În septembrie 2022, România a luat decizia de a interveni în favoarea Ucrainei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza de genocid introdusă împotriva Federației Ruse.
Pe 16 septembrie 2022, România a depus la Grefa Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) cererea de intervenție în favoarea Ucrainei, în cauza pe care Kievul a introdus-o împotriva Federației Ruse pe 28 februarie 2022 în războiul ilegal de agresiune al Moscovei.
Doi procurori de la Parchetul General se ocupă în acest moment de cauza de la CEDO.
„Unul desemnat expres, celălalt cu rol de supleant pentru momentul în care titularul lipsește dintr-un motiv sau altul”, a spus Alex Florența, joi, în interviul acordat la one2one.
„Fiecare stat își aduce contribuția la această anchetă printr-o gamă largă de investigații. De exemplu, România a procedat la momentul acelui val de imigrări de refugiați din Ucraina la audierea marii majorități a refugiaților, ceea ce a presupus un efort uriaș”, spune procurorul general.
Mare parte dintre refugiați „prezentau urme ale conflictului militar” sau au fost lipsiți de libertate și închiși ilegal. „Tot acest bagaj informativ este livrat către acest să-i spunem centru de comandă”, spune Florența.
În prezent, centrul de comandă este constituit la Haga, în sediul Europol.
„Este un parchet constituit pentru investigarea acestei infracțiuni de agresiune la adresa Ucrainei și în care toate statele din estul Europei, care fac parte din această echipă comună de anchetă, își aduc contribuția prin astfel de elemente probatorii. Ele diferă de la un stat la altul”, mai spune Alex Florența.
În perioada următoare se va înființa și un tribunal special în baza probatoriilor adunate în fiecare din cele 39 de state implicate.
Printre cei audiați de procurorii români sunt și militari ucraineni răniți, internați în spitalele din România, spune procurorul general.
Cauza de la CEDO (11055/22) are ca obiect încălcări grave ale drepturilor omului, comise în masă de Federația Rusă în agresiunea desfășurată pe teritoriul Ucrainei începând cu 24 februarie 2022, când Vladimir Putin a ordonat ilrgal și neprovocat invazia Ucrainei, la opt ani de la anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea.
Demersul României de a interveni în această cauză a fost inițiat la solicitarea părții ucrainene.
România și-a arătat susținerea pentru Ucraina în domeniul justiției internaționale și prin inițierea, la 2 martie 2022, alături de alte 39 de state, a procedurilor pe rolul Curții Penale Internaționale și prin Declarația de Intervenție în procesul aflat pe rolul Curții Internaționale de Justiție în dosarul privind acuzații de genocid împotriva Rusiei, transmisă CIJ la 13 septembrie 2022.
De asemenea, în martie 2023, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare împotriva președintelui rus Vladimir Putin, acuzat de crime de război în Ucraina pentru deportarea ilegală a mii de copii ucraineni de pe teritoriul Ucrainei în Federația Rusă.
CPI susține că Rusia a răpit copii și adolescenți ucraineni și i-a trimis în tabere de reeducare rusești și că Kremlinul a atacat deliberat infrastructura civilă.
De asemenea, comisarul lui Putin pentru drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, este și ea acuzată de crime de război pentru deportarea ilegală a copiilor din Ucraina. Și pe numele ei a fost emis un mandat internațional de arestare.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
