Procurorul general al României, Alex Florența, a prezentat marți, 16 septembrie, primul raport al autorităților judiciare privind acțiunile de război hibrid documentate de anchetatori după 4 decembrie 2024.
Era ziua în care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) desecretiza documentele serviciilor de informații române privind influențarea și vicierea campaniei electorale prezidențiale de către „actori statali și nestatali” – cu trimitere la Rusia.
Tot atunci, documentele desecretizate ajungeau la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Pachetul General).
La nouă luni de la acel moment – procurorul general al României spune că, înainte de 4 decembrie 2024, Serviciul Român de Informații (SRI) nu-i mai informase vreodată pe procurori că România se află sub asaltul unui război hibrid purtat de Rusia.
Alex Florența spune că după desecretizarea de atunci, magistrații au început mai multe investigații penale – unele dintre ele finalizate cu trimiterea în judecată a celor acuzați, altele trimise la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) pentru continuarea cercetărilor.
Cel mai important dosar este cel în care fostul candidat Călin Georgescu a fost trimis în judecată marți, 16 septembrie, pentru tentativă la acțiuni contra ordinii constituționale.
În dosar sunt, în total, 22 de inculpați; printre ei și fostul mercenar Horațiu Potra – fugit în prezent din țară.
În conferința de marți, Alex Florența a spus că primele atacuri hibride menite să influențeze alegerile din România de anul trecut au început încă din 2019.
Atunci, anumite companii de sondare au cercetat online la ce mesaje este sensibilă populația din diferite regiuni ale țării.
Scopul era lansarea unor mesaje care să atingă cât mai bine coarda sensibilă a votanților.
Apoi, începând cu 2022, atacurile de tip hibrid s-au intensificat.
Intrumente generale ale războiului hibrid identificate de procurori în ultimul an:
– atacuri cibernetice: în timpul alegerilor prezidențiale din 2024, asupra infrastructurii electorale au fost înregistrare 85.000 de atacuri cibernetice, din peste 33 de țări;
– acțiuni secrete destabilizatoare și subversiune politică - cultivarea rețelelor de afaceri, mass-media și surse politice interne pentru a influența deciziile guvernamentale;
– dezinformare și propaganda: lansarea unor minciuni în lanț, pe rețele sociale sau a unor mesaje manipulatoare.
Sursă: Parchetul General
După ce au fost identificate sensibilitățile românilor, rețele de troli (persoane care manipulează online, care intervin în discuții pentru a amplifica conflicte) și boți (programe de inteligență artificială) au dezvoltat mii de pagini pe rețele precum Facebook, Telegram și TikTok.
Pe aceste pagini s-au format comunități cu mii, zeci de mii sau chiar sute de mii de oameni, inclusiv din Diaspora, unde organizatorii au postat diferite mesaje de instigare la revoltă împotriva statului, de evocare a nostalgiei după perioada comunistă, religioase sau care promovau medicina alternativă.
Numai pe Facebook au fost create 2.000 de pagini. Pe măsură ce se apropia anul electoral 2024, de acolo traficul era direcționat către site-uri de tip click-bait, explică Parchetul General.
„Pentru promovarea acestora sunt utilizate reclame plătite prin intermediul tehnologiei native ads furnizate de patru companii semnalate cu legături în Federația Rusă”, susține Ministerul Public.
Companiile legate de Rusia care l-au ajutat pe Călin Georgescu în campania electorală
Anumite site-uri de tip doppelganger (n.r. care imită site-uri originale, deținute de autorități sau companii) imitau elementele vizuale ale unor publicații mainstream sau instituții de stat.
Astfel, utilizatorii erau redirecționați către site-uri care conțin reclame de tip native ads, furnizate de companii cu legături în Federația Rusă, respectiv:
- AdNow
- MGID
- Geozo
- AdsKeeper
Unele dintre site-urile de tip doppelganger au fost atribuite tehnic ca având IP-uri în Federația Rusă.
Una dintre aceste companii, MGID a realizat la nivelul anului 2019, sondaje cu privire la preferințele de conținut în mediul online ale utilizatorilor din România, tiparul acțional fiind similar cu cel al AdNow, companie semnalată la nivel internațional în legătura serviciilor de informații din Federația Rusă.
MGID este o companie care oferă editorilor soluții de monitorizare a traficului și creștere a audienței prin crearea de reclame plătite.
