Jumătate dintre români vor partide noi. Politicienii vechi știu asta și înființează noi formațiuni

PAR, PNRR, PASS, PIN, SUVERAN, ACT, FAR.

Nu sunt niște acronime la întâmplare, ci numele unor partide pe care alegătorii le-ar putea regăsi, la următoarele alegeri, pe listele electorale.

Apetența românilor pentru partide noi este la cel mai mare nivel, conform ultimelor sondaje de opinie. Poate și de aceea partidele noi apar ca ciupercile după ploaie.

În ultimii patru ani, au fost înregistrate o treime dintre toate partidele fondate de la Revoluție încoace.

În registrul partidelor politice de la Tribunalul București sunt înregistrate, în prezent, 367 de formațiuni.

Ultima a fost fondată în august 2025 și se numește „Forța Alternativă Română” – FAR. Partidul a fost înființat de Dumitru Coarnă, fost lider sindical, actual deputat neafiliat, ales, anul trecut, pe listele S.O.S. România.

În trecut, el a fost ales parlamentar pe listele Partidul Social Democrat (PSD), de unde a fost racolat de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), în iunie 2023.

Dumitru Coarnă spune că a înființat noul partid ca răspuns la o criză de încredere în partidele politice existente și pentru a răspunde unei nemulțumiri a populației față de vechile formule politice.

„Am simțit nevoia să creez o mișcare politică ce să fie cu adevărat alături de familie, credință și valorile de bază. Am fost dezamăgit de partidele prin care am trecut, acolo unde faptele și vorbele nu se regăseau. Nici la PSD, nici la AUR, nici la SOS nu am găsit acțiunea la nivelul principiilor declarate”, a explicat Coarnă pentru Europa Liberă.

Coarnă vrea să transforme FAR într-o platformă care să adune antreprenorii, oamenii din agricultură și transport și pe toți cei afectați de măsurile economice adoptate de guvernele din ultimii ani.

„Încerc să construiesc de la firul ierbii, cu oameni din economia reală, pentru că mediul privat și micii producători sunt, azi, în pragul falimentului. Partidul trebuie să fie o mișcare deschisă spre toate categoriile profesionale, iar mesajele primite îmi arată că există așteptare pentru așa ceva”, a precizat el.

Spune că, deocamdată, nu are bani de o platformă politică mare și că trăiește din cotizații, dar și-ar dori ca partidul său să fie o opțiune la viitoarele alegeri.

Ca FAR mai sunt alte zeci de partide, create de foști politicieni care nu își mai găsesc locul în partide tradiționale.

Copii ale AUR, S.O.S., POT?

Cele mai multe partide nou-apărute promovează idei suveraniste sau chiar de scindare explicită față de Uniunea Europeană.

Fostul lider PSD Liviu Dragnea, de pildă, a înființat două partide.

În 2021, a anunțat că va face parte din Alianța pentru Adevăr, formațiune condusă de Codrin Ștefănescu, un susținător permanent al său, chiar și când a fost încarcerat. Relațiile dintre cei doi s-au răcit, brusc, în august 2022.

În decembrie 2022, Liviu Dragnea a fondat un alt partid, fără de care a rămas jumătate de an mai târziu.

Dacă unii dintre fondatori au ajuns, între timp, pe listele altor partide, Viorica Dăncilă, fostă prim-ministră, a avut altă strategie.

Ea este președintele unui partid nou înființat, cu fondatori tineri și care n-au avut o activitate politică anterioară.

Partidul Națiune Oameni Împreună (NOI) a fost înscris în registrul partidelor politice în ianuarie 2022 și are declarată o doctrină de centru-stânga.

Și Cristian Popescu Piedone, fostul șef de la Protecția Consumatorului, cochetează cu preluarea unui partid înființat de alții.

De asemenea, în ianuarie 2022, Tribunalul București a admis cererea de înființare a Forței Dreptei, formațiune politică condusă de fostul lider PNL Ludovic Orban, Violeta Alexandru și George Ionescu. Aceștia din urmă sunt și ei foști membri PNL.

Îți mai recomandăm

Patriotism vs naționalism | Cum a ieșit RoExit din grupurile de Facebook și a devenit partid politic

Alte partide au apărut ca dorințe ale unor oameni care nu aveau treabă cu politica.

