Supărarea lui Sorin Grindeanu pe Uniunea Salvați România a început, aparent, după anunțul lui Dominic Fritz că partidul pe care îl conduce, USR, nu va participa la funeraliile lui Ion Iliescu.
„Din respect pentru victimele Revoluției și ale mineriadelor, USR a propus în ședința de guvern să nu fie doliu național. Luăm act de decizia Guvernului”, a transmis Dominic Fritz pe 5 august, după ședința în care Executivul a stabilit organizarea unor funeralii de stat pentru Ion Iliescu.
Mesajul lui Fritz a fost criticat de colegii de guvernare de la PSD – care este cel mai mare partid parlamentar (a obținut 22% la alegerile din decembrie 2024).
Primul care a reacționat a fost chiar președintele interimar Sorin Grindeanu:
„Fără scandal, fără micimi sufletești și propagandă sterilă! Nu puteți reduce un lider, o epocă și un destin! Oricât v-ați chinui! Odihneşte-te în pace, domnule Preşedinte!”.
Grindeanu a revenit, a doua zi, pe 6 august, cu un mesaj și mai clar: „Am decis alături de colegii din conducerea PSD să nu participăm la ședințele Coaliției până când cei de la USR nu vor da dovadă de maturitate politică și își vor revizui atitudinea!”
Ultima decizie a liderului interimar al PSD este consultarea biroului politic național privind o posibilă ieșire de la guvernare.
Dar de ce e, de fapt, supărat PSD? Și de ce tot amenință cu ieșirea de la guvernare?
O scurtă istorie a „retragerilor de la guvernare”
Coaliția de guvernare, condusă de Ilie Bolojan, s-a născut greu. Și cu multe concesii de toate părțile. Iar misiunea asumată de Executiv – reformarea statului pentru reducerea deficitului – n-a ajutat cu nimic la îndulcirea relațiilor dintre partidele de la guvernare.
Aproape la fiecare decizie guvernamentală importantă, PSD a amenințat că-și ia jucăriile și pleacă.
Social-democrații au acuzat marginalizarea în procesul decizional, asumarea unilaterală a unor măsuri fiscale și faptul că au fost acuzați pe nedrept pentru deficitul bugetar record.
Iată o scurtă cronologie:
2 iulie – după nouă zile de guvernare
Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD, a transmis că partidul ar putea ieși din coaliția de guvernare dacă va mai fi acuzat pentru deficitul bugetar istoric.
Zamfir a subliniat că PSD a tratat guvernarea cu responsabilitate și demnitate, dar nu va accepta să devină „țap ispășitor” pentru problemele financiare acumulate.
„Stimați parteneri de coaliție, nu vă jucați cu focul! Încetați să propagați ideea că PSD este vinovat pentru deficitul actual!”, își începea Zamfir mesajul.
El adăuga că, în ultimii șase ani, PSD a avut premier doar 20 de luni. Restul a aparținut PNL, iar deciziile au fost luate împreună și cu UDMR.
„Mai mult, când am intrat la guvernare, am găsit fix același deficit. Cu toate astea, nu ne-am apucat să ne văicărim public de ce nenorocire a lăsat guvernarea PNL-USR! [...] Din contră, am crescut veniturile tuturor, am stimulat masiv economia, am investit masiv în infrastructură”, a scris Daniel Zamfir, pe pagina sa de Facebook.
8 iulie - după 15 zile de guvernare
„Aproape 5.000 de PSD-işti, 4.700 ca să fiu mai exact, au votat într-un procent majoritar intrarea la guvernare. Asta nu ne face prizonieri ai acestei Coaliţii. Suntem parteneri de bună credinţă atâta timp cât suntem trataţi în acest mod. Altfel, tot cu această consultare largă în partid, putem să decidem şi altceva”, spunea acum o lună Sorin Grindeanu”, potrivit news.ro.
Nemulțumirile șefului PSD țineau de procesul decizional, considerat dezechilibrat.
Potrivit social-democraților, PSD ar fi fost adesea pus în fața unor decizii deja luate de premier și partenerii liberali, fără consultare reală.