Marca MGID a fost înregistrată de o companie din Panama ce este administrată de un operator economic cu sediul în Federația Rusă, Moscova, înființat de un cetățean rus.
Totodată, s-a stabilit că cetățeanul rus a administrat alte 10 societăți comerciale fondate de holding-ul financiar FINAM – Information Technologies, cu sediul în Moscova, Federația Rusă.
De asemenea, prin intermediul reclamelor fabricate de compania MGID a fost asigurată o campanie de promovare a unor suplimente alimentare originare din Federația Rusă.
Geozo este o companie care oferă agențiilor de publicitate soluții de monetizare a traficului și creșterea audienței prin crearea de reclame plătite. Aceasta a fost înregistrată de o societate cu sediul în Cipru, Limasol, ale cărei operațiuni financiare au fost derulate de o persoană care a deținut funcții relevante în cadrul mai multor companii din Federația Rusă.
AdNow este o companie care a a fost semnalată la nivel internațional ca având legături atât cu serviciile de informații ruse, cât și cu guvernul rus. Aceasta a dezvoltat relații comerciale cu agenți economici din Federația Rusă, a căror activitate a fost coordonată de un cetățean rus cu legături în mediul politic. Companiile anterior menționate figurează cu sedii în diferite state pentru a-și asigura o structură operațională internațională, care maschează locația reală din Federația Rusă. Totodată, companiile în cauză au utilizat personal comun, o parte dintre angajați fiind originari din Federația Rusă."
Sursa: Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de trimitere în judecată a lui Călin Georgescu, a lui Horațiu Potra și a altor 20 de persoane în dosarul de tentativă de lovitură de stat.
Procurorul general al României a dat exemplul unui site de pe care demnitarul spune că „este gestionată infrastructura prin canale de Telegram, în legături certe cu Federația Rusă”.
„Acest canal este Propagator, a fost înființat în 15 iunie 2024 și a fost de redenumit în 4 august 2024 în «Propagator implică-te și tu renașterea României»”, a detailat magistratul.
Este și site-ul despre care a pomenit SRI într-unul dintre documentele furnizate în luna decembrie CSAT.
Procurorul general susține acum că rolul site-ului respectiv a fost să distribuie mai departe conținutul plasat pe Telegram. Conținutul ar fi constat în peste 1.850 de materiale foto-video reprezentând imagini cu Călin Georgescu.
Procurorul general a explicat că materiale video ce au fost distribuite organizat erau gata editate, nu mai lungi de 60 de secunde, pentru a putea fi postate pe rețelele sociale. De asemenea, cei care distribuiau conținutul primiseră și instrucțiuni despre cum, unde și când să facă postările.
„Au fost atașate, de asemenea, bannere, fotografii de profil cu sigla CG 11 (n.r. Călin Georgescu a avut poziția 11 pe buletinul de vot la primul tur al alagerilor prezidențiale), sondaje de opinie și exit-polluri falsificate, materiale video fabricate reprezentând imagini din România, focalizate pe probleme precum apă, hrană, energie”.
Alex Florența a mai spus că tot pe Telegram, în 2024, „au fost testate mai multe tipuri de conținut, mesaje care erau adaptate pe specificul de microtargetare, fiind destinate unor nișe emoționale pregătite anterior și cultivate prin expunerea sistemică la conținut specific furnizat de sursele de propagandă proruse active în spațiul național”.
Procurorul general susține că site-ul Pravda a fost folosit din plin.
Rolul platformei rusești Pravda în campania lui Călin Georgescu
„Începând cu luna martie a anului 2024, au fost înregistrate noi publicații proruse pe spațiul autohton (ex. ro.news-pravda.com, pravda-ro.com, nymagazin.ro) care au preluat conținut de pe canalele de comunicare ale ecosistemului de dezinformare rus.
Ecosistemul Pravda face parte dintr-un grup coordonat, Portal Kombat, creat pentru a răspândi propagandă prorusă în Europa și alte regiuni, la nivelul anului 2023 fiind lansate 30 de site-uri similare în diferite state, în anul 2024, 19 astfel de site-uri la nivelul Uniunii Europene.
Articolele diseminate de Pravda România au fost aliniate obiectivelor strategice ale Federației Ruse, precum: justificarea agresiunii împotriva Ucrainei, slăbirea coeziunii în cadrul Uniunii Europene, portretizarea imaginii Federației Ruse drept potențial partener.