În 2022, trei clujeni înființau partidul RoExit cu scopul de a capitaliza politic toate nemulțumirile exprimate pe rețelele sociale față de Uniunea Europeană.

Nu există însă înregistrări publice despre candidaturi sau încercări de a pătrunde în spațiul mainstream al politicii al RoExit.

Formațiunea funcționează încă în online, unde transmite mesaje de ieșire a României din Uniunea Europeană și promovează narative proruse.

Au existat și succese electorale ale unor formațiuni mici nou-înființate.

În județul Prahova, mișcarea civică „Noi, ploieștenii” – devenită partid în aprilie 2024 după ce ani buni a activat ca o întrunire civică – a reușit să impună primarul municipiului Ploiești și să trimită patru consilieri în legislativul local.

Insuficienți pentru a promova de la alegeri încoace toate proiectele mișcării.

Îți mai recomandăm

Marile orașe, de la un vot de dreapta timp de zeci de ani, la unul pro-extremism în 2025. Cazurile Ploiești, Craiova și Suceava

Jumătate dintre români vor politicieni noi

Apariția partidelor noi are legătură cu tendința românilor de a căuta noi soluții politice față de oferta actuală a clasei politice.

Datele din ultimul sondaj INSCOP realizat în luna septembrie 2025 arată o ruptură tot mai pronunțată între electorat și partidele politice existente.

Apetitul pentru partide noi atinge recorduri istorice – atât ca opțiune declarată de vot, cât și ca dorință explicită de resetare a actualului sistem politic.

Conform sondajului, jumătate dintre români (50,6%) ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat la alegerile viitoare.

Este o creștere cu peste 20 de puncte procentuale față de 2015, când doar 30% afirmau acest lucru. Aproape 29% nu ar vota cu o formațiune nouă, iar circa 20% sunt nehotărâți sau nu răspund.

Îți mai recomandăm

Studiu Inscop/IICCMER: Românii, nostalgici după perioada comunistă. Doi din trei români consideră că Ceaușescu a fost un lider bun.

Datele indică o deschidere remarcabilă spre opțiuni noi, alimentată de o nemulțumire cronică față de formațiunile consacrate.

Sondajul arată că această tendință traversează toate segmentele electorale majore; inclusiv 38% dintre cei care votează PSD, 44% dintre cei din bazinul PNL, 50% de la USR și nu mai puțin de 60% din electoratul AUR ar opta pentru o nouă entitate politică.

Altfel spus, acestea sunt procentele de votanți ai partidelor parlamentare care și-ar schimba votul dacă ar avea o altă opțiune.

Susținerea pentru partide noi este considerabil mai mare în rândul tinerilor – 64% dintre cei sub 30 de ani și 57% între 30-44 de ani își doresc alternativa unei formațiuni politice noi.

Apetitul pentru nou se menține ridicat și în rândul persoanelor cu educație primară (53%), dar și printre angajații din mediul privat (60%). Totodată, bărbații (54%) sunt ceva mai deschiși decât femeile (48%) la ideea de înnoire politică.

Îți mai recomandăm

Biserica sub asediu politic | Predică din amvonul partidului: ce transmite populismul național-religios al AUR

La nivel regional, locuitorii din orașele mici și de la sate sunt printre cei mai numeroși susținători ai partidelor noi, iar Bucureștiul se situează sub media națională, cu doar 46% în favoarea acestei idei.

Nivelul ridicat al nemulțumirii față de actualele partide este evidențiat și de faptul că 55% dintre repondenți susțin afirmația că toate partidele existente ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu unele noi.

În opoziție, 41% se declară împotriva acestei ipoteze, iar restul nu au o poziție clară.

Votanții AUR sunt cei mai nemulțumiți: 71% dintre aceștia susțin „resetarea totală”. O asemenea atitudine este comună tinerilor (62% sub 30 de ani), dar și persoanelor cu educație scăzută (72% cu educație primară).

Remus Ștefureac, INSCOP: Lipsa alternativelor reale poate deveni periculoasă pentru democrație

Sociologul Remus Ștefureac conduce institutul care a făcut sondajul care a măsurat deziluzia românilor față de actuala clasă politică.

Schimbarea percepției asupra partidelor clasice, avertizează Ștefureac, nu s-a produs peste noapte.