Iar motivul exact al supărării a fost expus, pe larg, într-o postare a unuia dintre greii PSD – Paul Stănescu – care s-a plâns că propunerile PSD privind măsurile de austeritate au fost ignorate.
„Măsurile propuse de noi nu pot fi date la o parte. Avem, totuși, cea mai mare pondere în Parlament și nu putem fi tratați ca o prezență decorativă într-un moment cheie pentru țară. Având în vedere această stare de fapt, împreună cu toți colegii trebuie să ne punem, în mod legitim, o întrebare: rolul PSD este de a guverna sau de a face figurație doar pentru a asigura stabilitatea guvernamentală?”, a continuat el.
21 iulie – 28 de zile de guvernare
Cel mai tranșant semnal a venit pe 21 iulie din partea aceluiași Paul Stănescu, secretarul general al PSD, la trei zile după ce Ilie Bolojan a anunțat ce conține pachetul II de reforme al Guvernului.
Mărul discordiei - Programul „Anghel Saligny”. Și nu numai.
Stănescu a descris pachetul de reforme drept „heirupist și rigid”, bazat pe „intuiție, nu pe evaluări reale” și a declarat că partidul trebuie să decidă „urgent” dacă rămâne la guvernare.
Stănescu a sugerat că „cel mai simplu ar fi fost să rămânem în Opoziție” – o formulare rar întâlnită la un nivel atât de înalt, ce a fost interpretată ca o pregătire a bazei pentru o retragere oficială.
„Tăierea investițiilor locale înseamnă blocarea modernizării României. Am fost alături de comunități și am finanțat proiecte locale vitale pentru oameni. Niciun primar, indiferent că e de laPSD sau PNL, nu își dorește tăierea investițiilor în drumuri, apă, canal sau școli. PSD nu poate gira o politică ce condamnă dezvoltarea locală. Am spus încă de la începutul discuțiilor despre formarea Guvernului că este o linie roșie. Noi am demonstrat, prin fiecare buget, că respectăm nevoile reale ale comunităților. Reducerea finanțării pentru autoritățile locale ar însemna blocarea modernizării României, iar acest lucru este inacceptabil pentru noi” a scris Paul Stănescu, pe pagina sa de Facebook.
După negocieri care au durat două zile, PSD a marcat un punct pentru electoratul său – Programul „Anghel Saligny” merge mai departe.
8 august - 47 de zile de guvernare
Supărarea lui Grindeanu pe colegii de coaliție de la USR n-a trecut după ce fostul președinte Ion Iliescu a ajuns la cimitirul Ghencea. Ba chiar s-a amplificat.
„Am decis convocarea unei reuniuni a Biroului Permanent Național pentru ziua de luni, în vederea analizării situației create în interiorul Coaliției de guvernare ca urmare a poziționării unor parteneri față de organizarea ceremoniilor oficiale dedicate fostului președinte al României, Ion Iliescu”, a transmis șeful PSD.
El a mai spus că reuniunea Biroului Permanent Național are ca obiectiv „evaluarea impactului acestor evenimente asupra funcționării Coaliției de guvernare și stabilirea unei poziții clare a partidului în raport cu continuarea colaborării guvernamentale, în condiții de respect reciproc și corectitudine politică.”
Posibile motive (reale) de supărare
În spațiul public au apărut, însă, și diverse alte speculații legate de motivele reale ale „supărărilor” social democraților. Și care n-au nicio legătură cu atititudinea față de funerariile lui Ion Iliescu.
🔴 Împărțirea funcțiilor – PSD a fost nemulțumit, de la început, de modul în care au fost împărțite ministerele.
Acum s-a ajuns la negocierea celorlalte posturi politice – secretari de stat, prefecți, șefi de agenții etc.
Surse Europa Liberă susțin ca un moment de tensiune a apărut atunci când USR a cerut nouă funcții de prefect conform algoritmului. După negocieri a obținut doar patru, dar a primit la schimb câteva funcții de secretar de stat în ministere și șefi de agenții. Case closed.
PSD este partidul cu cei mai mulți parlamentari (91 de deputați și 37 de senatori) și consideră că trebuie să fie prioritar într-un guvern, mai ales că a cedat funcția de prim-ministru, crede analistul politic Radu Carp.