Concret, în perioada 25 noiembrie - 06 decembrie 2024, Pravda România și-a intensificat activitatea, publicând 230 de articole, care au vizat subiecte precum rezultatul alegerilor și retorici naționalist-extremiste, indicându-l ca principal exponent pe candidatul Călin Georgescu.
În plan conex, pe portalul Pravda din Republica Moldova, la 01 decembrie 2024, a fost inserat un pliant propagandistic reprezentând imaginea „României Mari” în care se regăsesc teritoriile Republicii Moldova și ale regiunii Cernăuți.
În cadrul pliantului a fost regăsit un cod QR care direcționa utilizatorii către site-ul www.calingeorgescupresedinte.ro, unde erau promovate elemente privind programul electoral al candidatului, precum și îndemnuri de susținere a acestuia.
Retorica a fost preluată atât pe canalele de comunicare din spațiul rus, respectiv la nivelul unor canale de Telegram și publicații locale, cât și pe canale de Telegram active în Serbia și Republica Moldova, fiind vizate comunitățile proruse lipovene și rutene din România, cu scopul de întări percepția eronată de stat expansionist asupra României.
În plan secundar, Pravda a mai exploatat teme precum denaturarea unui comunicat de presă al Departamentului de Stat al S.U.A. privind interferența Federației Ruse în alegerile din România și declarații prin care Georgescu Călin și-a reafirmat poziția anti-Ucraina în contextul războiului, efectul anticipat fiind inducerea unor stări de confuzie și teamă la nivelul populației.
Sentimentele panicarde privind politica de apărare a NATO în contextul conflictului din Ucraina au mai fost amplificate prin intermediul unui articol care promova un material video în cadrul căruia a fost evidențiată o coloană de vehicule militare cu însemnele României.”
Sursa: Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de trimitere în judecată a lui Călin Georgescu, a lui Horațiu Potra și a altor 20 de persoane în dosarul de tentativă de lovitură de stat.
Procurorul General susține că tot din războiul hibrid au făcut parte și campaniile ulterioare anulării alegerilor.
Unele care instigau la revoltă, altele – care mințeau în legătură cu deplasarea unor mașini militare.
Ar fi fost folosite siteuri precum frost24.com, scholarsden.info, dreamsreading.com, sportspro.com.ng, xtrasport.com.ng, mbcfworld.com pentru narative false, menite să creeze panică și nesiguranță prin diseminarea unor știri false despre demnitari de rang înalt sau rude ale acestora.
Alex Florența spune că folosirea site-urilor care clonau unele originale, ale unor autorități sau redacții media cunoscute, este o altă tactică utilizată în războiul hibrid.
„Scopul este să nu mai aibă oamenii încredere în nimeni” a spus procurorul general al României.
Alex Florența a încadrat la război hibrid și instigarea populației, tot pe rețele sociale, în luna februarie, la boicotarea cumpărăturilor în supermarketuri sau la cumpărarea masivă de carburanți.
România nu a fost singura țară care, mai ales în ultimul an, a devenit țintă unor acțiuni dure hibride.
Alex Florența spune că Republica Moldova, Cehia, Finlanda și alte state sunt vizate de atacuri cu știri false menite să destabilizeze societățile.
„Sunt folosite mesaje împotriva NATO cu scopul inducerii unor sentimente panicarde privind politica NATO în contextul conflictului rusu-ucrainean și cu implicații pentru România, făcându-se trimitere la evenimente similare din Finlanda”, explică procurorul general.
Ce este metoda Doppelgänger
Crearea de site-uri clonă sau pagini pe rețelele sociale care „împrumută” identitatea unor agenții de presă renumite sau a unor instituții de stat.
Pe siteurile clonă se publică conținut fals sau manipulat.
Conținutul se distribuie în masă prin rețele sociale.
Scopul este crearea de confuzie și erodarea încrederii.
Tactica Doppelgänger a fost operaționalizată de Federația Rusă după invazia Ucrainei în anul 2022.
Sursa: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a spus la televiziunea rusă RBC că acuzațiile privind ingerința Rusiei nu corespund realității. Peskov a comparat aceste acuzații cu afirmațiile legate de presupusa influență a Federației Ruse asupra rezultatelor alegerilor din 2016 din SUA.
„Nu. Nu corespund [realității]. Să ne amintim cum Washingtonul a acuzat Rusia că se amestecă în alegeri, încearcă să destabilizeze etc. Apoi ei înșiși au recunoscut că nu a fost cazul. În cazul României e la fel”, a spus Dmitri Peskov
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
