigăm, alături de Europol, intrările ilegale de drone în spațiul aerian al României

După nouă luni de anchete, investigatorii de la Parchetul General nu mai au niciun dubiu că Rusia este în spatele atacurilor hibride din România.

Dezvăluirea a fost făcută la one2one chiar de procurorul general al României, Alex Florența.

„Toate firele duc acolo, cu certitudine.”

Șeful Ministerului Public vorbește de o adevărată infrastructură online creată pentru manipulare și dezinformare.

Unele dintre aceste „fire” sunt anchetate în noi dosare penale, care sunt în lucru, adaugă șeful Ministerului Public.

Procurorul general al României susține că războiul hibrid din România continuă și în prezent și că acesta a luat amploare în ultimii doi ani.

„Tentative și încercări de sabotaj au mai existat. Suntem în continuare targetați cu acest tip de amenințări. Sunt anchete în derulare cu privire la aceste aspecte.”

Îți mai recomandăm Cum au arătat atacurile hibride ale Rusiei împotriva României. Detalii neștiute din dosarul de tentativă de lovitură de stat

Alex Florența anunță că un dosar disjuns din cel privind tentativa de lovitură de stat din decembrie 2024, în care este inculpat și Călin Georgescu, investighează felul în care arsenalul militar confiscat de la mercenarul Horațiu Potra a intrat în România.

Procurorul general mai spune că Horațiu Potra nu avea cum să depoziteze zeci de arme și muniție de război la Mediaș, fără complicitatea „unor funcționari”.

Alex Florența explică: „Este mai mult decât sigur că au fost sprijiniți în zona aceasta de aeroport”.

„Facem cercetări inclusiv [despre] numărul de zboruri efectuate dinspre Congo înspre România, pe Aeroportul Sibiu, persoanele care erau implicate în derularea acestor zboruri”, mai spune el.

Îți mai recomandăm Cine și ce a știut | Procurorii nu au stabilit încă de unde și de când avea Horațiu Potra arsenalul militar care putea ucide mii de oameni

Procurorul general susține că, până în decembrie 2024 – când Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale – nici Serviciul Român de Informații (SRI), nici Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) și nici alte instituții nu au sesizat procurorii cu privire la acțiunile de război hibrid: atacuri cibernetice, tentative de sabotaj, dezinformare, manipulare.

Alex Florența mai spune că nu a discutat nici măcar o dată despre războiul hibrid din România cu fostul președinte al României, Klaus Iohannis, când acesta era șeful statului.

Întrebat de ce procurorii nu s-au autosesizat cu privire la faptele anchetate până în decembrie 2024 – când au fost anulate alegerile – Alex Florența a răspuns:

„Noi nu avem posibilitatea nici tehnică, nici legislativă de a monitoriza spațiul online, de a filtra acel conținut permanent pe care îl vezi în online pentru a putea constata o eventuală ingerință de acest tip.”

„Este, în primul rând, sarcina altor instituții de a face această monitorizare, de a constata eventualele ingerințe în online”, completează Florența.

Procurorul general, Alex Florența: Toate firele războiului hibrid din România duc către Rusia. Suntem ținte în continuare

Pe de altă parte, Alex Florența a dezvăluit că Parchetul General investighează survolarea ilegală a unor baze aeriene militare românești și străine de către drone, precum și violarea spațiului aerian al României și a altor state din regiune, de drone rusești.

Aceste fapte au fost conexate într-un dosar unic, internațional, gestionat de Europol.

De altfel, toate incidentele de acest fel din Europa de Est sunt anchetate în acest dosar, a explicat procurorul general.

Îți mai recomandăm Ministrul Apărării: România ar putea primi de la NATO echipamente pentru a doborî mai repede dronele intruse

Șeful Ministerului Public a vorbit la one2one și despre munca procurorilor români la ancheta internațională privind crimele de război comise de Rusia în Ucraina:

„Sunt mii de astfel audieri (n.r. ale refugiaților ucraineni și militarilor ucraineni tratați în România), în special ale celor care prezentau urme ale conflictului militar, care reclamau eventuale lipsiri de libertate, încarcerări ilegale și așa mai departe. Tot acest bagaj informativ este livrat către acest centru de comandă. Deși este un termen militar, nu juridic, asta este”.

În interviul integral, pe care îl puteți urmări în video-ul atașat acestui articol, puteți afla și ce spune șeful Parchetului General despre dosarele din România ale oligarhului moldovean Vladimir Plahotniuc – recent extrădat la Chișinău.

Îți mai recomandăm Interviu integral. Alex Florenta, la Europa Liberă

Îți mai recomandăm Mii de refugiați ucraineni din România au fost audiați la Parchetul General în procesul internațional de genocid deschis împotriva Rusiei

De ce nicio autoritate nu a văzut atacul hibrid împotriva României?

Întrebat cine ar fi trebuit să sesizeze Parchetul General cu privire la atacurile hibride, Alex Florența ne-a răspuns:

„Sunt instituții precum ANCOM (Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații) de exemplu, care are atribuții concrete și directe în monitorizarea spațiului online, în păstrarea interacțiunii cu furnizorii de servicii de online, unde are posibilitatea de a cere, de exemplu, înlăturarea unui conținut care reprezintă o zonă de dezinformare evidentă. Are atribuții de a sesiza organele de urmărire penală în momentul în care constată că în mediul online, se propagă anumite informații sau anumite materiale care pot reprezenta prin ele însele, o infracțiune.”

ANCOM, care din mai 2023 e condusă de fostul președinte al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, nu ar fi făcut astfel de sesizări, susține Florența.

La fel cum nu a făcut nici Serviciul Român de Informații (SRI), înainte de decembrie 2024 – mai dezvăluire procurorul.

