PSD se încolonează în spatele lui Grindeanu, în timp ce partidul se dezice de progresism. Analist: „Eu văd pași de apropiere de AUR”

„Discut cu colegii de foarte multă vreme, m-au căutat, sunt foarte mulți oameni care împărtășesc ideile de revitalizare a partidului, oameni corecți, pregătiți, educați, cu școala la zi, corectă, cu diploma pe masă, oameni cu credibilitate. Am luat decizia de a-mi asuma această responsabilitate, de a candida la președinția partidului”, spunea Titus Corlățean, la Antena 3 CNN, pe 10 august 2025.

Era singurul contracandidat anunțat al lui Sorin Grindeanu, care a preluat conducerea interimară a partidului la finalul lunii mai, odată cu demisia fostului președinte, Marcel Ciolacu.

„Titus e un camarad vechi. Mi-aduc aminte că, în urmă cu vreo 20 de ani, l-am susţinut să fie secretarul general al Partidului Social Democrat şi a fost. E un coleg pe care eu îl respect şi e foarte bine că există concurenţă în Partidul Social Democrat”, venea imediat replica lui Grindeanu.

Două luni mai târziu, pe 12 octombrie, Corlățean anunță că se retrage din cursă.

„PSD seamănă tot mai puțin cu un partid politic, este mai degrabă o entitate cu profil economic, cu lideri tranzacționali care preferă se tranzacționeze propriile interese”, spunea senatorul PSD, într-un mesaj video înregistrat.

Câteva ore mai târziu, conducerea partidului anunța data congresului și formatul alegerilor.

Sorin Grindeanu și echipa sa par a avea toate șansele să fie singurii înscriși în cursă.

În partid și printre analiștii politici, părerile sunt împărțite.

Nemulțumirile din PSD

În mesajul video filmat în curtea Palatului Parlamentului, senatorul Titus Corlățean lansa mai multe acuzații la adresa conducerii partidului.

Titus Corlățean.

El acuza PSD că e o entitate economică cu lideri „care preferă se tranzacționeze propriile interese” și vorbea de atacuri la adresa familiei sale din partea celor care „au butoanele în Kiseleff” – o referire la sediul central al paridului.

„În PSD găsim tot mai puțini bărbați politici” și „direcția în PSD este mai degrabă descurajantă”, mai acuza Corlățean.

Europa Liberă a încercat să îl contacteze pe Titus Corlățean în repetate rânduri, în zile diferite, pentru a explica o parte din acuzele lansate odată cu retragerea. Nu am reușit să primim vreun răspuns.

Am primit în schimb răspunsuri detaliate din partea lui Constantin Toma, fost senator. Din 2016 este primar municipiului Buzău din partea PSD.

Este de aceeași părere cu Corlățean, că PSD seamănă tot mai puțin cu un partid politic și că a devenit mai degrabă o entitate cu profil economic, cu lideri tranzacționali.

„Îi dau dreptate. Am discutat de multe ori cu Titus, mi-am exprimat susținerea pentru Titus Corlățean, pentru că ar fi fost una din soluțiile cele mai bune pentru a reforma și partidul și a sprijini dezvoltarea țării”, susține Toma pentru Europa Liberă.

Marea nemulțumire vine de la faptul că noua echipă este în bună măsură parte din vechea echipă, care a adus gruparea social-democrată la o intenție de vot la eventuale alegeri parlamentare de 17,6%, conform ultimului sondaj INSCOP Research.

14,8% ar vota cu PNL, 11,5% cu USR și 40% cu AUR.

„Am pierdut patru rânduri de alegeri la rând, pentru că acel 22% obținut la parlamentare este cel mai prost scor pe care l-a obținut PSD-ul, chiar dacă a câștigat alegerile. Merge în jos, așa crește, ca morcovul în pământ”, continuă primarul Buzăului.

Constantin Toma, primarul Buzăului.

Întrebat dacă se poate construi o alternativă la echipa Grindeanu în cele trei săptămâni rămase până la Congresul PSD din 7 noiembrie, el a răspuns negativ.

„În niciun caz. Îți trebuie o echipă de vreo 25 de oameni. Trebuie să ai priză mare în toate organizațiile, pentru că nu este un vot popular aici, este un vot de partid.”

„PSD merge într-o direcție greșită și acest lucru se va vedea la alegerile din 2028. Aș fi primul care mi-aș cere scuze dacă se va schimba percepția publică, în sensul în care PSD-ul să contribuie la reforme pe care lumea le așteaptă”, a mai spus Toma.

