Actualizare 22:30
Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat luni, după ora 15:00 (22:00, ora României), de la sediul Organizației Națiunilor Unite de la New York, că Franța va recunoaște și ea statul palestinian.
Anunțul Parisului a fost unul așteptat și a fost făcut în condițiile în care Administrația Trump a catalogat recunoașterea Palestinei de către mai mulți dintre aliații său ca un „cadou” pentru organizația Hamas – declarată teroristă de SUA și UE.
„Trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a păstra posibilitatea unei soluții cu două state, Israel și Palestina trăind una lângă alta în pace și siguranță”.
„Franța nu a ezitat niciodată, rămânând alături de Israel, chiar și atunci când securitatea acestuia era în pericol, inclusiv în timpul atacurilor aeriene iraniene. Recunoașterea Statului Palestina reprezintă o înfrângere pentru Hamas”, a declarat Emmanuel Macron, citat de CNN.
Articol inițial
Patru țări s-au alăturat duminică listei din ce în ce mai lungi de state care recunosc Palestina. Printre ele e și Marea Britanie – țara care a influențat cel mai mult regiunea în prima jumătate a secolului XX.
Într-un mesaj video transmis pe rețelele sociale, premierul britanic Keir Starmer a declarat că decizia de a recunoaște statul palestinian vine în contextul războiului sângeros din Orientul Mijlociu.
Cel puțin 20 de persoane au murit doar luni în Gaza – una dintre regiunile palestiniene devastate în ultimii doi ani de bombele israeliene.
Starmer a spus că soluția a două state „înseamnă un Israel sigur și protejat, alături de un stat palestinian viabil”.
„În acest moment, nu avem niciunul dintre ele.”
Anunțul de la Londra a fost urmat de unele similare venite de pe alte două continente.
Premierul Canadei, Mark Carney, a declarat că țara sa „recunoaște statul Palestina și oferă parteneriatul nostru în construirea promisiunii unui viitor pașnic atât pentru statul Palestina, cât și pentru statul Israel”.
De la mii de kilometri distanță, Australia a venit cu un mesaj asemănător.
Guvernul de la Canberra a transmis că recunoașterea Palestinei de către Australia, alături de Canada și Regatul Unit, „face parte dintr-un efort internațional coordonat de a da un nou impuls soluției cu două state”, care este „singura cale către pace și securitate durabile pentru popoarele israelian și palestinian”.
Din Europa, și Portugalia – stat membru UE, în trecut o forță colonială – a anunțat duminică recunoașterea Palestinei.
„Recunoașterea statului Palestina reprezintă îndeplinirea unei linii fundamentale, constante și esențiale a politicii externe portugheze”, a declarat ministrul de Externe portughez Paolo Rangel, de la sediul misiunii permanente a Portugaliei la Națiunile Unite din New York.
Ce înseamnă, de fapt, recunoașterea Palestinei?
Un stat „există” atunci când există consens la nivel internațional în această privință.
Acest consens înseamnă, de regulă, recunoașterea sa oficială de către alte țări.
Potrivit art. 6 al Convenției din 1933 de la Montevideo – privind drepturile și obligațiile unui stat – admiterea existenței unui stat înseamnă că țara care îl recunoaște „acceptă personalitatea celuilalt stat, cu toate drepturile și obligațiile stabilite de dreptul internațional. Recunoașterea este necondiționată și irevocabilă.”
Convenția enumeră patru criterii pentru obținerea statutului de stat:
a. o populație permanentă;
b. un teritoriu definit;
c. un guvern; și
d. capacitatea de a intra în relații cu alte state.
În ceea ce privește Palestina, situația este însă un pic mai complicată.
Din cauza războiul îndelungat cu Israelul, țara nu are granițe recunoscute internațional – ci doar regiuni ocupate de palestinieni – cum este și Gaza, acolo unde, din octombrie 2023, are loc un război atroce în care zeci de mii de civili, inclusiv copii, și-au pierdut viața.
Pe 7 octombrie 2023, cel puțin 700 de israelieni au fost uciși și peste 250 au fost răpiți de Hamas – organizație desemnată teroristă de către UE și SUA, în timpul unor atacuri fără precedent. Israelul a reacționat cu bombardarea Fâșiei Gaza, o enclavă în care locuiau peste două milioane de palestinieni, în care Guvernul israelian crede în continuare că se ascund teroriști Hamas.
