Punctele cheie ale planului
- Încetarea focului și eliberarea ostaticilor - Planul solicită ca toate ostilitățile să înceteze imediat. În termen de 72 de ore de la acceptarea planului de către Israel, Hamas ar trebui să elibereze toți ostaticii pe care îi deține, vii sau morți. Militanții țin în continuare 48 de ostatici, dintre care 20 sunt considerați în viață de Israel. În schimb, Israel ar elibera 250 de palestinieni care execută pedepse cu închisoarea pe viață, precum și 1.700 de persoane reținute din Gaza de la începutul războiului, inclusiv toate femeile și copiii.
- Retragerea trupelor - Planul prevede o retragere a trupelor israeliene, dar aceasta ar avea loc doar după ce Hamas depune armele și pe măsură ce o forță internațională de securitate se desfășoară pentru a acoperi zonele pe care forțele israeliene le părăsesc. Israel ar urma să păstreze „o prezență de perimetru de securitate” – o formulare vagă care ar putea însemna că ar păstra o zonă-tampon în interiorul Gazei.
- Soarta Hamas și Gaza de după război - Hamas nu ar avea nici un rol în administrarea Fâșiei Gaza, iar toată infrastructura sa militară urmează să fie desființată. Membrii care se angajează să trăiască pașnic ar primi amnistie, iar cei care doresc să părăsească Gaza ar avea voie să o facă. Forța internațională de securitate ar asigura dezarmarea Hamas și ar menține ordinea.
- Ajutorul umanitar și reconstrucția - Ajutorul umanitar ar urma să intre în Gaza nelimitat și ar urma să fie administrat de „organisme internaționale neutre”, inclusiv ONU și Semiluna Roșie. Planul specifică, de asemenea, că palestinienii nu vor fi expulzați din Gaza și că va exista un efort internațional de reconstruire a teritoriului pentru palestinieni.
- Administrația interimară - Administrația va fi realizată de tehnocrați palestinieni care ar gestiona afacerile curente în Gaza și ar fi supravegheată de un așa-numit „Consiliu al Păcii”.
- Autoritatea Palestiniană și statul palestinian - În timpul acestei administrații interimare, Autoritatea Palestiniană ar trebui să se reformeze pentru a putea prelua în cele din urmă guvernarea Fâșiei Gaza. Planul are doar o scurtă referire la un posibil viitor stat palestinian în care precizează că, în cazul în care Autoritatea Palestiniană se reformează suficient și dezvoltarea Fâșiei Gaza avansează, „condițiile pot fi în cele din urmă puse în aplicare pentru o cale credibilă către autodeterminarea și statutul de stat palestinian”
Propunerea lui Donald Trump reprezintă o schimbare importantă de atitudine, după ce liderul american a susținut inclusiv plecarea palestinienilor din Gaza. În schimb, documentul actual subliniază că „îi vom încuraja pe oameni să rămână și le vom oferi oportunitatea de a construi o Gaza mai bună”.
Planul nu rezolvă însă toate punctele de tensiune. Există puține mențiuni despre obiectivul creării statului palestinian, despre care multe țări din Orientul Mijlociu și nu numai cred că este singura soluție pentru o pace pe termen lung.
Propunerea marginalizează în mare măsură Autoritatea Palestiniană, în timp ce solicitarea ca Hamas să depună armele a mai fost respinsă în negocierile anterioare.
„Dacă Hamas va respinge planul dumneavoastră, domnule președinte, sau dacă îl vor accepta aparent și apoi vor face totul pentru a-l contracara, atunci Israel va termina treaba singur”, a declarat premierul Netanyahu după întâlnirea cu Trump de la Casa Albă.
Reacții internaționale
Guvernele Egiptului, Iordaniei, Indoneziei, Pakistanului, Turciei, Qatarului, Arabiei Saudite și Emiratelor Arabe Unite au publicat o declarație comună în care laudă propunerea lui Trump.