„Conducerile centrale care ar fi trebuit să fie locomotiva partidului. Au fost formate numai din găști, prieteni, acoliți și ghiocei. Este motivul pentru care PSD nu este capabil să se reformeze”, este o altă opinie critică, formulată de Gabriel Dănuț Sandu, primarul PSD al comunei Voinești (Dâmbovița).

„Partidul trebuia reformat încă din data de 25 noiembrie 2024, când candidatul la funcția de președinte (Marcel Ciolacu, n.r.) nu a intrat nici măcar în turul II. Au rămas tot ei, au obținut un rezultat slab la alegerile parlamentare, au intrat tot ei la guvernare și vor rămâne tot ei la conducerea partidului”, continuă primarul din Voinești.

Schimbările generate de alegerea noii conduceri

Ultimele alegeri directe pentru șefia PSD au avut loc pe 23 august 2020.

Atunci, Marcel Ciolacu prelua conducerea, după ce a condus interimar timp de nouă luni. A fost ales cu 1.310 voturi la primul congres extraordinar al partidului care s-a desfășurat în format video online, la mare distanță de singurul său contracandidat, Eugen Teodorovici, care a fost preferat de doar 91 dintre colegii săi.

Între timp, statutul PSD a fost modificat, iar alegerea nu se mai face între oameni, ci moțiuni.

Moțiunea reprezintă candidatura echipei de conducere însoțită de Programul Politic – documentul pragmatic care conține principalele direcții de conduită și acțiune ale partidului pentru un exercițiu, an sau ciclu electoral.

„Fiecare persoană din lista de candidați trebuie să aibă susținerea politică a organizației județene/de sector al cărei membru este” e prevederea cheie din statutul PSD care limitează candidaturile.

În cazul Congresului din 7 noiembrie 2025, noua echipă de conducere va cuprinde cinci prim-vicepreședinți, opt vicepreședinți regionali și 12 vicepreședinți pe diverse domenii de activitate, a anunțat luni seară Alexandru Rafila, noul purtător de cuvânt al PSD

Până acum, echipa de conducere avea 21 de membri.

„Cred că este o alegere echilibrată, toată lumea a fost de acord. Principalul mesaj care a reieșit din aceste dezbateri a fost de unitate”, a declarat Rafila.

„Nu am auzit nici un președinte de organizație județeană că cere schimbare statutului cu alegeri libere fără condiții impuse pentru posibilii candidați, singura fiind apartenența la PSD. De ce oare? Se vede de la o poștă că PSD-ul se prăbușește, că partidul nu mai este frecventabil și că reformarea acestuia este foarte departe”, a declarat Gabriel Dănuț Sandu, primarul PSD al comunei Voinești (Dâmbovița).

Este una dintre extrem de rarele voci critice.

„Am avut perioade în care PSD a guvernat bine, cu rezultate notabile în plan economic, cu cele mai mari creșteri de venituri pentru populație, cu investiții record, dar scorul electoral nu a fost unul pe măsură. Pentru că greșelile au fost tactice și nu de guvernare”, a transmis europarlamentarul Claudiu Manda.

El candidează la funcția de secretar general al PSD, alături de Sorin Grindeanu.

„Voi candida la funcția de președinte al partidului pe o platformă ce mizează pe unitatea membrilor PSD. Îmi doresc ca românii care ne-au votat să vadă că PSD este un partid modern, dar ancorat în valorile naționale”, a transmis și Sorin Grindeanu.

Acesta a anunțat și o schimbare de fond în statut: renunțarea la ideea de partid progresist, adoptată în anii 2000.

Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD.

„Prin această modificare, PSD reafirmă că este un partid modern de centru-stânga, național și echilibrat, care promovează echitatea socială, solidaritatea și respectul pentru valorile democratice, religioase, tradiționale și culturale ale poporului român. Noua formulare a Statutului reflectă, fără nici o urmă de ambiguitate, ceea ce PSD este și a fost întotdeauna: un partid al României, nu al experimentelor ideologice”, a explicat Grindeanu modificarea.

„România are nevoie, astăzi, de mai mult curaj din partea clasei politice, de profesionalism dar și de disponibilitate pentru un dialog real cu cetățenii”, a transmis și europarlamentarul Victor Negrescu.

„Nu mai există lideri providențiali. Nu există nici monopolul adevărului. Există echipe puternice și arta de a asculta ce are nevoie societatea pentru a rămâne unită și puternică. Doar împreună putem construi viitorul”, a adăugat Negrescu.

