După săptămâni de negocieri, liderii PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la consens privind guvernarea țării. Ciocniri dure între USR și PSD

Actualizare ora 19:15

Surse politice au declarat pentru Europa Liberă că în această seară, la ora 21:00, liderii partidelor care vor guverna se vor întâlni cu președintele Nicușor Dan.

Întâlnirea, care va avea loc la Palatul Cotroceni, vine după a 15 -a rundă de negocieri pentru elaborarea pachetului de reformă fiscală.

Întâlnirea precede consultările de mâine, care încep la ora 11:00.

Articolul inițial:

Guvernarea României de luni încolo se anunță mult mai grea și imprevizibilă decât a părut imediat după alegerile prezidențiale.

Aceasta este concluzia după cele trei săptămâni de negocieri dure între reprezentanții celor patru partide proeuropene care au admis că vor administra țara de săptămâna viitoare.

Negocieri în timpul cărora entuziasmul și surpriza rezultatului alegerilor prezidențiale s-au evaporat. Până și președintele Nicușor Dan, care în primele zile de mandat a dat declarații zilnic, și-a rărit ieșirile publice.

Și-a menținut însă mereu părerea că Guvernul se va forma greu, nu mai devreme de „trei, patru săptămâni”. Problema este că totul se va decide la capătul limitei de timp disponibile: și premierul, și măsurile economice, și cabinetul.

Votat președinte pe 18 mai de peste șase milioane de români, Nicușor Dan a inițiat discuțiile pentru formarea guvernului imediat după instalarea la Palatul Cotroceni, pe 26 mai.

Din partea Administrației Prezidențiale, la discuțiile informale din mai au participat doi consilieri, unul care va prelua oficial funcția la 1 iulie, Radu Burnete, al doilea, consilier al președintelui României anterior, interimar, Dragoș Anastasiu.

Liderii partidelor pro europene – Partidul Docial Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvați România (USR) și Uniunea Democrată a Maghiarilor (UDMR) au declarat atunci că au înțeles din felul în care s-a votat că alegătorii vor oameni noi care să-i conducă, iar guvernarea trebuie să arate diferit față de până acum: pragmatic, forte și eficient.

Apoi, cele trei săptămâni de negocieri între reprezentanții celor patru partide au arătat clar că Executivul va fi format din oameni care au viziuni total diferite privind reducerea cheltuielilor, investițiile care trebuie făcute și reformele.

Pe de o parte, președintele Nicușor Dan, PNL, condus de Ilie Bolojan, USR, condus de Dominic Fritz, și UDMR, condus de Kelemen Hunor, vor ca viitorul premier să fie Ilie Bolojan, iar acesta să aibă un mandat plin, de trei ani și jumătate, până la următoarele alegeri parlamentare, din toamna lui 2028.

Dar cele trei partide nu pot forma o guvernare stabilă fără PSD, cel mai mare partid din Parlament, după alegerile generale de pe 1 decembrie 2024.

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, și alți lideri au cerut celorlalți șefi de partide ca social democrații să preia șefia Guvernului după primul an și jumătate de guvernare, adică la final de 2027, cota unică de impozitare a veniturilor să fie eliminată, iar angajații să plătească un impozit progresiv, în funcție de cât câștigă.

Celelalte partide s-au simțit șantajate de PSD.

Iar asta l-a făcut pe liderul UDMR, Kelemen Hunor, să răbufnească miercuri, într-un interviu acordat RFI: „Rotativa propriu-zisă este o greșeală fundamentală, fiindcă a arătat ce se poate da din rotativă, strategic. În 2022, 2023, 2024, rotativa a falimentat România”.

Liderul UDMR a mai reclamat: „Sunt viziuni diferite, dar ieri am văzut o eficiență ieșită din comun (...). Mărind taxele și nerezolvând nimic din problemele structurale, de fapt, n-ai făcut nimic. Eu aș lăsa mărirea taxelor doar în caz de avarie”.

Ultima ieșire dură a venit de la USR, tot miercuri,18 iunie, în ultima zi de negocieri. Senatorul Cristian Ghinea, unul dintre reprezentanții USR la negocierile pentru elaborarea reformei fiscale și a programului de guvernare, a scris pe platforma 1948 Comunitatealiberală.ro că acum este „mult mai sceptic decât în prima zi că există voința politică pentru schimbare.”

