Luni, 3 februarie 2025, deputata Ecaterina-Mariana Szőke urca la tribuna Parlamentului. Era prima ei luare de cuvânt de la jurământul depus în urmă cu 45 de zile și prima zi a primei sesiuni parlamentare integrale la care urma să ia parte.
„Vă anunț că, începând de astăzi, nu voi mai activa în Grupul parlamentar SOS România, ci ca deputat neafiliat”, a spus scurt Szőke. Apoi, fără vreo altă explicație, a revenit la locul său din sală.
Nu făcea acest gest singură, ci alături de alți trei colegi de partid.
„Cei patru care şi-au dat demisia din SOS, de bun-simț ar trebui să plece şi din Parlamentul României”, taxa pe loc gestul lor liderul grupului parlamentar SOS, Dumitru Coarnă.
Coarnă știa din proprie experiență cum e să pleci: ales în 2020 deputat al Partidului Social Democrat (PSD) în județul Călărași, a părăsit partidul în 2022, s-a alăturat Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) din iunie 2023 până în februarie 2024, după care a rămas neafiliat până la finalul legislaturii trecute. La alegerile parlamentare de pe 1 decembrie 2024, a prins un nou mandat pe listele SOS România.
Nu a rezistat nici aici decât trei luni și zece zile: până pe 31 martie 2025. Nu a făcut gestul „de bun-simț” pe care îl cerea foștilor colegi și nu și-a dat demisia din Parlament după niciuna dintre mutările politice. În acest moment, pe 10 iunie 2025, e deputat neafiliat.
Acum, la șase luni de la alegerile din decembrie 2024, configurația parlamentară este alta față de momentul depunerii jurământului.
Dar nu numai din cauza „neafiliaților”.
Gălățenii care au votat SOS România, de exemplu, văd că parlamentarul lor face parte în prezent din grupul PSD. Vasluienii care au votat cu Partidul Oamenilor Tineri își găsesc deputatul în grupul liberal.
În timp ce unele formațiuni au pierdut aproape jumătate din membri, altele cresc. Se întâmplă nu pentru că partidele primesc voturi în plus (nu ar avea cum), ci pentru că legea care împiedică primarii ori consilierii locali sau județeni să migreze de la un partid la altul pentru că și-ar pierde și funcția, nu se aplică și în cazul parlamentarilor.
Creșterea și descreșterea grupurilor parlamentare
Pe 21 decembrie 2024, când noii aleși au depus jurământul, grupul parlamentar PSD număra 86 de deputați. Astăzi, după primirea a cinci parlamentari de la SOS România, a ajuns la 91.
Grupul parlamentar AUR, care a pornit în decembrie cu 63 de membri, are acum 62, după ce doi au părăsit Alianța și au rămas neafiliați, iar un altul, de la SOS România, a descoperit că e compatibil cu mișcarea condusă de George Simion, nu cu cea a Dianei Șoșoacă.
Grupul parlamentar PNL, format în decembrie din 49 de persoane, a crescut la 50, după acceptarea unui deputat desprins din POT.
„E opțiunea fiecărui parlamentar de a rămâne afiliat sau nu la un grup parlamentar. Adică nu le putem îngrădi noi sau altcineva dreptul”, spune pentru Europa Liberă Ștefan Ovidiu Popa, liderul grupului parlamentar PSD din Camera Deputaților.
„Există decizii ale Curții Constituționale care arată că, în temeiul actualelor dispoziții constituționale, modificarea grupului parlamentar este o procedură permisă de actuala Constituție. În măsura în care se va proceda la revizuirea acesteia, este de luat în calcul și o normă care să nu mai permită o astfel de mutare de la un grup parlamentar la altul”, spune pentru Europa Liberă Gabriel Andronache, liderul grupului parlamentar PNL din Camera Deputaților.
Cu șapte deputați mai puțin, cei de la SOS mai numără 21 de membri, și văd altfel lucrurile, din postura de perdanți.
„E o denaturare a votului popular prin faptul că anumiți deputați ori senatori au fost votați pe listele unui partid și, la mai puțin de o sesiune parlamentară, deci de șase luni, se regăsesc în altă parte”, spune pentru Europa Liberă Ionel Goldescu, liderul grupului parlamentar SOS România în Camera Deputaților.
Lucrează deja la antidot.
„Luăm foarte în serios modificarea legii, ca să stabilim aceleași condiții și pentru parlamentari, și aleșii locali. Adică, în situația în care ai plecat dintr-un grup parlamentar, deci de la un partid politic la altul, să pierzi calitatea de ales”, spune Goldescu.
Proiectul legislativ ar urma să fie depus în toamnă, rămâne de văzut și câtă susținere va avea. Până atunci, Grupul parlamentar SOS se arată deschis oricărui parlamentar dorește să li se alăture.
„Pentru a se afilia grupului nostru politic din Cameră sau din Senat, ar trebui să respecte în primul rând linia partidului - conservator, naționalist, patriotic”, enumerară scurt liderul SOS câteva dintre condiții.
