Documentul referitor la strategia națională de apărare a țării, în curs de pregătire pentru a fi prezentat în CSAT, va cuprinde „două schimbări majore” pentru România: corupția și războiul hibrid, a declarat președintele Nicușor Dan luni seară pentru stirileprotv.ro.
Strategia a fost pusă deja pe hârtie, într-un document „prealabil”, care urmează să fie supus unei verificări, după care va fi trimis spre aprobare în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), a spus președintele, iar documentul final va fi adoptat până pe 26 noiembrie, când se împlinesc șase luni de la învestirea sa ca președinte al țării.
Documentul va fi conceput după ce consilierul pentru securitate națională, Cristian Diaconescu, a purtat o corespondență cu toate instituțiile care au atribuții în domeniul securității naționale, a relatat președintele.
„S-au strâns două dosare de corespondență și, din toate opiniile, care bineînțeles că unele dintre ele se suprapuneau, a elaborat un document prealabil pentru moment, la care ne mai uităm încă o dată cu toții, după care el va fi trecut prin CSAT și după aceea trimis Parlamentului. Deci, termenul 26 noiembrie, când sunt cele șase luni de la învestirea mea ca președinte, va fi respectat”, a spus Nicușor Dan.
Cât privește cele două direcții de acțiune pe care a fost fundamentată noua strategie națională de apărare a țării, acestea se referă la războiul hibrid dus de Federația Rusă și la corupția din România, a spus președintele.
Prima privește atacurile cibernetice, acțiunile de dezinformare și influența rusească pe rețelele de socializare, iar cea de a doua va presupune „atacarea frontală a fenomenului corupției”, care va deveni „o preocupare” a Serviciului Român de Informații, a detaliat președintele.
„Sunt două schimbări majore. Unu, că trebuie să ne uităm cu mult mai multă atenție la ceea ce se numește război hibrid, adică atacuri cibernetice, proceduri de dezinformare sistematică, influența în spațiul rețelelor sociale, al Federației Ruse, ca să spunem exact cu cuvintele astea. Deci asta este o parte.
Și a 2-a pe care mi-o doresc foarte mult și la care multe din instituții au trimis observații, atacarea frontală a fenomenului corupției. Cu toate precauțiile, pentru că am avut o lungă discuție în societate despre interferența Serviciului Român de Informații în procesul de ... să-i spunem activitatea Parchetului. Toate discuția pe care am avut-o în spațiul public. Vrem să, pe de o parte, vrem ca fenomenul corupției să fie o preocupare a Serviciului Român de Informații.
Pe de altă parte, vrem ca mecanismele în care Serviciul Român de Informații se preocupă de acest fenomen să fie absolut constituționale și de demarcația între Servicii de Informații și Parchet să fie foarte bine făcut”.
Corupția redevine prioritate națională. Fără implicarea SRI în anchetele penale
Dacă în Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2015-2019 fenomenul corupției a avut un rol important, în schimb, în cea din 2020-2024, trimisă de Klaus Iohannis parlamentului, lupta împotriva corupției nu a mai fost o prioritate națională, ci a fost expediată la capitolul de riscuri.
Actualul președințe își propune nu doar să introducă un capitol separat consacrat combaterii corupției, dar vrea să aloce SRI un rol important, fără a implica însă SRI în achetele penale, ci degrevându-l de orice altă implicare din momentul în care informațiile sale, obținute prin mijloace specifice, vor fi transmise organelor penale.
Președintele a spus că mecanismele implicării SRI trebuie însă „definite foarte bine, juridic”, pentru ca prin rolul pe care serviciul secret îl are, de a produce informații „cât mai consistente”, din momentul în care o informație este transmisă către Parchet, „Serviciul de Informații să nu mai aibă de-a face cu respectiva chestiune și Parchetul să înceapă să cerceteze presupusa infracțiune de corupție.”
Adică SRI să poată face interceptări în cazuri de siguranță națională, în baza mandatului emis de judecător, dar care să fie instrumentate exclusiv de procurori.
„În ceea ce privește interceptările, legislația este foarte clară. Ele se pot face de către SRI, doar pe un mandat de siguranță națională pe care îl emit judecătorii de la Înalta Curte, pe de o parte.
Pe de altă parte, pentru interceptări, care sunt necesare într-o cercetare penală, ele trebuie de asemenea dispuse de judecător și să fie în sarcina Parchetului. Deci avem separarea foarte clară, ca să nu existe niciun fel de dubii.”