Recent, ONU a stabilit că Israelul ar fi comis în Gaza crime împotriva umanității, acuzații pe care guvernul de la Ierusalim le neagă.
Pe lângă Gaza, distrusă de bombe în ultimii doi ani, Palestina mai pretinde și Cisiordania, unde trăiesc peste trei milioane de oameni, majoritatea musulmani suniți.
Regiunea mai este cunoscută sub numele de „West Bank” și este cel mai mare dintre cele două teritorii palestiniene, cu o suprafață de puțin peste 5.600 de kilometri pătrați, cât un județ de mărime medie din România.
Cisiordania este condusă din punct de vedere administrativ de Autoritatea Palestiniană (AP), însă teritoriul este controlat de armata israeliană.
Înființată după acordurile de pace de la Oslo din anii 1990, AP administrează de facto doar aproximativ 40% din teritoriu.
O altă problemă în teritoriu este cea a coloniilor. Peste 700.000 de coloniști israelieni trăiesc în Cisiordania și Ierusalimul de Est, despre care palestinienii pretind că este capitala lor.
Guvernul Netanyahu a anunțat recent un plan de extindere a acestor colonii, văzut de Occident, de fapt, ca o anexare a Cisiordaniei.
Luni, ministrul britanic de Externe, Yvette Cooper, a declarat la BBC că Londra a transmis Israelului să nu să riposteze la recunoașterea statului palestinian prin extinderea anexării Cisiordaniei.
Reacția oficialului britanic a venit după ce premierul israelian Beniamin Netanyahu a spus că Israelul a dublat numărul așezărilor evreiești din Cisiordania și „vom continua pe această cale”.
După anunțurile de duminică ale Marii Britanii, Canadei, Australiei și Portugaliei, Palestina este recunoscută ca stat de peste 145 de țări, scrie CNN, care publică și o hartă a acestora.
Canada și Marea Britanie sunt primele din G7 (din care mai fac parte Franța, Germania, Italia, Japonia și SUA) care recunosc statul palestinian.
Pe listă urmează să se alăture și Franța, despre care se așteaptă să facă anunțul luni seară, după o reuniune găzduită de Organizația Națiunilor Unite (ONU).
Trei sferturi din cele 193 de țări membre ONU recunosc, așadar, Palestina.
La Jocurile Olimpice de anul trecut de la Paris, opt sportivi au concurat sub steagul palestinian. Palestina face parte și din UNESCO, unde a fost admisă în 2011, în urma unui vot politic.
Țara are mai multe puncte diplomatice – inclusiv în România, unde are ambasadă și patru diplomați.
În anunțul prin care a recunoscut Palestina, Australia, de pildă, a oferit câteva detalii cu privire la efectele recunoșterii statului.
În primul rând, Palestina va deschide o ambasadă în Australia – la fel cum e de așteptat să se întâmple și în celelalte țări care au recunoscut-o.
Ministrul de Externe austrian, Peng Wong, a mai oferit un detaliu: în documentele guvernamentale oficiale, nu se va folosi sintagma „teritorii palestiniene ocupate”, ci „statul palestinian” sau „Palestina”.
„Fără sprijinul SUA, va fi complicat”
Ioana Constantin-Bercean, cercetător relații internationale, specializată pe zona Orientului Mijlociu, spune pentru Europa Liberă că, la nivel de imagine, recunoașterea Palestinei este importantă.
„Trebuie să fim atenți la diferențele care pot apărea între a recunoaște statul palestinian și a avea într-adevăr un plan de pace pentru a doua zi, pentru o construcție a statului palestinian”, spune experta.
„Nu avem încă niciun cadru a ceea ce ar însemna, teritorial, acest stat palestinian.”
Ioana Constantin-Bercean crede că e importantă în acest context și vizita președintelui american Donald Trump în Marea Britanie.
„Cunoaștem răspunsul președintelui american pe această temă”, spune experta, „însă trebuie să punem un asterix. Donald Trump păstrează aparența acestei alianțe indestructibile cu Israelul, însă nu puține au fost ocaziile de la preluarea celui de-al doilea mandat când a avut remarci destul de acide la adresa guvernului israelian”.