Despre criterii vorbesc și reprezentanții partidelor pro-europene. În vreme ce, la nivel de lideri, mesajul este de necolaborare cu grupările extremiste – izolaționiste, la nivel parlamentar condițiile sunt mai lejere.
„Vorbim doar de a colabora pe anumite proiecte, cu cei care vor să le susțină. Asta nu înseamnă că sunt membrii PSD parlamentarii care vor să susțină anumite proiecte ale Partidului Social Democrați”, explică Ștefan Ovidiu Popa, liderul grupului parlamentar PSD din Camera Deputaților.
„E posibil ca aceștia (parlamentarii traseiști, n.r.) să își dea seama că au aderat la un partid nepotrivit în raport cu valorile pe care doresc să le susțină. Cel puțin, colegul nostru (Andrei Ionuț Teslariu, ales pe listele POT Vaslui, n.r.), care a venit în grupul parlamentar PNL, este un întreprinzător, este un om cu care am stat de vorbă și cu care chiar se poate comunica foarte bine și ne-am dat seama că susține principiile liberale. De aceea l-am și acceptat în grupul PNL”, explică Gabriel Andronache, liderul grupului Parlamentar PNL din Camera Deputaților.
La cinci luni și jumătate de la depunerea jurământului de învestire din 21 decembrie 2024, situația arată diferit față de rezultatul consemnat la urne.
La Camera Deputaților:
Grupul PSD avea 86 de deputați, acum are 91 (+ 5 de la SOS);
Grupul AUR avea 63 de deputați, acum are 62 de membri, după ce doi au părăsit Alianța și au rămas neafiliați, iar un altul a venit de la SOS;
Grupul PNL avea 49 membri, acum are 50 (+ 1 de la POT);
Grupul USR a rămas constant – 40 de membri;
Grupul SOS avea 28 de membri, mai are 21, după șapte demisii;
Grupul POT avea 24 de parlamentari, mai are 14 după 10 demisii;
Grupul UDMR a rămas constant – 22 membri;
Grupul Minorităților a rămas constant - 17;
13 deputați sunt în prezent neafiliați și provin din POT, SOS și AUR.
La Senat:
Grupul PSD a crescut de la 36 la 37 de membri;
Grupul AUR e neschimbat, are 28 de membri;
Grupul PNL e neschimbat, are de 22 membri;
USR e neschimbat, are 19 membri;
UDMR e neschimbat, are 10 membri;
SOS România are 9 membri în iunie 2025. În decembrie, avea 12, trei au demisionat;
POT – are acum 5 mandate, după ce în decembrie avea șapte. Doi senatori au demisionat. Cei rămași s-au alăturat grupului de neafiliați, ce adună în total 9 senatori.
Traseism parlamentar fără frontiere ideologice
„E clar că traseismul politic denaturează voința populară exprimată prin vot. Aici cred că nu există păreri contrare nici în rândul celor care fac transferurile, doar că scopul scuză mijloacele, în opinia lor, ținând cont de faptul că mai mulți parlamentari le dau o putere mai mare, un acces mai mare la resurse, posibilitatea de a-și impune ideile în guvernare sau în Parlament”, consideră analistul politic Adi Zăbavă, consultant în comunicare politică.
În opinia lui, lucrurile nu se vor schimba prea curând, nu doar pentru că nu există voință politică. Lipsește un element mai important.
„Nici nu există o presiune populară din partea opiniei publice. Se scrie, se transmit aceste lucruri, dar la nivel local pe foarte puțini dintre votanți îi interesează că un om care a ajuns în Parlament din partea unui partid trece în altă parte”, consideră Zăbavă.
Pentru Ilie Gheorghe Fârte, profesor la Facultatea de Filosofie și Științe Politice din Iași, și coaliția guvernamentală care se conturează reprezintă o denaturare a voinței populare.
„Nu cred că românii au votat la alegerile parlamentare pentru o coaliție, ca să zicem, pro-europeană PSD – PNL – UDMR - USR. Avem o struțo-cămilă, trebuie să recunoaștem, e foarte greu să iasă o rezultantă cât de cât coerentă pe politici economice”, susține Fârte. „Deci, și această coaliție zisă pro-europeană este anormală”, concluzionează el.
Că legătura dintre ce au votat cetățenii și cum arată Parlamentul sau chiar echipele guvernamentale poate fi facultativă o demonstrează și cazurile partidelor politice care au avut parlamentari, deși nu au participat la alegeri
Forţa Dreptei (FD) și Partidul Umanist Social – liberal (PUSL) nu au participat la scrutinul parlamentar din 2020. Au avut însă 13, respectiv cinci parlamentari în mandatul 2020 – 2024, care au ales să demisioneze din grupările pe listele cărora au fost aleși, pentru aceste opțiuni.
Strict la momentul actual, configurația parlamentară este importantă din perspectiva sprijinului pe care îl pot primi noul Guvern și inițiativele lui legislative.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