Liderii europeni au salutat, de asemenea, planul. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, s-a declarat „încurajat de răspunsul pozitiv al premierului Netanyahu” la propunere, adăugând că „toate părțile trebuie să profite de acest moment pentru a da păcii o șansă reală”.
Prim-ministrul britanic Sir Keir Starmer a cerut tuturor părților „să se unească și să lucreze cu administrația SUA pentru a finaliza acest acord și a-l transpune în realitate” și a spus că organizația Hamas ar trebui să accepte acum planul.
La rândul lui, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că „Franța este pregătită să contribuie” la eforturile de încheiere a războiului, iar premierul italian Giorgia Meloni a spus că propunerea „ar putea reprezenta un punct de cotitură în acest proces”.
Răspunsul Hamas
Premierul Qatarului și șeful serviciilor de informații egiptene au prezentat propunerea lui Trump negociatorilor Hamas, potrivit unei persoane familiare cu situația, citată de Reuters.
Un oficial Hamas, organizație considerată teroristă de SUA și UE, a declarat pentru BBC că grupul rămâne deschis să studieze orice propunere care ar putea pune capăt războiului din Gaza.
El a subliniat însă că orice acord trebuie să protejeze interesele palestiniene, să asigure o retragere completă a Israelului din Gaza și să pună capăt războiului.
Întrebat despre armele grupului, oficialul a spus că „armele rezistenței sunt o linie roșie atât timp cât ocupația continuă. Problema armelor poate fi discutată doar în cadrul unei soluții politice care garantează înființarea unui stat palestinian independent pe frontierele din 1967”, a spus oficialul Hamas.
Luptătorii conduși de Hamas au ucis aproximativ 1.200 de oameni și au capturat 251 de ostatici în atacul din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, potrivit datelor israeliene.
Ulterior, mai mult de 66.000 de palestinieni au fost uciși de atunci în asaltul Israelului, potrivit autorităților sanitare din Gaza. Datele sunt considerate credibile de ONU și organizațiile umanitare internaționale.
Israelul a lansat una dintre cele mai mari ofensive ale războiului în această lună, Netanyahu spunând că își propune să distrugă Hamas în ultimele sale redute. Războiul a lăsat o mare parte a Gazei în ruine și a provocat o criză umanitară majoră.
La începutul acestei luni, o comisie de anchetă a ONU a concluzionat că Israelul a comis genocid în Gaza, o acuzație respinsă de Israel.
Netanyahu cere scuze Qatarului
Premierul israelian a încercat și să repare relațiile cu Qatarul, interlocutorul cheie al Hamas și un aliat important al SUA.
Beniamin Netanyahu l-a sunat pe premierul Qatarului, șeicul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, în timpul întâlnirii cu Trump și i-a spus că regretă lovitura militară israeliană care a vizat lideri Hamas aflați în Doha.
Atacul a provocat furia liderilor arabi și a atras critici din partea SUA, cel mai important aliat al Israelului.
„Ca prim pas, premierul Netanyahu și-a exprimat regretul profund că lovitura cu rachete a Israelului împotriva țintelor Hamas din Qatar a ucis neintenționat un militar qatarez”, a transmis Casa Albă într-o declarație.
„El și-a exprimat în continuare regretul că, vizând conducerea Hamas în timpul negocierilor pentru ostatici, Israelul a violat suveranitatea qatareză și a afirmat că Israelul nu va efectua un astfel de atac din nou în viitor”, mai arată comunicatul Casei Albe.
Israelul a lovit cartierul general al conducerii politice Hamas din Qatar în timp ce liderii de vârf ai grupului se adunau pentru a analiza o propunere americană pentru un armistițiu în Gaza.
Atacul asupra teritoriului unui aliat american a fost o escaladare surprinzătoare care a amenințat continuarea discuțiilor menite să încheie războiul și să ducă la eliberarea ostaticilor. Niciun oficial important al Hamas nu a fost ucis în lovitură.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