„Suma voturilor pentru cele două mari partide, PSD și PNL, a scăzut de la 70% la un procent de 35% la ultima alegere parlamentară.”

E un efect de bumerang al marii coaliții PSD-PNL.

„Avantajul de a genera stabilitate politică și colaborare la guvernare s-a transformat într-un dezavantaj, pentru că a rămas un loc liber pe zona de alternanță. Românii s-au reorientat fie spre partide radical-populiste, fie își caută formule de reprezentare care să îi detașeze de Rusia.”

Această ultimă observație este esențială pentru a înțelege direcția publicului.

„85-90% dintre români au încredere mică, foarte mică sau deloc în Rusia. Deci nu există o apropiere. În același timp, unii lideri ai acestor mișcări adoptă mesaje radicale, inclusiv anticorupție sau anti-clasă politică, ceea ce prinde foarte bine. De aici nevoia pentru o formațiune nouă, neasociată cu zona indezirabilă a politicii, dar care să se poziționeze clar în contrast cu partidele tradiționale.”

Totuși, Ștefureac nuanțează: „Disponibilitatea declarată de a vota un partid nou nu înseamnă că acest lucru se va întâmpla.”

„Pentru a decola, o asemenea formulă politică are nevoie de un program cât de cât credibil, de mesaje care să aibă tracțiune, de resurse și mai ales de un lider cu notorietate și credibilitate. E o ecuație destul de complexă”, adaugă el.

Exemplele recente o confirmă.

„AUR și USR au spart monopolul post-FSN dominat de PSD, PDL și PNL. Au beneficiat de context, de resurse, dar și de un teren pregătit de frustrarea electorală.”

Cu toate acestea, sociologul avertizează: „E firesc să existe o rezistență din partea partidelor vechi. Peste tot, în orice regim democratic, cei care ocupă spațiul politic nu vor ceda ușor. Ce poate fi anormal e doar activarea unor mijloace nelegitime pentru a bloca șansele unor partide noi.”

Călin Georgescu, exemplul că orice construcție politică nouă poate deveni relevantă în termen scurt

Un exemplu construit în jurul apariției bruște a unui personaj politic, spune Remus Stefureac, este Călin Georgescu, candidat la președinția României, care a câștigat primul tur al alegerilor din 2024, înainte ca acestea să fie anulate.

„Cu o săptămână înainte de începerea campaniei prezidențiale, intenția de vot pentru Călin Georgescu era marginală – unu, două procente. În ziua votului era deja de 20%. Într-adevăr, s-a întâmplat ceva în acele trei-patru zile.”

Analizele sociologice confirmă că fenomenul a fost alimentat online: „Numărul vizualizărilor pentru conturile asociate domnului Georgescu a fost de trei-patru ori mai mare decât pentru toți ceilalți candidați la un loc.”

Îți mai recomandăm

Nicușor Dan: „Călin Georgescu nu a fost un călăreț singuratic care a avut o viziune, ci în spatele lui a fost o rețea de oameni cu bani”

Despre notorietatea acestui candidat, Remus Ștefureac precizează că „el a existat doar marginal. Era cunoscut în cercuri restrânse, de comentatori și observatori ai scenei politice. Înaintea campaniei, notorietatea națională era foarte redusă. Fenomenul este unic, dar parțial explicabil.”

Ceea ce intrigă specialiștii este viteza cu care notorietatea s-a propagat.

„Evoluția intenției de vot, documentată inclusiv prin măsurători sociologice și rapoarte oficiale din mediul online, arată o explozie în ultimele trei zile. A existat o corelație între activitatea pe rețelele sociale și creșterea intenției de vot. Vedem lucrul acesta și în rapoartele oficiale TikTok, dar și în investigațiile Parchetului.”

Întrebat dacă un asemenea fenomen se poate repeta, Ștefureac răspunde fără ezitare:

„Ascensiunea unui personaj sau partid pe ultima sută de metri este posibilă în orice regim democratic. În Franța, în Germania, peste tot.”

Totuși, mijloacele prin care s-a produs cazul românesc „par de la limită”, recunoaște el.

„România nu a învățat lecțiile acestui episod. Nu doar instituțiile statului, ci și societatea în ansamblu. Mi-e greu să văd o repetare la indigo, dar ascensiuni fulminante ale unor forțe noi pot exista oricând.”

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.