Președintele a descris și mecanismul în baza căruia SRI ar putea acționa și care i-ar pune la lucru competențele din zona de informații, care acced la zona de corupție, cu un transfer al informațiilor către procurori, la cererea procurorilor sau din proprie inițiativă.
„Contribuția SRI? SRI-ul este o instituție care are foarte multe competențe în zona de informații, competențe practice, nu atribuții, că atribuții știm că are. Sunt oameni care cunosc foarte bine mediul social, politic, economic și care pot să ... prin natura meseriei lor, pot să cunoască, să acceadă la zone de corupție, pe care să le transfere Parchetului” nu doar la cererea Parchetului, ci „și din proprie inițiativă” tocmai pentru că corupția va deveni în strategia națională „o preocupare care afectează, care poate să afecteze securitatea națională”, a explicat președintele.
Înființarea unei structuri speciale destinate războiului hibrid. Numele Federației Ruse menționat expres
În ceea ce privește războiul hibrid, șeful statului vrea ca toate instituțiile care au deja atribuții pentru a combate dezinformarea din spațiul public să se coordoneze mai bine și să acționeze mult mai rapid decât au făcut-o până acum, sub o nouă conducere, la nivelul CSAT.
„Strategia va prevedea un răspuns generic la chestiunea asta, urmând ca mai departe, la nivelul CSAT-ului, să se facă structurile operaționale, adică echipele care să lucreze împreună și cine să le coordoneze”, cu o structură de coordonare și de conducere, a explicat președintele.
De asemenea, spune președintele, în spatele războiului hibrid va fi menționată, fără niciun dubiu, prezența Rusiei, așa cum a fost ea relevată și în raportul procurorului general, pe care președintele l-a prezentat și omologilor săi din UE, la summitul de la Copenhaga.
Liderii statelor Uniunii Europene s-au întrunit la începutul lunii la Copenhaga pentru a discuta despre modul în care se poate consolida apărarea comună a Europei și sprijinul pentru Ucraina, invadată total, nelegal și nedeclarat de Rusia pe 24 februarie 2022.
„Și eu am făcut asta (a numit Federația Rusă în spatele războiului hibrid - n.r.), de câteva săptămâni am spus asta, cum am comunicat public, a existat acel raport al procurorului general care a descâlcit o parte din ce s-a întâmplat la alegerile din noiembrie anul trecut și în care, cu subiect și predicat, am afirmat - și Parchetul General și eu - că a fost o influență rusă.”
Avatarurile intervenției SRI în anchetele penale
În 2020, Curtea Constituțională a scos SRI din dosarele penale, dar consecințele au fost nefaste pentru multe dosare de corupție, nume grele scăpând de condamnare din simplul motiv că din dosarele penale au fost eliminate interceptările făcute cu tehnica SRI, chiar dacă mandatele erau eliberate legal de Curtea Supremă.
În mai 2023, CCR a decis că este neconstituțională utilizarea înregistrărilor făcute de Serviciul Român de Informații (SRI) pe mandate de securitate națională în procesele penale, inclusiv cele de corupție, pentru că restrâng drepturi sau libertăți fundamentale ale omului, cu consecinţe în planul respectării accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil.
Asta, după ce în 2018 a decis că probele obținute cu tehnica SRI trebuie excluse fizic din dosare. Peste doar un an, în 2019, în cazul protocoalelor de colaborare cu SRI din perioada 2009 – 2016, CCR spunea că probele strânse cu ajutorul ofițerilor SRI până în februarie 2016, când s-a dat prima decizie a CCR care a scos SRI din dosarele de siguranță națională, trebuiau să fie anulate, dacă fuseseră obținute în baza acestor protocoale.
Tot în 2023, la propunerea Ministerului Justiției, condus la acea vreme de Cătălin Predoiu, a fost adoptat un nou Cod de procedură penală, care a introdus mai multe articole care au rezolvat parțial contestarea legalității interceptărilor.
Condiții obligatorii: persoanele puse sub supraveghere să fie informate în termen de 10 zile de procuror asupra măsurii, să aibă acces la conținutul proceselor verbale în care sunt consemnate activitățile de supraveghere și la înregistrările video și audio. În plus, legalitatea mandatului de siguranță națională, punerea în executare a autorizării și înregistrările să fie verificate de un judecător în cameră preliminară.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
