Actualizare ora 12:30
Consiliul European (CE) a adoptat marți regulamentul prin care poate fi pus în aplicare instrumentul „Acțiune în domeniul securității pentru Europa” (SAFE) , anunță CE, într-un comunicat de presă.
„Acesta este un instrument fără precedent care ne va stimula capacitățile de apărare și ne va sprijini industria de apărare. Cu cât investim mai mult în securitatea și apărarea noastră, cu atât îi descurajăm mai bine pe cei care ne doresc răul”, a declarat, marți, Adam Szłapka, ministrul polonez pentru Uniunea Europeană
SAFE va sprijini acele state membre care doresc să investească în producția industrială de apărare prin achiziții publice comune, concentrându-se asupra capacităților prioritare.”
Programul va finanța investiții urgente și la scară largă în baza industrială și tehnologică de apărare europeană. În plus, SAFE va permite UE să sprijine în continuare Ucraina prin asocierea industriei sale de apărare la instrument încă de la început.
SAFE va intra în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, adică pe 29 mai 2025.
Articol inițial
Așa-numitul regulament SAFE (Acțiunea de Securitate pentru Europa) a fost propus inițial în martie de către Comisia Europeană, ca răspuns la solicitările statelor membre de sprijin financiar și politic pentru a îndeplini noile obiective de apărare impuse de NATO.
Regulamentul final, consultat de RFE/RL, precizează clar că „amenințările reprezentate de Rusia și Belarus sunt deosebit de urgente și relevante” și trebuie contracarate rapid.
Având în vedere timpul necesar pentru dezvoltarea produselor de apărare și creșterea capacității de producție industrială în întreaga UE, regulamentul mai spune că va fi „vital” ca Uniunea să înceapă să sprijine statele membre „cât mai curând posibil, astfel încât acestea să poată plasa comenzi foarte rapid”.
Bruxelles-ul a răspuns mai întâi solicitărilor statelor membre prin activarea clauzei naționale de exceptare a UE pentru cheltuielile militare, ceea ce înseamnă că cheltuielile pentru articole precum arme și muniții nu vor fi luate în considerare în mecanismul de sancționare al blocului comunitar pentru țările care încalcă limitele de cheltuieli ale UE.
Printre țările direct interesate de această măsură se numără și România, care a avut un deficit bugetar în 2024 de 9,3% și are o datorie publică de aproape 55% din PIB.
Uniunea a creat o marjă de manevră fiscală, însă statele membre au nevoie de bani cât mai curând posibil.
Pentru că mai multe capitale au spus că vor să acceseze rapid fondurile propuse, ambasadorii UE au aprobat noua legislație pe 21 mai. Doar Ungaria s-a opus.
Noua schemă funcționează în același mod precum recentul program de redresare COVID-19 al UE (cuoscut în România ca PNRR - Planul Național de Redresare și Reziliență), în valoare de 800 de miliarde de euro (920 de miliarde de dolari).
Pentru SAFE, blocul comunitar își va folosi ratingul de credit triplu A pentru a strânge cele 150 de miliarde de euro necesare de pe piețe, pe care apoi le va împrumuta statelor membre.
Acest lucru va fi mult mai ieftin pentru multe state, care, dacă s-ar împrumuta individual, ar plăti dobânzi mult mai mari.
Cinci țări UE – Danemarca, Germania, Luxemburg, Țările de Jos și Suedia – se bucură în prezent de un rating triplu A, astfel încât, cel mai probabil, acestea nu vor trebui să participe la program, lăsând mai multe posibile împrumuturi pentru membrii mai săraci ai UE.
Condiții stricte
Faptul că împrumuturile au o durată maximă de 45 de ani, nu trebuie să fie rambursate în primul deceniu, iar țările nu vor trebui să plătească TVA pe echipamentele achiziționate sunt alte avantaje care, speră Bruxelles-ul, vor declanșa o explozie europeană în domeniul apărării.
Dar, bineînțeles, toate acestea sunt însoțite de anumite condiții.
În primul rând, multe state membre sudice îndatorate se plâng că, spre deosebire de schema de recuperare COVID, care includea și o componentă de grant, această inițiativă este exclusiv un împrumut, ceea ce va pune o povară și mai mare pe finanțele publice deja tensionate.
SAFE ar trebui, de asemenea, să stimuleze achizițiile comune în domeniul apărării între țări, Comisia Europeană dorind să utilizeze acest instrument pentru a crea o piață europeană a apărării adecvată, în locul celei fragmentate la nivel național care există în mare parte în prezent.
Țările pot solicita împrumuturi fără să colaboreze cu un alt stat doar în primul an. După aceea, două sau mai multe țări trebuie să depună cereri comune. Sistemul expiră în 2030.
Pentru a se asigura distribuirea echitabilă a banilor, ponderea împrumuturilor acordate celor trei state membre care primesc cea mai mare alocație nu trebuie să depășească 60% din totalul de 150 de miliarde de euro alocate schemei.
Dar marea problemă discutată luna trecută a fost cine poate participa la SAFE – mai exact, cum să se asigure echilibrul dintre dorința diferitelor state membre de a stimula producția internă și realitatea că nu toate componentele pot fi fabricate în UE.
Pentru început, țările din Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS) – Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția – sunt incluse în program. Același lucru este valabil și pentru Ucraina, țară candidată la UE.
Regulamentul justifică includerea acestora prin citarea „parteneriatului strâns al acestor țări cu Uniunea în producția industrială de apărare” și a faptului că „Ucraina se confruntă direct cu războiul de agresiune în curs al Rusiei”.
„Compromis à la Bruxelles”
Chiar și așa, au existat nemulțumiri.
Statele Unite, în special, s-au plâns că au fost excluse din acest proces.
De asemenea, multe state membre ale UE – încă dornice să mențină legăturile militare transatlantice și, în același timp, să implice alți parteneri apropiați în anumite aspecte ale SAFE – au făcut presiuni puternice pentru a deschide sistemul unei participări externe suplimentare.
În cele din urmă, s-a convenit asupra unei „reguli 65-35”. Adică 65% din valoarea armelor achiziționate trebuie să fie produse în UE, în cele patru țări AELS sau în Ucraina. Celelalte 35% pot fi produse în altă parte, cum ar fi în Statele Unite.
Dar lucrurile devin un pic mai complicate.
Dacă o țară are un parteneriat pentru securitate și apărare (PSD) cu UE, 65% din valoarea armei poate proveni din acel stat.
Regatul Unit a încheiat recent un astfel de acord cu blocul comunitar, iar Albania, Japonia, Moldova, Macedonia de Nord și Coreea de Sud au, de asemenea, acorduri similare în vigoare.
În cele din urmă, după cum a spus un oficial UE care a vorbit cu RFE/RL, rezultatul este „un compromis clasic al Bruxelles-ului” – a fost încheiat un acord destul de mare, dar banii nu vor începe să curgă până când toată lumea, inclusiv mulți din afara familiei, nu își vor primi partea lor echitabilă.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
