Valianțin Ștermer, în vârstă de 61 de ani, a murit într-o colonie penitenciară din orașul Șklow din estul Belarusului, a anunțat Centrul pentru Drepturile Omului Viasna. Data exactă și circumstanțele morții sale nu sunt cunoscute, transmite agenția The Associated Press
Valianțin Ștermer, om de afaceri, a fost condamnat la cinci ani de închisoare în octombrie 2023 pentru infracțiunea de a-l insulta pe președintele autoritar al Belarusului, Alexandr Lukașenko. De asemenea, el a criticat și invazia Rusiei în Ucraina. El a fost pus pe lista „extremiștilor” și „teroriștilor”, categorii care implică condiții de detenție deosebit de dure.
Închisoarea în care a murit Ștermer este cunoscută pentru astfel de condiții. Activiștii pentru drepturile omului au declarat că Ștermer a suferit un accident vascular cerebral înainte de a fi trimis la închisoare, dar a fost pus într-o celulă de penitenciar la sosire.
A vorbit cu dificultate, a avut probleme de mers și s-a rănit la mână în urma unei căzături, dar nu a primit niciodată asistență medicală, au mai afirmat activiștii.
Ștermer este al optulea prizonier politic care a murit în arest din 2020, potrivit Centrului pentru Drepturile Omului Viasna. Grupul a declarat că Belarus deține în prezent aproape 1.200 de prizonieri politici, inclusiv fondatorul Viasna, laureatul Premiului Nobel pentru Pace Ales Bialiațki.
Un alt deținut politic, Vitold Așurok, a murit în aceeași închisoare în 2021, mai spun activiștii de la Viasna.
„Autoritățile belaruse poartă întreaga responsabilitate pentru hărțuirea prizonierilor politici și crearea unor condiții de tortură pentru ei și pentru moartea oamenilor nevinovați în spatele gratiilor”, a declarat Pavel Sapelka de la Viasna.
Potrivit Națiunilor Unite, Belarus deține cel puțin șapte prizonieri politici cu dizabilități și alți 78 care suferă de boli acute cronice și grave.
„Suntem îngroziți de rapoartele despre condițiile îngrozitoare de detenție, lipsa îngrijirii medicale adecvate și relele tratamente deliberate ale prizonierilor condamnați în legătură cu evenimentele din 2020, inclusiv persoane cu dizabilități, bolile cronice și acute”, au declarat experții ONU la începutul acestei luni.
Belarus a fost zguduit de proteste în masă în 2020, în urma unor alegeri contestate care i-au oferit lui Lukașenko al șaselea mandat consecutiv. El a fost reales la începutul anului 2025.
Autoritățile au răspuns cu o represiune amplă. Peste 65.000 de persoane au fost arestate și mii au fost bătute de poliție. Personalități de top ale opoziției au fost închise sau forțate să plece în exil, iar sute de mii au fugit în străinătate, temându-se de urmărirea penală.
Alexander Lukașenko, care se află la conducerea Belarusului de peste 30 de ani, aliat al lui Vladimir Putin, a permis Rusiei să folosească teritoriul țării sale pentru a trimite trupe în Ucraina în 2022 și pentru a găzdui unele dintre armele sale nucleare tactice.
Autoritățile belaruse au eliberat recent câțiva prizonieri politici, inclusiv mai mulți cetățeni americani. Observatorii au considerat măsura drept o încercare a lui Lukașenko de a repara legăturile cu Occidentul. Mulți alți prizonieri politici au rămas însă în spatele gratiilor.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
