Partidul Social Democrat va participa la negocierile pentru formarea noului Executiv, însă va decide dacă participă sau nu la guvernare abia după discuțiile cu președintele Nicușor Dan de miercuri, spune la one2one vicepreședintele formațiunii, Victor Negrescu.
Vicepreședintele Parlamentului European crede că, înainte de a se stabili cine va fi viitorul prim-ministru și miniștrii, liderii politici trebuie să convină asupra modului în care va fi redus deficitul bugetar uriaș al României – 9,3 la sută din produsul intern brut (PIB), în 2024.
Liderul social-democrat a mai spus în interviul acordat Europei Libere că PSD nu va accepta tăierea banilor de la investițiile naționale și locale.
La începutul anului, autoritățile locale gestionau investiții publice în valoare de 234 de miliarde de lei, adică de aproape 50 de miliarde de euro, potrivit Ministerului Dezvoltării.
În schimb, Victor Negrescu vorbește despre alte soluții pentru creșterea bugetului național – „taxarea pe proprietăți sau poate discutăm de impozitul progresiv, că oricum nu avem o cotă unică.”
Pe de altă parte, Victor Negrescu mai spune că Executivul Uniunii Europene va păsui România până la toamnă cu depunerea planului de reducere a deficitului bugetar.
Vicepreședintele PSD anunță și că România nu va cere Comisiei Europene să aprobe creșterea bugetului Armatei cu 1,5 la sută din PIB folosind facilitatea pusă la dispoziție de Executivul comunitar – suplimentarea bugetului pentru apărare fără ca majorarea să fie inclusă în calcului deficitului bugetar.
„În momentul de față, pare să fie o decizie rațională să nu depună această solicitare” (n.r. România), spune Victor Negrescu.
La one2one, Negrescu mai vorbește și despre efectul electoral negativ pe care scandalul Nordis l-a avut asupra PSD, dar și despre importanța transparentizării contractelor pe bani publici dintre partide, inclusiv PSD, și presă.
Este vorba despre deplasarea unor membri PSD precum Marcel Ciolacu – fostul președinte și Sorin Grindeanu – președintele interimar, în Franța, cu avioane închiriate de compania imobiliară Nordis, suspectată de înșelarea mai multor cumpărători de locuințe.
Cele mai importante declarații
- Despre poziția PSD la negocierile de la Cotroceni pentru formarea guvernului:
„Spun foarte clar: Dacă discuția începe de la cine este prim-ministru și posturi, eu plec […] Nicidecum să pornim de la ideea că am avea un premier providențial. Toate partidele din România, cele care vor forma posibilă această majoritate, au pierdut aceste alegeri.”
- Despre reducerea deficitului bugetar:
„Sunt soluții puse pe masă, de exemplu, referitoare la sistemul de taxare. Am auzit deja vehiculat, pentru că e prevăzut în PNRR, că ar trebui să vorbim ce facem cu taxarea pe proprietăți. Sau poate discutăm de impozitul progresiv, că oricum nu avem o cotă unică.”
- Despre amânarea depunerii reformei fiscale la Comisia Europeană:
„Avem timp din 4 iunie până în toamnă să venim cu acele modificări și acele măsuri fiscale care au fost planificate […] Președinta Ursula von der Leyen a discutat deja cu președintele ales (n.r. Nicușor Dan).”
- Despre solicitarea prelungirii PNRR:
„Termenul pentru reforme rămâne august 2026, însă cred că vom putea avea o extindere, cel puțin tehnică, de câteva luni pentru implementarea proiectelor. Ar fi o gură de oxigen pentru România pentru că avem proiecte de infrastructură care au nevoie de două luni în plus.”
- Despre creșterea bugetului Armatei cu 1,5 la sută din PIB:
„România nu a depus la Comisia Europeană această solicitare de flexibilizare (n.r. a calculării deficitului bugetar fără ca majorarea bugetului pentru apărare să intre în calcului deficitului bugetar) [...] În momentul de față pare să fie o decizie rațională să nu depună această solicitare.”
PSD negociază în forță participarea la guvernare
Vicepreședintele PSD Victor Negrescu spune la one2one că nu i se pare normal ca Ilie Bolojan, revenit în fruntea Partidului Național Liberal (PNL) după ce a plecat de la Palatul Cotroceni, luni, 26 mai, să fie prima opțiune pentru funcția de prim-ministru, atâta vreme cât toate partidele care ar putea guverna au pierdut în ultimele alegeri prezidențiale.
Este vorba despre PSD, PNL, Uniunea Salvați România (USR) și Uniunea Democrată a Maghiarilor (UDMR).