Acesta a anunțat că se alătură echipei conduse de Sorin Grindeanu, candidând pentru una dintre cele cinci funcții de prim-vicepreședinte al Partidului Social Democrat.

„Ne cunoaștem de multă vreme și apreciez atât rezultatele sale la transporturi cât și faptul că acceptă opinii diferite. Amândoi nu am ezitat de-a lungul timpului să tragem semnale de alarmă și să ne asumăm când au fost luate decizii greșite. Experiența sa ajuta partidul în aceste momente”, susține Negrescu.

Conform news.ro, pentru locurile de prim-vicepreşedinte sunt în competiţie mai mulţi candidaţi. Sunt văzuți ca favoriţi: Victor Negrescu, vicepreşedintele Parlamentului European, Bogdan Ivan, ministrul Energiei şi Marius Oprescu, preşedintele CJ Olt.

Negrescu este susţinut chiar de Sorin Grindeanu, Bogdan Ivan are sprijinul liderului PSD Bistriţa, Radu Moldovan, în timp ce Oprescu este unul dintre apropiaţii lui Paul Stănescu, care va renunţa la funcţia de secretar general.

În cursă ar mai fi Gheorghe Şoldan (preşedintele CJ Suceava), Corneliu Ştefan (preşedintele CJ Dâmboviţa) şi Ionuţ Pucheanu (primarul Galaţiului).

Noile mișcări social-democrate din perspectiva analiștilor politici

Lipsa contracandidaților pare a fi noua normalitate în cazul partidelor mari din România.

„Cred că e un lucru comun la noi și se întâmplă și la alte partide”, spune pentru Europa Liberă profesorul Gabriel Bădescu.

Director al Centrului pentru Studierea Democrației, Bădescu este și membru al departamentului de științe politice din Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Situații similare, de competitori unici, au fost înregistrate recent la PNL. Pe 15 septembrie 2024, Nicolae Ciucă era ales, fără contracandidat. Spre deosebire de 25 septembrie 2021, când a existat o competiție reală între Ludovic Orban și Florin Cîțu.

„De fiecare dată, negocierile au loc înainte de a avea competiția deschisă. E un deficit de democrație. Pe de altă parte, democrația internă nu e o garanție că partidul e democratic sau pro-democratic în jocul politic”, este de părere Bădescu.

Pe de altă parte, schimbarea ideologiei politice înainte de congres nu e întâmplătoare, spune Gheorghe Ilie Fârte, conferenţiar universitar la Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării şi Relaţii Publice, Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al.I. Cuza” Iaşi.

„E un mesaj de unitate în acest efort de recalibrare, de renunțare la imaginea de partid progresist pentru a fi văzuți respectuoși față de valorile religioase, naționale. Cam ceea ce susține AUR la ora actuală”, crede el.

„Eu văd pași de apropiere de AUR”, mai spune cadrul universitar.

„E posibilă ieșirea de la guvernare a PSD și, eventual, asocierea cu AUR. În momentul în care o să constatăm că există foarte multă concordanță între vocile PSD și AUR, s-ar putea să apară și o formulă guvernamentală împreună sau o alianță politică. E clar că se fac pași de detașare de PNL și mai ales de USR”, mai spune Fârte.

Există deja mai multe alianțele AUR-PSD la nivel local în Prahova, Iași, Bacău, Suceava sau Vrancea.

De exemplu, pe 10 decembrie 2024, Vlad Călin Dumitrescu Ferentz (37 de ani, AUR) era ales vicepreședinte al Consiliului Județului Prahova.

AUR are doar cinci din cele 36 de mandate, în vreme ce PSD are 13. Social-democrații puteau forma o alianță cu partenerii de guvernare, cei de la PNL având tot 13 mandate. Nu au făcut-o.

Pe 12 decembrie 2024, în Consiliul Județean Suceava, cei 17 consilieri PSD și patru de la AUR își împărțeau funcțiile în consiliile de administrație și adunările generale ale acționarilor din mai multe instituții subordonate. Cei 15 consilieri liberali nu au avut propuneri și s-au abținut în timpul votului.

Pe 16 decembrie 2024, Roxana Magdalena Necula (PSD) era aleasă viceprimar în municipiul Iași.

Necula era votată de 17 consilieri locali de la AUR, PSD, PNL și PMP. AUR are doar patru din cei 27 de consilieri locali, sub PNL (7 consilieri), Alianța Dreapta Unită (7 consilieri de la USR – PMP - FD) și PSD (6 consilieri).

Există însă în țară și alianțe AUR cu PNL (la Roman sau Slatina) sau USR (în Consiliul Județului Maramureș).

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.