„Această presiune internațională este incrementală. Nu putem să o catalogăm ca semnificativă sau decisivă. Va conta foarte mult ce se va întâmpla după. Guvernele trebuie să se alinieze și să folosească anumite pârghii pentru pentru a convinge sub o formă sau alta guvernul israelian”, spune Ioana Constantin-Bercean, care dă exemplu unei reacții pe care statele care recunosc acum Palestina trebuie să o aibă față de creșterea numărului de colonii israeliene din Cisiordania.
„Fără sprijinul sau implicarea totală a SUA în acest proces, chiar dacă restul statelor occidentale se vor alinia în spatele acestei soluții, va fi foarte complicat (n.r., de pus în practică soluția celor două state).”
Cum a reacționat Israelul?
Așa cum era de așteptat.
„Am un mesaj pentru voi: acest lucru nu se va întâmpla. Nu se va înființa un stat palestinian la vest de râul Iordan”, a spus premierul israelian Beniamin Netanyahu, într-un mesaj video în care a răspuns anunțurilor venite de la Londra, Ottawa, Canberra și Lisabona.
Netanyahu i-a acuzat pe liderii celor patru state că oferă o recompensă uriașă terorismului, făcând referire la organizația Hamas – declarată teroristă de SUA și UE – împotriva căreia Israelul a început o ofensivă după crimele și răpirile din octombrie 2023.
Într-un mesaj transmis oficialilor din guvernul său, premierul israelian a acuzat că Israelul este victima propagandei și că un stat palestinian ar fi un pericol pentru însăși existența Israelului.
De asemenea, ministrul de Finanțe israelian, Bezalel Smotrich, și Itamar Ben-Gvir, ministrul de Securitate națională – ambii de extremă dreapta – au cerut anexarea în bloc a Cisiordaniei ocupate.
„Zilele în care Marea Britanie și alte țări ne determinau viitorul s-au terminat... Singurul răspuns la această mișcare anti-israeliană este suveranitatea asupra patriei istorice a poporului evreu din Iudeea și Samaria (n.r. Cisiordania) și eliminarea definitivă a nebuniei unui stat palestinian de pe agenda politică”, a scris Smotrich pe X.
De menționat că nu doar puterea de la Ierusalim condamnă decizia de recunoaștere a statului Palestina, ci și opoziția din țară.
Principalul lider al opoziției din țaIsrael este Yair Lapid, care a condamnat anunțurile făcute de Marea Britanie, Canada și Australia, despre care a spus că reprezintă un „dezastru diplomatic”.
Asta pentru că, explică Ioana Constantin-Bercean, în Israel, nu doar politicienii, ci și populația dezaprobă această idee.
„Pentru israelieni, 7 octombrie (2023, n.r.) este cum ca 11 septembrie pentru americani. Evenimentul a perturbat profund societatea israeliană, iar guvernul continuă să se bazeze pe setea aceasta de răzbunare”, spune experta.
Franța se alătură țărilor care recunosc Palestina
Lista țărilor care recunosc Palestina se va mări cu un alt membru al G7.
Franța a fost în ultimele luni din ce în ce mai vocală împotriva atacurilor Israelului din Gaza.
Franța, alături de alte țări europene – Belgia, Malta, San Marino și Luxemburg – ar urma să recunoască și ele statul palestinian, la o conferință ONU care are loc luni, la New York.
Într-un interviu pentru televiziunea americană CBS News, președintele francez Emmanuel Macron a spus că „recunoașterea statului palestinian astăzi este singura modalitate de a oferi o soluție politică unei situații care trebuie să înceteze”.
În opinia liderului francez, după recunoașterea Palestinei, ar trebui să urmeze un armistițiu în Gaza.
De la New York, Germania a transmis că își menține, momentan, decizia de a nu recunoaște statul palestinian.
Ministrul de Externe de la Berlin, Johann Wadephul, a transmis însă că recunoașterea Palestinei e ceva ce trebuie să se întâmple la „finalul procesului” – referindu-se la pace – „însă procesul trebuie să înceapă acum”.
Pentru Germania, stat responsabil de moartea a șase milioane de evrei în al Doilea Război Mondial, decizia e una mai complicată, scrie DW, în ciuda presiunii tot mai mari care a venit dinspre Bruxelles ca Germania să participe la sancțiunile UE împotriva Israelului.