SRI este condus, interimar, din 2023, de generalul Răzvan Ionescu, după demisia fostului director Eduard Hellvig.

„Intră și în competența SRI, evident, inclusiv monitorizarea spațiului și analizarea unui întreg tablou care să poată duce la furnizarea unui astfel de de pachet informativ către organele de urmărire penală”, spune Alex Florența.

Îți mai recomandăm Președintele Nicușor Dan: Strategia națională de apărare a țării va conține două prevederi majore: războiul hibrid și corupția

Procurorul general adaugă că subiectul nu a fost discutat nici măcar cu președintele României, Klaus Iohannis, care și-a dat demisia din funcție în februarie 2025.

În schimb, completează Florența, războiul hibrid și efectele sale au fost discutate cu actualul președinte al țării, Nicușor Dan.

Pe de altă parte, procurorul general al României declară că procurorii au în lucru și alte anchete cu referire la războiul hibrid, ba chiar și alte posibile fapte de tentative de lovitură de stat de la finalul anului trecut.

Una dintre ele se referă la introducerea în România a unui arsenal militar de către Horațiu Potra, arestat la Dubai, în septembrie, în urma unui mandat international emis de Justiția din România.

Potra a fost trimis în judecată, între altele, pentru constituirea unui grup paramilitar de 21 de persoane, care urma să deturneze un protest organizat împotriva anulării alegerilor prezidențiale.

În acest dosar este inculpat și Călin Georgescu – candidatul prorus care s-a clasat pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, înainte ca acestea să fie anulate.

Îți mai recomandăm Horațiu Potra și fiul său, reținuți în Dubai. Extrădarea ar putea dura câteva luni, spune ministrul Justiției

Legislația modificată de Parlament și sesizările puține de la Fisc – cauzele evaziunii fiscale mari

România colectează mult mai puține taxe și impozite decât alte state din Uniunea Europeană.

ANAF are o rată de colectare anuală de 27%, cu mult sub cât adună la buget instituțiile similare din Franța sau Belgia – care colectează 40% din taxe și impozite, arată o analiză a organizației Friedrich-Ebert-Stiftung.

Una dintre cauza este evaziunea fiscală.

În raportul de activitate pentru 2024, Ministerul Public arată că „în privința infracțiunii de evaziune fiscale, se constată o scădere a cauzelor în care s-a dispus trimiterea în judecată, scădere ce poate fi explicată, pe de o parte, prin numărul redus și calitatea scăzută a sesizărilor și, pe de altă parte, prin modificările legislative și jurisprudențiale și prin lipsa de specializare în investigarea acestor tipuri de infracțiuni”.

În 2024, procurorii din România aveau în lucru cu 23,3% mai multe dosare de evaziune fiscală decât în anul 2023, însă trimiteau în judecată cu 21,6% mai puţine decât în anul precedent.

Îți mai recomandăm Furate în câteva minute: Patru studii de caz despre cât de ușor poate cineva să preia ilegal o firmă în România

Tot în 2024, valoarea bunurilor asupra cărora procurorii au pus sechestru a fost de aproape 300 de milioane de lei. Prejudiciul recuperat efectiv a fost însă de sub 55 de milioane de lei. Adică aproximativ a șasea parte din valoarea sumei pusă sub sechestru.

Procurorul general al României explică motivele pentru care procurorii au soluționat în ultimii ani mai puține dosare de mare evaziune fiscală:

„În anul 2024, a intervenit o modificare fundamentală a legii privind evaziunea fiscală, care schimbă optica de combatere a acestui fenomen, mutând, să spunem, atenția de pe domeniul penal, unde e atributul direct al procurorilor și a poliției, către organele fiscale.”

„S-a mers pe argumentul (n.r. de către Parlament) încercării de a se recupera mult mai rapid, printr-un efect descurajant și preventiv, prejudiciile produse, înainte de a se îndrepta către un dosar penal”, explică Alex Florența.

În mai 2024, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care dezincriminează evaziunea fiscală sub un milion de euro – dacă prejudiciul este plătit integral, plus 25%, în timpul urmăririi penale.

Îți mai recomandăm Președintele Nicușor Dan vrea implicarea serviciilor secrete în combaterea evaziunii fiscale. Experți: Nu vom vedea niciun efect

De asemenea, dacă prejudiciul e plătit până la primul termen de judecată, indiferent de valoarea sa, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate.

În ceea ce privește evaziunea fiscală din România, șeful Ministerului Public susține că „trebuie să înțelegem că s-a întâmplat o reducere drastică a tot ce înseamnă sesizări din partea organelor fiscale către organele de urmărire penală”.

Alex Florența spune că vineri, 17 octombrie, se va întâlni cu șefii ANAF pentru „a încerca să deblocăm acest impas și să găsim o formulă prin care organele fiscale, adică ANAF-ul, să sesizeze, să reînceapă să sesizeze parchetele, în special cu cazurile de evaziune semnificative, consistente”.

Îți mai recomandăm Omul de afaceri Jurgen Faff, sub control judiciar pentru evaziune fiscală. Compania lui aeriană i-a dus în Congo pe mercenarii lui H. Potra

Întrebat dacă poate confirma declarațiile de pe 2 octombrie ale procurorului-șef al Parchetului European, conform cărora rețelele infracționale, în special cele chineze, invadează Uniunea Europeană și comit fraude vamale și cu TVA la scară „industrială”, Alex Florența a spus:

„Probabil că doamna procuror șef are datele de la nivelul Uniunii Europene când făcea referire la acest aspect. Sunt convins că România nu face excepție, dar nu la nivel de fenomen”.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.