Și acesta ar fi motivul pentru care PSD impune coaliței de guvernare diverse condiții, cu scopul de a puncta în lupta internă pentru șefia partidului.
„Aceste poziționări vin, mai ales, în condițiile în care încă nu au avut loc alegeri interne în PSD și fiecare dorește să se poziționeze pentru viitoarea conducere a partidului. Pentru aceasta, [conducerea partidului] are nevoie de mici victorii pe acest front intern, cu celelalte partide care formează coaliția de guvernare. Deci, vom asista la asemenea episoade până când va fi organizat congresul PSD”, crede analistul politic Radu Carp.
🔴 Data alegerilor pentru Primăria București. Odată cu plecarea la Cotroceni a fostului edil al Capitalei, alegerile pentru Primăria București au devenit o miză importantă pentru toate partidele.
În timp ce USR și PNL și-au cam exprimat opțiunile – Ciprian Ciucu și Cătălin Drulă – PSD pare la fel de nepregătit ca la alegerile locale din 2024, când a scos din joben un candidat pe care l-a retras mai apoi și a mers pe mâna lui Sebastian Burduja, candidat comun cu PNL.
În acest context, PNL și USR încearcă să preseze organizarea alegerilor în această toamnă, spun surse Europa Liberă, în timp de PSD vrea să amâne scrutinul până la anul.
„Bucureștiul întotdeauna este o miză, pentru că are un buget uriaș de gestionat, mult mai mare decât al multor ministere la un loc. Deci este, într-adevăr, o miză și nu este doar una financiară, ci și politică, pentru că vedem că primarii Bucureștiului s-au lansat către politica de vârf”, spune Radu Carp.
Negocierile de la crearea coaliției nu au inclus, spune analistul, și alegerile pentru București.
„Protocolul coaliției este foarte firav, nu privește decât chestiuni legate de guvernare, deși ar trebui să includă și chestiuni legate de alegerile locale și colaborare la nivel local. Practic, toate partidele pășesc pe un teren foarte fragil în ceea ce privește alegerile locale”, explică el.
El nu crede că vreun partid de la guvernare are un candidat cu șanse reale în acest moment.
„Dintre cei care și-au anunțat candidatura, domnul Drulă nu va obține susținerea PNL. PNL încă nu are un alt candidat, PSD încă nu are un candidat. Deci, în momentul de față este un oarecare blocaj, în sensul că ar fi un singur candidat care și-a arătat disponibilitatea, dar care nu poate să adune bazinul de voturi care a fost acordat lui Nicușor Dan în București”, explică analistul politic.
🔴Asumarea pachetului doi de reforme. Pachetul II ar trebui să conțină reforma administrației locale, reforma companiilor de stat, a sănătății și reforma pensiilor speciale.
La negocierile din iulie, pe lângă continuarea programului „Anghel Saligny”, PSD a cerut ca pachetul II de măsuri să fie scindat în două, una adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului, iar a doua, cea de reformare a sistemului administrației și a celui de sănătate, să fie aprobată prin dezbatere parlamentară.
„Pachetul II trebuia să fie în sfârșit de iulie și o să fie început de august, nu sunt chestiuni care să fie dramatice”, a spus, pe 25 iulie, președintele Nicușor Dan,
Începutul de august a trecut și deocamdată nu există nicio dată concretă privind asumarea pachetului II de reforme.
Mai mult, ședința de coaliție programată pe 6 august și în care trebuia reluată discuția despre pachetul de reforme și luate decizii a fost anulată după ce PSD a refuzat să participe, supărat pe USR.
Singura veste vine de la Ministerul Dezvoltării care a publicat în dezbatere publică un nou pachet legislativ, care face parte din viitoarea reformă administrativă a Guvernului.
Jocul PSD poate fi și legat de o încercare de poziționare a partidului față de electoratul său – suntem la guvernare, dar ne opunem reformelor dure.