Iar PSD, prin vocea senatorului Mihai Fifor, consideră că USR are deja o atidudine care compromite guvernarea.

„Comportamentul USR – agresiv, populist, lipsit de orice sens instituțional – este o amenințare reală la adresa construcției unei majorități funcționale. Dacă nu renunță la harță și la logica confruntării permanente, riscă să compromită stabilitatea guvernamentală pe care tot ei pretind că o doresc”, a scris Fifor pe contul său de Facebook, miercuri după amiază, după ce a participat la mai multe runde de negocieri.

La aceste negocieri, reprezentanții celor patru formațiuni au avut ca obiectiv principal găsirea soluțiilor de reducere a deficitului bugetar uriaș al țării, de 9,3% din PIB.

Fără reducerea acestui deficit, România nu poate să se mai împrumute, iar fără împrumuturi, cheltuielile publice nu mai pot fi susținute.

În plus, din cauza întârzierii reformelor, Comisia Europeană poate îngheța măcar parțial, finanțarea României.

La summitul NATO de săptămâna viitoare – 24 și 25 iunie, președintele Nicușor Dan se va angaja în numele țării, că în următorii ani, cinci sau cel mult șapte, România va aloca pentru apărarea 5% din PIB.

Șeful statului va face această promisiune fără să știe de unde vor veni însă banii necesari.

UDMR amenință că ar putea să refuze guvernarea

Miercuri dimineață, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a amenințat voalat că UDMR ar putea să nu mai intre la guvernare. Cu o zi înainte, la negocierile de marți, la împărțirea ministerelor între cele patru partide, Uniunea Democrată a Maghiarilor ar fi obținut conducerea a doar două ministere. Este vorba despre cel al Lucrărilor Publice și Dezvoltării, condus acum de Cseke Attila, și de cel al Culturii.

Liderul Kelemen Hunor s-a arătat supărat de rezultatul negocierilor politice de până acum. El a spus miercuri la RFI:

„După discuțiile de ieri (marți, 17 iunie), e clar pentru mine că cei doi, PNL și PSD, au ministerele cele mai importante, de forță, avizatoare, USR-ul s-a securizat cu cele patru ministere, peste procent, noi am lua Dezvoltare și Cultură, dar trebuie văzut dacă rămâne așa și mâine-poimâine”, a explicat Kelemen Hunor.

Românii de etnie maghiară l-au votat în mare parte la alegerile prezidențiale din mai, pe Nicușor Dan.

Liderul UDMR a subliniat că formațiunea sa nu a primit niciun minister avizator în viitorul Guvern.

„Asta înseamnă că noi nu avem nici o influență asupra deciziilor majore, fiindcă se poate fără noi și, până la urmă, ar fi corect dacă nu ai nici o influență asupra deciziilor majore, inclusiv pe fiscalitate, să nu fii doar decor, fiindcă OK, arată bine, dar să fii decor nu este prea plăcut, că decontezi și tu”, a spus Kelemen Hunor.

Acum, UDMR conduce ministerele Finanțelor și Dezvoltării.

UDMR a reintrat la guvernare în decembrie 2024, obținând atunci, pentru prima dată un minister - al Finanțelor - parte din Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), minister avizator pentru toate actele importante emise de Guvern.

Miercuri dimineața, ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, viceprim ministru, a declarat că el nu va mai deține această funcție, așa că la reuniunea miniștrilor de Finanțe ai Uniunii Europene (ECOFIN) de vineri, 20 iunie, de la Bruxelles, nu va merge domnia sa.

Este o reuniune extrem de importantă, la care România trebuie să prezinte planul de măsuri fiscale care să înceapă redresarea financiară a României.

Plan care este negociat dur de trei săptămâni și pe care România l-a tot amânat.

În funcție de felul în care arată și este implementat acest plan, Comisia Europeană va decide dacă merge mai departe cu procesul de sancționare financiară a României pentru încălcarea regulilor de responsabilitate fiscal bugetară.

România și-a asumat că va reduce deficitul treptat până la 3% din PIB, așa cum prevede legislația Uniunii, însă ultimele trei guverne ale țării, Ciucă și Ciolacu, l-au crescut cu peste 50%, de la 5,7 în 2022 la 9,3 în 2024.

Tánczos Barna a anunțat că nu va mai fi ministrul Finanțelor așa că nu va mai reprezenta România la reuniunea omologilor din Uniunea Europeană, vineri, la Bruxelles.