La alegerile prezidențiale, candidații tuturor celor patru formațiuni politice au ratat întrarea în turul II. Este vorba despre Crin Antonescu, din partea PSD, PNL și UDMR și Elena Lasconi, din partea USR.
Ilie Bolojan este prima opțiune de premier a președintelui Nicușor Dan.
Negrescu spune că deși „astăzi se vorbește foarte clar, fără să fie consultat Partidul Social Democrat, de faptul că Ilie Bolojan este automat, premier”, „nu este normal să vorbim despre persoane în prezent”.
Întrebat dacă PSD ar vrea să primească mai multe posturi în Guvern ca să-l accepte pe Ilie Bolojan premier, Victor Negrescu a răspuns:
„O spun foarte clar: Dacă discuția începe de la cine este prim-ministru și posturi, eu plec!”
Negrescu susține că, mai întâi, la consultările politice inițiate de președintele Nicușor Dan trebuie agreate între liderii partidelor participante cum se reduc cheltuielile publice și cum se încasează mai bine taxe precum cea pe valoarea adăugată.
În actual guvern interimar al României, PSD deține nouă posturi din 18: unul de viceprim-ministru și opt de miniștri.
Celelalte posturi sunt ocupate de politicieni de la PNL și UDMR.
O condiție pentru ca PSD să ia în calcul serios intrarea la guvernare este ca autoritățile locale să primească în continuare bani de la buget pentru investiții.
Victor Negrescu: Comisia Europeană va fi înțelegătoare cu România
Vicepreședintele Parlamentului European spune că odată cu alegerea lui Nicușor Dan ca președinte al României, Comisia Europeană va aștepta până la toamnă cu anunțurile referitoare la finanțarea viitoare a Bucureștiului.
Comisia Europeană este principalul finanțator al României, iar Guvernul ar fi trebuit să depună deja la Bruxelles planul de reducere a deficitului bugetar. Acest lucru nu s-a întâmplat, din motive electorale.
În funcție de capacitatea Guvernului de a reduce deficitul bugetar de la 9,3% la cel mult 7,5% în 2025, Comisia va decide dacă și cum va mai finanța România.
România se află în procedură de deficit bugetar excesiv, iar datoria publică a ajuns la aproape 55% din PIB.
Victor Negrescu explică: „Eu cred că există această clemență […] Avem un un pic de răgaz în a creiona până la finalul lunii iunie o serie de măsuri fiscale bine gândite. Foarte important în relația cu Bruxelles-ul este ca atunci când spui ceva, chiar să realizezi lucrul acesta. Aici cred că abordarea trebuie să fie diferită și în raport cu Bruxelles-ul, adică să spunem ce se poate, ce nu se poate, să negociem la sânge fiecare element, dar în același timp, să oferim o predictibilitate,” completează vicepreședintele Parlamentului European.
El mai spune că Ministerul de Finanțe vrea, mai nou, să-și asume, pentru 2025, un deficit bugetar de 7,8% din PIB și nu de 7% din PIB, așa cum a promis la începutul anului.
„Evident, Comisia Europeană nu cred că vrea să blocheze economia României sau să genereze instabilitate socială”, completează Negrescu.
Din cauza deficitului bugetar uriaș, cel mai mare din Uniunea Europeană, România este pe cale să piardă șansa de a mări bugetul Ministerului Apărării (MApN), din bani proprii, cu 1,5% din PIB, fară ca majorarea să fie inclusă de Comisia Europeană în calcului deficitului bugetar.
„România nu a depus la Comisia Europeană această solicitare de flexibilizare (n.r. a calculării deficitului bugetar fără ca majorarea bugetului pentru apărare să intre în calcului deficitului bugetar) […] În momentul de față, pare să fie o decizie rațională să nu depună această solicitare”, anunță Victor Negrescu la one2one.
În schimb, vicepreședintele PSD anunță că Ministerul Apărării, cel al Economiei, împreună cu Ilie Bolojan, când era președinte interimar al României, au finalizat lista cu proiecte militare pe care România vrea să le finanțeze din împrumuturi ale Comisiei Uniunii.
Este vorba despre proiecte care vor fi finanțate cu 150 de miliarde de euro din împrumuturi avantajoase, făcute de Comisia Europeană, pentru statele membre să-și dezvolte capacitățile de apărare.
„S-a făcut o listă cu proiecte în valoare de aproximativ șase, opt miliarde de euro […] Statele care sunt în prima linie (n.r. lângă război), precum România, să beneficieze de o finanțare suplimentară. S-a dovedit în cazul Ucrainei că dacă a avut capacități de producție, asta a ajutat-o să reziste în acest conflict”, a mai spus Victor Negrescu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