„Nu am avut susţinere pentru amendamentele pe care le-am făcut (am fost singurii), să se aplice CASS de la 4.000 de lei, la pensii, să nu aplicăm CASS pentru mamele intrate în perioada post-natală, pentru toate celelalte lucruri pe care noi le-am propus. Nu cred că se reface deficitul dacă punem CASS la veteranii de război sau la fostii deţinuţi politici [....] N-am găsit înţelegere. Am fost singurii care am susţinut în coaliţie aceste lucruri, care nu au aşa un mare impact, dar aveau o valoare morală importantă. Din păcate, n-am găsit înţelegere şi mai sunt exemple”, declara Sorin Grindeanu, pe 10 iulie.
„Angajamentul #PSD, care nu este unul conjunctural, de azi sau de ieri, ci dintotdeauna, este să fim un partid apropiat de oameni. Mereu am reprezentat interesele celor mai vulnerabile categorii sociale și indiferent de contextul în care a fost România, noi ne-am ținut de acest angajament. Dar iată că, odată cu asumarea pachetului de măsuri de ieri, am fost puși în situația de a nu ne putea ține de această promisiune”, scria pe Facebook, pe 8 iulie, Paul Stănescu.
În opinia analistului Radu Carp, PSD este, în acest moment, într-o criză identitară și o mare parte din electoratul său a migrat spre AUR.
„E o situație foarte complicată, pentru că e greu de explicat ce mai înseamnă să fii PSD în România, în condițiile în care supărările acestui segment potențial de electorat se reflectă mai degrabă în candidați extremiști decât în candidați de stânga. Aici este un mare pariu pentru PSD: cum să revină asupra electoratului care i-a fost tradițional alături. Nu cred că e o sarcină foarte ușoară”, explică Radu Carp.
O misiune chiar imposibilă, mai spune analistul. „Trendul este acesta de a migra electoratul către alte partide”.
Impactul deciziilor PSD asupra coaliției
Amenințările repetate ale PSD vin într-un moment sensibil, în care coaliția trebuie să finalizeze reformele asumate prin PNRR și să gestioneze criza bugetară.
Ieşirea PSD ar declanșa o criză politică majoră, cu posibilitatea formării unui guvern minoritar sau chiar cu declanșarea alegerilor anticipate.
Dacă rămâne la guvernare, PSD are de înfruntat aceleași dileme ca și până acum, explică analistul Radu Carp. Să fie de acord cu măsuri care vin în contradicție cu doctrina social democrată.
„Ar fi perceput ca garantul unor măsuri care nu sunt foarte populare și nici foarte bine explicate. Și chiar și măsura aceasta legată de pensii, de pilonul II, oamenii au înțeles că este vorba mai degrabă despre protecția statului decât despre protecția pensionarilor – protecția statului în fața deficitului. Or, PSD, care vrea să joace rolul de apărător al pensionarilor, se află într-o situație dificilă: nu poate nici să nu fie de acord cu măsura, pentru că e nevoie de bani la buget, dar nici nu poate să fie în contradicție cu această măsură, câtă vreme face parte din coaliție”, explică Radu Carp.
Dacă PSD iese de la guvernare sunt două variante posibile: să susțină un guvern minoritar sau să treacă în opoziție alături de AUR.
În anunțul făcut de Sorin Grindeanu, privind convocarea BPN săptămâna viitoare, și-a făcut loc și o altă declarație politică. PSD va susține actualul guvern, chiar dacă iese de la guvernare.
„PSD rămâne angajat în susținerea unei guvernări stabile, în interesul cetățenilor, dar subliniază că loialitatea politică, buna-credință și dialogul între parteneri reprezintă fundamente indispensabile ale oricărei construcții politice durabile”, a scris liderul interimar al social democraților.
Dacă intră în opoziție, pierde foarte mult, crede analistul Radu Carp. „Sunt într-o situație imposibilă în momentul de față, o situație foarte grea, pentru că dacă fac o alianță cu AUR, se pierde și mai mult în această mare masă a electoratului suveranist”, crede Radu Carp.
Iar paradoxul acestei guvernări, sesizează analistul, este că „deși PSD are cea mai mare reprezentare parlamentară și ar trebui să-și impună întotdeauna punctele de vedere în cadrul coaliției, este partidul care are cele mai multe dileme în legătură cu felul în care ar putea să se poziționeze”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
