Netanyahu, cel mai longeviv prim-ministru din istoria Israelului, a negat constant acuzațiile de mită, fraudă și abuz de încredere. Avocații săi au precizat într-o scrisoare adresată președintelui că prim-ministrul consideră că procesul ar fi dus, în mod inevitabil, la o achitare completă.
„Avocații mei au trimis astăzi o cerere de grațiere către președintele țării. Mă aștept ca oricine dorește binele țării să susțină acest pas”, a declarat Netanyahu într-un scurt mesaj video difuzat de partidul său politic, Likud.
Biroul președintelui Isaac Herzog a anunțat că solicitarea a fost primită și a publicat scrisoarea avocaților.
De asemenea, biroul a precizat că solicitarea va fi transmisă departamentului de grațieri din cadrul Ministerului Justiției, conform procedurii standard, pentru a colecta opinii care vor fi înaintate consilierului juridic al președintelui.
Acesta ar urma să formuleze o recomandare finală.
Solicitarea premierului israelian vine după ce, la începutul lunii noiembrie, președintele american Donald Trump i-a scris președintelui Herzog și l-a îndemnat să ia în considerare acordarea grațierii pentru Netanyahu, susținând că dosarul împotriva sa reprezintă „o urmărire politică, nejustificată”.
Ministrul israelian al Justiției, Yariv Levin, membru al partidului Likud și apropiat al prim-ministrului, se află printre susținătorii cererii.
Aliații din coaliție au emis declarații de susținere pentru cererea de grațiere, printre care ministrul Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, și ministrul Finanțelor, Bezalel Smotrich.
În scrisoarea adresată președintelui, avocații lui Netanyahu au argumentat că procedurile penale au adâncit diviziunile sociale și că încheierea procesului este necesară pentru reconcilierea națională.
Ei susțin că numărul tot mai mare de audieri judiciare reprezintă o povară pentru prim-ministru în timp ce încearcă să guverneze.
„Trebuie să dau declarații de trei ori pe săptămână... Este o cerință imposibilă, care nu este impusă niciunui alt cetățean”, a spus Netanyahu în mesajul video.
În ciuda cererii de grațiere, nici prim-ministrul, nici avocații săi nu au recunoscut vreo vinovăție.
În Israel, grațierea a fost acordată tradițional doar după încheierea procedurilor legale și condamnarea persoanei acuzate.
Liderul opoziției, Yair Lapid, a afirmat că Netanyahu nu ar trebui grațiat fără o recunoaștere a vinovăției, prin care să demonstreze că îi pare rău pentru faptele sale. Ulterior recunoașterii, a mai spus liderul opoziției, Netanyahu ar trebui să se retragă din viața politică.
De asemenea, politicianul din opoziție Yair Golan, fost adjunct al șefului militar, a cerut demisia prim-ministrului, îndemnând președintele să nu acorde grațierea.
Netanyahu a fost inculpat în 2019 în trei cazuri separate, dar conexe, legate de acuzații că ar fi acordat favoruri unor oameni de afaceri importanți în schimbul cadourilor și al unor relatări favorabile în presă.
Netanyahu: longevitate politică, dosare de corupție și mandat de arestare al CPI
Premierul Netanyahu este un veteran al vieții politice din Israel. A fost ales premier pentru prima dată în 1996.
De atunci, a ocupat funcții atât în guvern, cât și în opoziție, revenind la funcția de prim-ministru după alegerile din 2022.
Următoarele alegeri sunt programate până în octombrie 2026. Multe sondaje indică faptul că coaliția sa, cea mai de dreapta din istoria Israelului, ar avea dificultăți în a obține suficiente mandate pentru a forma guvernul.
De-a lungul carierei sale, Netanyahu și-a consolidat reputația de politician axat pe securitate și economie, însă acuzațiile de corupție i-au urmărit întreaga activitate politică.
Netanyahu era prim-ministru pe 7 octombrie 2023, când Hamas a lansat atacul asupra Israelului.
De atunci, Netanyahu a coordonat războiul care a devastat Gaza, soldat cu peste 70 de mii de victime palestiniene și distrugerea cvasi-totală a infrastructurii din enclavă.
Beniamin Netanyahu are în prezent un mandat internațional de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI).
Mandatul a fost emis în noiembrie 2024, pentru acuzații de crime de război și crime împotriva umanității comise între 8 octombrie 2023 și 20 mai 2024.
Acuzațiile includ crima de război a foametei folosită ca metodă de război, precum și crime împotriva umanității precum crima, persecuția și alte acte inumane.
Netanyahu este primul lider israelian în funcție vizat de o astfel de acțiune juridică internațională.
Totuși, pentru că Israelul și Statele Unite nu sunt membre CPI, punerea în aplicare a mandatului poate fi realizată numai dacă Netanyahu călătorește în țările membre CPI unde arestarea ar putea fi posibilă.
De la emiterea mandatului de arestare, Netanyahu a călătorit în SUA și Ungaria, iar Budapesta a anunțat că se retrage din CPI.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