„Încă nu știm cine va merge la ECOFIN. Un lucru este sigur: România va fi reprezentată la ECOFIN de o persoană care, din partea Ministerului Finanțelor, se va duce acolo cu pachetul de măsuri pregătit de noua coaliție. (…) Nu voi merge la ECOFIN pentru că nu voi fi ministrul Finanțelor. Astăzi acest lucru este sigur”, a spus ministrul Finanțelor miercuri, la sediul Guvernului.

Tánczos Barna a mai afirmat că a discutat pachetul de măsuri cu experții Comisiei, iar documentul se va „contura astăzi - cel târziu mâine dimineață o să fie gata pachetul”.

Din pachetul de măsuri fiscale ar face parte, potrivit PSD, și blocarea alocării unor sume importante către investiții care nu au început.

Ministerul Dezvoltării, condus de UDMR, este cel care administrează cele trei mari programe de investiții cu bani de la bugetul național, din toată țara: Programul Național de Dezvoltare Locală, Anghel Saligny și cel derulat de Compania Națională de Investiții.

Prin aceste programe, primarii partidelor primesc bani pentru străzi, canalizări, cămine culturale, mai bine sau mai prost făcute.

În aprilie, ministrul Cseke Attila spunea la Interviurile one2one că Ministerul Dezvoltării avea în derulare investiții în valoare de 50 de miliarde de euro.

7.600 de investiții cu finanțare preponderent de la Uniunea Europeană urmau să fie sprijinite de către Guvern prin acordarea permisiunii primarilor de a se împrumuta cu 1,5 miliarde de lei de la buget pentru cofinanțare..

Acum, Ministerul Dezvoltării ar rămâne fără o bună parte din bani.

Cseke Attila a declarat la începutul săptămânii, la Timișoara, potrivit Agerpres, că la Ministerului Dezvoltării, execuția bugetară arată că în primele cinci luni ale anului „avem o execuție bugetară pe investiții de 54%”.

Ministerul Culturii, care a mai fost condus în trecut de UDMR, chiar de președintele Kelemen Hunor, oricum primește o finanțare infimă, tradițional.

USR, supărat dar posibil, cu ministere cheie în portofoliu

Cele patru ministere despre care Kelemen Hunor a declarat că USR și le-a „securizat” sunt cel al Apărării, de Externe, al Economiei și Mediului, au precizat pentru Europa Liberă surse din cadrul formațiunii.

USR este autorul Planului de Redresare și Reziliență (PNRR), plan prin care România ar fi putut să atragă până în 2026, de la Uniunea Europeană, 28,5 miliarde de euro.

Guvernele Ciucă și Ciolacu au atras mai puțin de jumătate din sumă, 10,3 miliarde de euro, înainte cu un an de încheierea programului de redresare economică post pandemie de Covid 19.

Și asta din cauza nerealizării mai multor reforme, printre care cea a pensiilor de serviciu, a conducerii unor companii de stat, a salarizării bugetare, fiscală.

PNRR trebuie renegociat, dar, cum România nu are un guvern plin de o lună și jumătate, viitorului guvern îi revine această sarcină.

PNRR a fost scris de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în 2021, când titulat de portofoliu era actualul senator USR Cristian Ghinea.

Ghinea era în 2021 ministru în Guvernul Florin Cîțu.

Cristian Ghinea și Ionuț Moșteanu sunt lideri ai USR care reprezintă partidul la negocierile politice. Moșteanu ar putea deveni ministru al Apărării în viitorul guvern.

Acum, Cristian Ghinea, povestește pe platforma „1948 Comunitatealiberală.ro” că, la negocierile din ultimele săptămâni, PSD ar fi evitat să accepte reformele.

„Deci ne explică oameni din PSD la masa de negocieri că trebuie să creștem taxele în 2025 (când trebuia să fim cu deficitul la 3%), că așa scrie în PNRR. Le spun politicos că mănâncă (...) și asta îi scoate din minți (...) De altfel, e interesant cum pentru PSD devine sfânt cuvântul Comisiei Europene când este vorba de crescut taxe”.

PSD anunță că salvează situația. Din nou.

După ce marți, unul dintre reprezentanții social democrați prezenți la negocierile de reducere a cheltuielilor publice, senatorul Mihai Fifor, a scris pe contul personal de Facebook că „PSD și-a asumat responsabilitatea, a negociat ferm” și „a protejat oamenii”, miercuri, el a revenit.