Nici Italia, un alt stat membru G7, nu va recunoaște statul palestinian.
Asta în ciuda faptului că luni, 22 septembrie, zeci de mii de protestatari au mărșăluit în mai multe orașe din Italia pentru a-și arăta sprijinul față de Palestina. Protestele au fost organizate chiar de sindicate și au blocat transportul feroviar și rutier.
Recent, guvernul condus de Georgia Meloni – o aliată a președintelui american Donald Trump – a spus că o astfel de decizie ar putea fi contraproductivă.
Cum se poziționează România?
România a fost unul dintre primele state europene care a recunoscut, în 1988, statul palestinian.
Palestina are ambasadă și patru diplomați la București, iar România este reprezentată de un însărcinat de afaceri la Ramallah.
România s-a implicat în ajutorarea victimelor palestinene din Gaza. Încă din 2024, Bucureștiul a trimis aeronave militare în regiune pentru a evacua copii bolnavi și familiile acestora.
Ultima oară, chiar acum câteva zile, când o aeronavă militară C-130 Hercules a Forțelor Aeriene Române a preluat zece copii și 28 de aparținători, cetățeni palestinieni.
Ministra de Externe Oana Țoiu a declarat recent, la Europa FM, că „România are o relație de lungă durată cu Israel și sigur că pe termen mediu și lung vrem să ne-o păstrăm și să o întărim.”
„Pe de altă parte, în momentul ăsta, nu putem să închidem ochii la ce se întâmplă în Fâșia Gaza.”
„România este una dintre țările care sunt țări care au recunoscut Palestina ca stat, de multe vreme. Noi avem aici o poziție clară pe asta pe care ne-o menținem. Vedem că deja mai multe țări încep să se uite serios la ideea de a recunoaște Palestina. Împreună ne uităm la soluția pe termen lung a celor două state”.
Totuși, în iulie, România nu a semnat o scrisoare comună – asumată de 26 de țări, printre care Marea Britanie și Franța, prin care se cerea încetarea imediată a războiului din Gaza.
Istoricul relațiilor România-Palestina
Relația României cu Palestina își are originile în perioada comunistă, atunci când statele din blocul sovietic au ales să se poziționeze împotriva aliatului americanilor din regiune, Israelul.
În anii '70 interesul României în Orientul Mijlociu a crescut, odată ce Nicolae Ceaușescu s-a dorit mediator în problema israeliano-palestiniană.
În aprilie 1972 are loc prima întâlnire a lui Ceaușescu față în față cu Yasser Arafat, președintele Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OEP) la Cairo, unde Ceaușescu și-a afirmat susținerea pentru un stat independent palestinian.
A urmat, în mai 1972, recunoașterea de către România a Organizației pentru Eliberarea Palestinei ca reprezentant unic și legitim al poporului palestinian.
În martie 1974, a fost deschisă Reprezentanța Permanentă a OEP la București, practic un oficiu diplomatic.
În 1988, după declarația de independență a Palestinei, România a recunoscut statul palestinian. În ianuarie 1989, reprezentanța palestinaină de la București a fost transformată în ambasadă.
Relațiile diplomatice ale Românei cu Palestina s-au menținut constant după anul 2000.
La nivel de șef de stat au avut loc șapte vizite, iar la nivel de șef de guvern – trei întruniri. La nivel de miniștri de Externe au fost treisprezece contacte, iar la nivel de parlamente – patru vizite reciproce.
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, în Palestina trăiește o comunitate mixtă româno-palestiniană de aproximativ 2.000 de persoane.
Cei mai mulți dintre ei – în jur de 1.400 – sunt „cetățeni palestinieni absolvenți de studii universitare în România (în perioada 1970-prezent), buni vorbitori de limbă română, atașați de valorile culturale românești, purtători de mesaj identitar românesc în Palestina”.
O mie dintre cetățenii români din Palestina sunt medici. Înainte de începerea războiului, 500 dintre aceștia erau stabiliți în Fâșia Gaza. Toți au fost extrași de acolo.
„România este una dintre puținele state ale Uniunii Europene care are relații neîntrerupte, puternice, atât cu statul Israel – încă de la început - cât și cu Palestina”, a declarat ministra de Externa Oana Țoiu, la Hotnews.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
