Declarația de marți a președintelui Consiliului Fiscal vine în contextul în care Comisia Europeană a înrăutăţit estimarea privind creşterea economică a României, iar președintele Nicușor Dan și-a arătat preocupările pentru reducerea deficitului, accentuând că este prioritatea oricăror discuții chiar și pentru formarea noului guvern.
În campania electorală și imediat după ce a fost desemnat învingător al alegerilor prezidențiale din 18 mai, Nicușor Dan a exclus creșterea taxelor și a spus că reglarea deficitului bugetar se poate face prin reducerea cheltuielilor.
Pe 19 mai, Comisia Europeană a înrăutăţit, în prognoza de primăvară, estimarea privind creşterea economică a României în acest an, la 1,4% din PIB, precum şi estimarea referitoare la deficitul bugetar, anticipat să ajungă la 8,6% din PIB, ca urmare a incertitudinilor economice generate de impunerea tarifelor americane, dar şi de creşterea nivelului intern de volatilitate politică şi fiscală.
Odată cu estimarea, Comisia a spus că Guvernul a evitat să facă reforma fiscală la care s-a angajat şi care ar contribui la reducerea deficitului bugetar.
România și-a asumat, prin planul fiscal semnat cu Comisia Europeană, o ţintă de deficit bugetar de 7% din PIB pentru acest an. Deficitul bugetar în termeni ESA (standardul UE) de 9,3% din PIB de anul trecut este cel mai ridicat din UE.
„Cei care susţin teza că corecţia deficitului se poate face numai pe partea de cheltuieli aleargă după o himeră. Aşa ceva nu este posibil. Eu vorbesc pe baza analizei pe care noi o facem la Consiliul Fiscal şi pe baza judecăţilor pe care le am eu. Eu cred că nu putem evita creşterea veniturilor fiscale ale statului şi prin unele creşteri de taxe şi impozite”, a spus Daniel Dăianu la Parlament.
El a numit deficitul bugetar „o cangrenă pentru trupul economiei şi societăţii româneşti” pentru care nu poate fi responsabil doar sectorul bugetar și a spus că creșterea substanțială a veniturilor fiscale doar dintr-o colectare mult mai bună nu este posibilă.
„De ani de zile, societatea românească trăiește pe filiera bugetară, mult peste posibilități. Nu înseamnă că vinovat pentru această situație este numai sectorul bugetar și aceasta este o prostie, pentru că veniturile bugetarilor, veniturile profesorilor, medicilor...
Noi nu vorbim numai despre funcționărimea din ministere, aceste venituri sunt cheltuite în economie și se văd în încasări ale întreprinderilor. Deci este o cangrenă, se poate lupta împotriva ei pentru a fi extirpată. Creșterea substanțială a veniturilor fiscale dintr-o colectare mult mai bună nu este posibilă. România, în momentul de față, dacă nu va avea un plan clar, credibil de creștere a veniturilor fiscale, încă o dată, repet, nu se poate rezolva această ecuație prin tăiere de cheltuieli.”
Dăianu și-a exprimat dubiile că tăierea cheltuielilor cu 30 de miliarde de lei ar rezolva situația, așa cum a prezentat-o președintele Nicușor Dan.
El a atras atenția că în structura bugetului public „de departe grosul este deţinut de salarii şi de pensii” și că „nu poţi să tai salarii şi pensii cum vrei”, dar că „poți într-adevăr, să tai din cheltuielile alocate bunurilor şi serviciilor”.
„Nu cred. Dacă vă uitați la structura bugetului public o să observați că de departe grosul este deținut de salarii și de pensii. Dacă cineva se încumetă, în primul rând că nu poți să tai salarii și pensii cum vrei prin ucaz, decretăm de mâine că tăiem salarii și pensii. Poți într-adevăr să tai din cheltuielile alocate bunurilor și serviciilor. Dar dumneavoastră știți foarte bine că sunt compartimente ale sistemului bugetar care gem pentru că nu au suficient, de exemplu, spitalele, chiar școlile, ce facem? Tăiem mai mult de acolo? Avem cheltuieli cu dobânzile care nu depind de noi. Nu putem să reducem cheltuielile cu dobânzile statului. Dobânzile depind de ce se întâmplă pe piețele financiare internaționale.
Iar dacă noi nu avem, dacă nu vom avea un plan credibil prin impactul asupra veniturilor fiscale. Îmi pare rău că trebuie să spun acest lucru, nu avem ce să facem, pentru că toți va trebui să acceptăm o realitate dramatică că nu putem ieși din încurcătură fără a renunța la unele venituri, când este vorba despre oameni, încasări, când este vorba despre întreprinderi,” a adăugat Daniel Dăianu.
Daniel Dăianu a avertizat încă din luna aprilie că simpla reducere a cheltuielilor și o mai bună colectare a taxelor de ANAF nu sunt suficiente pentru a acoperi deficitul bugetar.
„A crede că veniturile fiscale mărite în mod considerabil pot să rezulte numai dintr-o îmbunătățire a activității ANAF, eu personal nu cred (...). Această teză că numai prin restrângere înseamnă că nu suntem serioși. Trebuie să restrângem cheltuieli într-adevăr. Sunt bani puțini care nu sunt folosiți cum trebuie. Trebuie să facem și o reformă a statului, care asta nu se rezumă numai la o restrângere a cheltuielilor. Și trebuie să creștem veniturile fiscale.”
El a spus că și în cazul în care România, aflată acum la coada clasamentului UE în materie de colectare a veniturilor fiscale, ar ajunge la media colectării de TVA din blocul comunitar „am putea să obținem peste 2% din PIB, dar de la peste 30% gap-ul acela să te duci la spre 45% este cale lungă. Și nu avem baghetă magică”.
Dăianu a avertizat atunci că datoria publică va crește foarte repede și că revizuirea taxelor este inevitabilă, criticând clasa politică pentru ezitările sale.
„România nu se află în Zona euro, poate să intre în incapacitate de a se finanța un deficit la un nivel mic al datoriei publice. Nu se va putea evita până la urmă o revedere a unor taxe și impozite, în sensul creșterii.”
La scurt timp, președintele interimar de atunci, Ilie Bolojan, a avertizat că „într-o situație limită se poate ajunge la creșteri de taxe” și că viitorul guvern va trebui să găsească soluții pentru reducerea deficitului bugetar, prin reducerea cheltuielilor de funcționare a statului, creșterea taxelor sau o combinație între cele două.
Noul președinte al României, Nicușor Dan, a declarat în campania electorală că nu va crește taxe și că reglarea deficitului se poate face prin tăiere de cheltuieli.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