„Negocierile nu s-au încheiat, iar tot ce s-a vehiculat până acum în spațiul public nu are nicio valoare oficială. Cu toate acestea, unii au găsit deja timp să critice PSD, pentru că – spun ei – ar fi luat prea mult sau ministere prea importante. Ironia este că aceiași oameni, până mai ieri, ne cereau insistent să fim responsabili, să intrăm la guvernare și să asigurăm stabilitatea unui executiv pro-european”, a scris Fifor.

Marți, el anunțase tot pe contul său de Facebook că din 2026, se va introduce impozitarea progresivă a veniturilor, fapt ce a dus la reacții din partea a mai multor camere de comerț și unor comunități ale unor oameni de afceri români și străini.

13 organizații patronale, printre care Camerele de Comerț Româno-Germană - AHK și Camera de Comerț Americană în România, care reprezentă mii de companii private care activează în România, au avertizat într-o scrisoare comună, că „această măsură (n.r. impozitarea progresivă) nu ar aduce veniturile bugetare necesare pe termen scurt, iar pe termen lung, ar trebui analizată din perspectiva tuturor efectelor economice asupra forței de muncă și a investitorilor, cu o consultare largă a tuturor părților interesate".

Miercuri după amiază, senatorul PSD Mihai Fifor a criticat USR:

„Comportamentul USR - agresiv, populist, lipsit de orice sens instituțional – este o amenințare reală la adresa construcției unei majorități funcționale. Dacă nu renunță la harță și la logica confruntării permanente, riscă să compromită stabilitatea guvernamentală pe care tot ei pretind că o doresc”, a reclamat Fifor.

Surse PSD au precizat pentru Europa Liberă că, deși liderii partidului au anunțat că social democrații vor lua o decizie privind participarea la guvernare abia la finalul săptămânii în curs, aceștia ar fi stabilit deja ce membri ocupă posturile cerute la negocieri.

Între alții, actualul vicepremier Marian Neacșu ar urma să fie în continuare viceprim-ministru, Sorin Grindeanu ar urma să preia șefia Camerei Deputaților, iar actualul președinte al Camerei Inferioare a Parlamentului, Ciprian Șerban, ar deveni ministru, în locul lui Grindeanu, la Transporturi.

La Ministerul Justiției, PSD vrea să-l mențină pe Radu Marinescu.

De asemenea, actualul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, ar putea rămâne titular la acest minister.

Purtătorul de cuvânt al PSD, Florin Manole, a declarat că vineri și sâmbătă vor avea loc două ședințe ale social-democraților.

La aceste întruniri, se va decide intrarea sau neparticiparea la guvernare, a mai spus Manole.

El a adăugat, potrivit Agerpres, că „în privința funcțiilor de ministru va fi o competiție internă”.

PNL tace

Împărțit de viziuni diferite chiar în interior, liberalii au evitat declarațiile publice în ultimele zile.

Cu excepția lui Ilie Bolojan, președinte interimar al partidului, care săptămâna trecută, vineri, 13 iunie, a organizat o conferință de presă în care a atras atenția că situația economică a României a ajuns extrem de dificilă.

PNL ar urma ca în viitorul Guvern să conducă în continuare, Ministerele de Interne, al Investițiilor și Proiectelor Europene, al Energiei și al Educației.

În timp ce Ilie Bolojan, în calitate de potential premier, le-a cerut tuturor liderilor politici să propună miniștri noi, cu excepția USR, celelalte partide propun în mare, pentru funcțiile de miniștri aceeași oameni. Inclusiv PNL.

Consultări la Cotroceni, joi

Administrația Prezidențială a anunțat că joi, 19 iunie, sunt invitați la Palatul Cotroceni, președinții partidelor și formațiunilor politice parlamentare pentru consultări privind desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru.

• Ora 11:00 - Partidul Social Democrat (PSD);
• Ora 11:30 - Alianța pentru Unirea Românilor (AUR);
• Ora 12:00 - Partidul Național Liberal (PNL);
• Ora 12:30 - Uniunea Salvați România (USR);
• Ora 13:00 - Partidul S.O.S. România (SOS);
• Ora 13:30 - Partidul Oamenilor Tineri (POT);
• Ora 14:00 - Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR);
• Ora 14:30 - Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale.

După consultări, președintele țării au urma să anunțe pe cine nominalizează drept prim ministru.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.